Nicolae Geantă - Cu cine trebuie să mă bucur la masă

video by Ben Hur

Biserica-n ruină - de Mihai Eminescu

Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână,
Și prin ferestre sparte, prin uși țiuie vântul –
Se pare că vrăjește și că-i auzi cuvântul –
Năuntrul ei pe stâlpii-i, pereți, iconostas
Abia conture triste și umbre au rămas;

Drept preot toarce-un greier un gând fin și obscur

Drept dascăl toacă cariul sub învechitul mur.

...

Credința zugrăvește icoanele-n biserici –

Și-n suflete-mi pusese poveștile-i feerici,

Dar de-ale vieții valuri, de al furtunii pas

Abia conture triste și umbre au rămas.

În van mai caut lumea-mi în obositul creier,

Căci răgușit, tomnatec, vrăjește trist un greier,

Pe inima-mi pustie zadarnic mâna-mi țiu

Ea bate ca și cariul încet într-un sicriu.

Și când gândesc la viața-mi, îmi pare că ea cură

Încet, repovestită de o străină gură.

Ca și când n-ar fi viața-mi, ca și când n-aș fi fost

Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost

De-mi țin la el urechea – și râd de câte-ascult

Ca de dureri străine?... Parc-am murit de mult.

Mihai Eminescu

Nicolae Geantă la Biserica Sfânta Treime Mintia

Duminică 30 mai 2021, ora 17,00

CUM SĂ NE CREȘTEM EFICIENT COPIII

 

Nicolae Geantă - Când sfinții au demonii lor

video by Ben Hur

Înfumuratul - de Nicolae.Geantă

Zicea Antoine de Saint Exupery, în povestirile sale despre Micul Prinț, c-a ajuns să cunoască un om înfumurat. Mândru. Plin de el. Narcisist. Și Înfumuratul îl punea pe Prinț să bată din palme, ca să se simtă bine. Apoi, la fiecare aplaudare, arogantul își scotea pălăria.

După ce Prințul s-a săturat de aplaudat îl întrebă:

- „Ce să fac să îți cadă de tot pălăria?” Înfumuratul nu l-a auzit. Fiindcă înfumurații nu pleacă urechea decât atunci când sunt lăudați.

- „De ce să te admir ca cel mai frumos, cel mai elegant, cel mai bogat și cel mai deștept locuitor de pe planetă? Aici nu mai e nimeni!”

- „Și ce dacă. Fă-mi plăcerea să mă admiri oricum...”

 Înfumuratul e tipul fals cu zâmbet de stewardesă și mers de manechin. E tipul care se crede de neînlocuit. El e buricul pământului. Gravitația trebuie schimbată după sine. Pentru înfumurat părerile celorlalți nu contează. Toți sunt balast genetic. Praf. Dar înfumurarea e incapacitatea de a se vedea pe sine! Egoismul înfumuratului e diabetul dulce care l-a orbit. După orbire urmează să ți se taie picioarele.

Pentru înfumurat nu contează că nu reprezintă pe nimeni. El nu dorește decât ovații. Fie ele și false. Dorința sa e să se umfle-n pene. Numai că baloanele umflate prea tare plesnesc!

Înfumuratul e frate nedespărțit cu prostul, ne spune Beaumarchais. Poate de aceea românii au proverbul: „prostul până nu-i fudul, parcă nu e prost destul"...

Înfumuratul e prizonierul propriilor fumuri. Fumul se simte, se vede, dar nu încălzește.

Fugiți de înfumurare! E aureolă de la Satana. Înfumuratul e frate bun cu diavolul cel mare!

 Nicolae.Geantă

Continuați... - de Vladimir Pustan

Continuați să iubiți. A iubi e renunțarea la propriile drepturi. Oare avem așa ceva?

Continuați să muriți. Zilnic și total. Aceasta înseamnă pocăință.

Continuați să slujiți. Cel mai bun leac împotriva depresiei și sinuciderii.

Continuați să visați. Alb-negru sau color. Cine nu mai visează larg și mult e mort, chiar dacă trăiește.

Continuați să rămâneți în El. Pe vremuri maratonul era cu făclia aprinsă.

Continuați să luptați cu descurajarea. Când te vizitează adu-ți aminte de bunătatea lui Dumnezeu de ieri, realizează prezența Lui astăzi și nu uita promisiunile Lui pentru ziua de mâine.

Continuă să continui… 

Vladimir_Pustan

Șah-mat - de Mihaela Mănescu

"Eu sunt cu negrele!"-am strigat odată
Spre cerul cu reflexe de cristal.
"Adu-Ți pe tablă-mpărăția toată
Și joacă șah cu mine, la egal.

Să muți Tu primul, Doamne! Să văd semne!

Să-Ți pipăi Mâna și să simt că ești!

Să ardă-n mine ca un foc de lemne

Prezența Ta din slăvile cerești"

Dar Dumnezeu, suflând peste tăblie,

Nebunii Lui în luptă i-a mânat.

Și într-o clipă cât o veșnicie,

L-am auzit șoptind din cer: "Șah-mat!"

Un înger alb, uimit de-așa surpriză,

Mă dojenea, râzând după un nor:

"Cu Dumnezeu nu joci tu la remiză...

El e întotdeauna-nvingător!"

De-atunci, de când mi-e firea veche-nfrântă,

Nimic nu-mi pare, Doamne, mai frumos

Decât să fiu în oastea Ta cea sfântă

Doar un nebun... Nebun pentru Hristos!

 mihaela mănescu,
26 Mai 2021

Prieten sigur în împrejurări nesigure – de Nicolae.Geantă

O familie a tăiat un vițel îngrășat. În timp ce îl frigea pe jăratec, tatăl și-a trimis fiul cel mare să anunțe pe cei dragi și pe vecini să vină să mănânce împreună. Fiul a ieșit în stradă și a început să strige: „Ajutați-ne să stingem focul din casa tatălui meu!”. Unii dintre oameni au ieșit și au fugit la casa tatălui său, alții au intrat înapoi nepăsători în casele lor, alții s-au uitat pe ferestre după perdele și au continuat activitatea ca și cum nu ar fi auzit nimic. Cei care au ajuns în curtea cu pricina au mâncat, s-au bucurat, și au plecat sătui. La finalul evenimentului tatăl a venit la fiul său și i-a zis: „Au fost la masă oameni pe care nu i-am mai văzut până astăzi. Rudele noastre, prietenii cei dragi, vecinii, unde au fost?”. „Cei care au intrat în curtea noastră nu au venit pentru petrecere ci pentru a stinge focul! Ei sunt adevărații prieteni. Ei merită toată generozitatea și ospitalitatea noastră”.

Prieteni nu sunt cei ce sunt lângă tine când îți merge bine, când ești generos, când te porți manierat cu ei. Cicero zicea că prietenul sigur în împrejurări nesigure se cunoaște. Ca în pilda cu samariteanul milostiv. Prieteni nu sunt nici măcar cei din biserici, care, duminica te salută și-ți întind mâna la slujbă, dar de luni te lasă să te descurci prin „harul lui Dumnezeu”. Rudele și prieteni sunt aceia care, atunci când îți întind mâna, îți ating inima. Mai ales când te doare...

Nicolae Geantă - Invață-ne Doamne... (audio)

sursa: Ben Hur

Nicolae Geantă - Minuni lângă Poarta Frumoasă (audio)

sursa: Ben Hur

Ziua în care Biserica s-a despărțit de Templu – de Nicolae.Geantă

Stătea întins pe rogojină la Poarta Frumoasă. Paralizat. De ani buni. De decenii. De când se născuse. Poarta Frumoasă, sau Niconor, dădea în Templul lui Dumnezeu din Ierusalim. În Casa lui Dumnezeu. Dar el nu venea la închinare, ci la... cerșit. Ziceai că e românul sărac e stă duminica la porțile bisericilor sau ale cimitirelor. Pentru el nu mântuirea e importantă, ci astâmpărarea foamei. Un sendviș cu parizer era mai important ca toată veșnicia.

Ani de zile oamenii au trecut pe lângă el ca pe lângă stâlpii de telegraf. Impasibili. Insensibili. Inumani. Dar a venit o zi. Un ceas. Ceasul lui Dumnezeu. Ceasul lui Dumnezeu vine, dar întotdeauna te ia prin surprindere.

Petru și Ioan urcau să se închine la Templu. Da, la Dumnezeu nu te duci decât urcând. E totdeauna mai sus ca noi chiar de-am fii pe Himalaya. Ucenicii „urcau” deci la ora 15,00 la închinare, la Templu. Evreii credeau că rugăciunile erau ascultate la orice oră din zi, dar la programul din curtea Templului eficiența lor se... dubla. Astfel ora 15,00 era asociată cu jertfa de seară. Era cea mai importantă rugăciune a zilei. Era oră națională de rugăciune!

Pocăința - de Valentin Popovici

Mă-ntreb: 
de-ar fi să-ntoarcem vremea
Și să trăim de la-nceput, 
am corecta cu-nțelepciune
greșelile ce le-am făcut? 

Atâtea socoteli sucite,

și gândul mârșav, vorba rea,

și-atâtea căi de strâmbătate

le-am îndrepta dac-am putea?

Sau poate cu mai multă sete

ne-am avânta înspre păcat,

ca să ne bălăcim în pofta

de trai urât, nerușinat.

Dar roata vremii nu se-ntoarce,

nici ceasul nu merge-napoi;

nu se mai șterge niciodată

ce-am scris cu-al timpului priboi.

De-aceea s-avem grijă mare

căci totul va fi judecat:

până și vorba spusă-n șoaptă

și orice gând necumpătat.

Un singur lucru - Pocăința

aduce harul iertător,

trecutul negru de păcate

e șters ca umbra unui nor!

Valentin Popovici

Cât mă iubești – de Mihaela Mănescu

Eu Te iubesc firesc, intuitiv,
Sperând să-mi dăruiești o zi mai bună.
Tu, Doamne, mă iubești fără motiv
Știind că-s doar o mână de țărână...

Despre ispitirea lui Dumnezeu - de Nicolae.Geantă

După ce am îndrăznit la o întâlnire de tineret să spun că eu încă mai cred într-o biserică și niște ucenici cu "lucrări" ca în Marcu 16:17-18 („Iată semnele cari vor însoți pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi în limbi noi; vor lua în mână șerpi; dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma; își vor pune mâinile peste bolnavi, și bolnavii se vor însănătoși), un frate cesaționist (care mă provocase să afirm cele de mai sus), s-a ridicat cu o întrebare încuietoare: "Văd că ai citat cu atâta patos că și dacă bei ceva otrăvitor nu ești vătămat. Tu care ești slujitor ce crezi în cele spuse ai curaj să bei un pahar cu otravă?" Mi-a fost rușine de întrebarea  incomodă. Nu că nu aș fi avut curaj să beau niște otravă după rugăciune, ci că fratele a gândit fariseic. "Nu cumva crezi că e fanatism?", i-am răspuns cu altă întrebare. "Aha, zice el, deci n-ai curaj".

Dacă am sau nu curaj nu contează. Dar eu știu că atunci când Satana i-a cerut Domnului Isus să se arunce de pe streașina Templului, Hristos i-a răspuns categoric: "s-a spus: să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău!" (Luca 4:12). Și Satana a plecat de la El. Până la o vreme, zice evanghelistul Luca.

Nicolae Geantă - Gingășie și respect (audio)

sursa: Ben Hur

O săptămână fără postări

În ultimii ani este prima dată când timp de o săptămână nu am postat nimic. Uneori mă întreb dacă mai are rost să scriu pe blog. În lumea like-urilor, și eu și alți creștini uneori ne vedem depășiți. Nu de valori. Ci de numărul de aprecieri. Un VIP care își pozează pisica sau adidași jerpeliți primește mai multe like-uri și share-uiri decât un devoțional care încearcă să te ajute să trăiești frumos. 

Paradoxal, chiar și creștinii share-uiesc valorile lumii. Și... cam atât. Scara valorilor e oare inversată?

Aseară, îmi spunea Onisim că a auzit un scriitor care spunea cam așa: „Nu scriu ca să devin renumit. Pentru mine dacă soția, mama și copiii mă citesc este suficient. Asta mă determină să scriu mai departe! Și totuși, nu numai ei mă citesc!” 

Eu unul nu scriu numai pentru familia mea. Nici pentru a mă afla în treabă. Ci scriu ca o contrapondere la ce este urât, nevaloros. Lumea e plină de informații nedumnezeiești. Am învățat mai demult că dacă privighetorile nu cântă vor orăcăi broaștele!

Nicolae.Geantă

Poți fii biruitor fără Biblie? – de Nicolae.Geantă

Destul de incitant subiect, Mihai Neamțu a postat ieri pe pagina sa de Instagram (preluat după site-ul marilecărți.ro) că pentru a fi biruitor în viață trebuie ”să citești cărți vechi, să prioritizezi sănătatea, să nu te victimizezi, să cultivi obiceiuri bune, să lupți din răsputeri, să ataci punctele slabe, să dezvolți concentrarea, să acționezi și să te înconjori de învingători”. „Sunt lucruri pe care nu le vei învăța la școală”, era motto-ul final!

Lucrul pe care l-au scăpat cei de la marilecărti.ro este tocmai... Marea Carte. Adică Biblia, sau Sfintele Scripturi. Fără Biblie (citită și trăită) nu vei avea victorii satisfăcătoare! Degeaba ai mare succes ca domnul Bill Gates, dacă inima îți e plină de ură la adresa oamenilor. Cine urăște semenii nu e învingător nici dacă a cucerit toată lumea, darămite dacă se înconjoară de învingători!

I-am scris lui Mihai Neamțu că „pentru a avea o viață de biruitor trebuie să pui la temelie încrederea în Dumnezeu. Pentru că, vorba lui Martin Adler: "e Singurul care contează".  Abia așa înțelegem de ce spunea Petru Țuțea că "mai mult valorează rugăciunea unei babe din mijlocul Bărăganului decât a unui episcop într-o catedrală!"” Bătrâna nu a citit cărți vechi, nu s-a înconjurat de eroi, dar în lupte se bazează numai pe Dumnezeul Scripturii!

Asemeni sfinților măcar o zi - de Nicolae.Geantă

Padre - un bun prieten al meu, îmi spunea ieri că în general oamenii reacționează în funcție de conjunctură: la o vorbă bună răspund cu vorbă bună, la vorbă rea răspund cu o înjurătură! Dacă îl scoți din pepeni pe cineva - fie el chiar preot ori pastor - s-ar putea să fii uimit de reacție. Uneori chiar și eu sunt uimit de mine. De reacțiile mele. De aceea Pavel zice „fac ceea ce nu vreau să fac!” (Romani 7:19)

„Cine crezi că rămâne constant în reacție?”, m-a întrebat confratele. „Sfinții!”. Doar ei păstrează aceeași măsură în toate împrejurările: Și când sunt lăudați și când sunt înjurați! Și când sunt în extaz, și când sunt în agonie. Și pe ploaie, și pe soare. Și-n sărăcie, și-n belșug... (Apropos, astăzi mă întreba Vlad Schlezak, medicul din Londra, dacă este corect să accepți să fii adulat? „Dacă accepți înseamnă că îți place, îți dorești asta”, i-am zis. Ești un vânător de iluzii).

Nicolae Geantă - Ce i-a adus Hristos Apostolului Toma (audio)

sursa: Ben Hur

Mărturii - Ovidiu Milian și Costel Pârnău la Profides

video by: Ben Hur

via Profides

Aparențe

Despre călugărul Bernhard se spune că avea o viaţă simplă si umilă. Îi plăcea să facă numeroase călătorii în care să încurajeze pe tovarăsii de credinţă din diferite sihăstrii. Odată vizitând o mănăstire, a fost surprins de răceala cu care a fost primit. Înteresat să afle care este motivul, a descoperit că acesta se datora faptului că saua pe care călărise era frumos ornamentată, lucru care nu se potrivea cu gândirea călugărilor, orientată spre simplitate. În mintea lor, călugărul misionar, pierduse lecţia umilinţei, asa că preferau să fie rezervaţi. Au fost curând surprinsi când călugărul Bernhard le-a spus că nici nu a observat pe ce sa a călărit. Atât calul cât si saua erau împrumutate, asa că nu a avut prea mult timp să se gândească la ele.

  Aparenţele nepotrivite devin de cele mai multe ori „pricini de poticnire” pentru semenii nostri. Lucrul acesta este foarte grav. Afirmaţia făcută de Mântuitorul,  „mai bine să fie aruncat în mare decât să facă pe unul din acesti micuţi să păcătuiască”-  Luc 17:2, arată cât de riscant este să tolerăm astfel de aparenţe. Pe de altă parte, doar salvarea aparenţelor de frica pedepsei nu rezolvă cu nimic problema. Drept este să  fim cinstiţi cu noi însine si cu semenii, având o „viaţă curată ca să nu se vorbească de rău Cuvântul Domnului” – Tit 2:5

(nu stiu autorul)

Înfățișările Hristosului înviat ׀ 3. În fața lui Petru ׀ de Nicolae.Geantă

sursa foto AICI

A treia înfățișare a Domnului Isus după Înviere este una dintre cele mai nedezvăluite istorisiri din istoria lumii. Noi știm că Hristos s-a arătat lui Petru pentru că ne spune Luca (24:34), dar și că argumentează apoi Pavel (1 Cor. 15:5). Știm doar că i s-a arătat Domnul lui Petru înainte de a se descoperii celorlalți ucenici. Cum, unde, Dumnezeu nu ne-a lăsat informații. Și nici Petru. Poate pentru ca să credem că Dumnezeu ni se poate releva oriunde...

Vestea adusă de femei duminica matinal că Hristos a înviat din morți n-a putut să-l liniștească pe Petru. El care era profund tulburat, care nu dormise de trei nopți. Mai exact de când trădase! Pentru că lepădarea lui Petru în curtea marelui preot a fost pentru Isus o suferință mult mai grea decât i-a provocat vrăjmașii! Trădările dor cel mai mult când vin de la prieteni. Cu atât mai mult de la cei în care îți pui încrederea cel mai mult. Faptul că Isus nu i-a reproșat nimic trădătorului de la foc, ci numai „S-a uitat țintă la el”, l-a zdruncinat adânc în suflet pe Petru. Privirea Domnului l-a fript ca un laser pe retină. Îl avertizase că o să cadă... Petru a crezut că Isus a murit și nu l-a iertat.

N-a crezut-o pe Maria Magdalena, nici pe celelalte femei, dar când a auzit că Hristosul nu mai este în mormânt a început o goană turbată spre grădină. Dorința de a-L găsi pe Mântuitorul nu te va ține niciodată pe loc. Indiferent de obstacole. (De frica iudeilor Petru și ucenicii stăteau încuiați după Răstignire). Iar dorința de iertare te face să alergi desculț peste cioburi. Și să nu le simți! Indiferent de vârstă.

Pe drum Petru s-a întrecut cu Ioan. Pe calea Domnului este cros. Bătrânii și tinerii. Un cros spre aceeași țintă. Fără competiție. Fără perdanți. Fiecare trece linia de sosire la vremea „cetei lui”. Petru a fost întrecut. Dar n-a ripostat. Important era să ajungă el la mormânt. Și a ajuns. Interesant este că ucenicul cel tânăr nu a intrat în mormânt înaintea lui Petru! Știa să ofere întâietate cui Dumnezeu oferise întâietate.

Petru a privit fâșiile de pânză și ștergarul făcut sul și pus într-un loc sigur. În vremea aceea când un prinț se ridica de la masă fără să termine făcea ștergarul sul și îl punea deoparte să fie văzut. Asta era semnul că va reveni. Ștergarul lui Hristos ne vorbește despre revenire. Într-o zi El va reveni după noi! Negreșit! Tu crezi în revenirea Domnului? Dacă da îl aștepți?

Nu știm în ce context Hristos i s-a arătat lui Petru. Dar știm că a fost primul dintre ucenici care l-a întâlnit. Maria Magdalena a fost prima dintre femei care-L văzuse. El era primul pe lista tuturor ucenicilor. Căpetenia lor. De ce a fost ales Petru? Pentru că trădase cel mai dureros dar se pocăise cel mai radical! De ce a fost aleasă Maria Magdalena să fie primul martor al Învierii Domnului? Pentru că pocăința ei a fost mai mare decât pocăința lui Petru!

„A înviat Domnul și s-a arătat lui Simon (nisip)”, zic ucenicii din camera de sus celor doi proaspăt întorși din turismul hăbăuc spre Emaus (Luca 24:34). Lui Simon, căci Petru nu era încă Chifa (piatră). Pentru asta a trebuit să se întâlnească din nou cu Domnul la Marea Galileei. Nu e suficient numai să te întâlnești cu Hristos și să primești iertare. Trebuie să trăiești cum a trăit El! Petru a trăit și a și murit ca Isus. Răstignit. Dar cu capul... în jos!

Nicolae.Geantă

Nicolae Geantă la Biserica CDE Dărmănești, Dâmbovița

 

Înfățișările Hristosului înviat ׀ 2. În fața femeilor din grădina mormântului ׀ de Nicolae.Geantă

sursa foto

După înmormântare, în Israelul din vremea lui Hristos, familia mergea la mormântul celui iubit din cel puțin trei motive: pentru că morții se înhumau în ziua morții – și nu aveau timp suficient să îți ia „la revedere!”, pentru că doreau să se asigure că e mort cu adevărat și că intră în putrefacție, pentru că evreii credeau că timp de trei zile sufletul mortului se află în jurul trupului, și abia apoi își lua „adio” de la cei dragi. Din acest motiv fiecare mormânt trebuia să aibă o ușă!

Maria Magdalena, Maria lui Cleopa și Salome - femeile care au mers la mormântul Domnului Isus în dimineața învierii, au avut suplimentar un al patrulea motiv: finalizarea îmbălsămării. Ele nu doar știau ci și trăiau versetul: „tot ce începe duce la bun sfârșit” (Psalmul 1:3).

Femeile au rămas uimite când au văzut piatra dată la o parte. Dar au fost șocate când au văzut mormântul gol! Cu Dumnezeu totul e surpriză după surpriză. Totuși mintea omului rămâne confuză. „Fiindcă nu știau ce să creadă li s-au arătat doi îngeri”. Hendriksen zice că aveau „chipuri umane” și  „grai omenesc”. (De aceea Maria a crezut că e grădinarul). Îngerii au vestit Învierea Domnului așa cum au vestit Nașterea Sa. Îngerii sunt agenții divini care fac publice secretele lui Dumnezeu! Evident, când El îi trimite!

„De ce căutați printre morți pe Cel ce este viu?”. Chiar așa, de ce Îl căutăm pe Dumnezeu printre racle, moaște, lumânări, cimitire? Ori în Tibet, la Mecca, sau chiar la mormântul lui Isus din Ierusalim? Hristosul înviat este peste tot! Oriunde, oricând. El poate fii întâlnit la fiecare pas! „Vorbește când într-un fel când într-altul, numai omul nu ia seama!” Spre deosebire de Buda, de Mahomed, de profeți, Isus nu e doar o persoană istorică. Este viu! Trăiește!

„Duceți-vă și spuneți ucenicilor și lui Petru”. Învierea nu se ține doar pentru tine cine se transmite și celor din jur. Mai ales că lumea e plină de Petrii trădători care au nevoie de iertare, de Tome îndoielnici ori de Cleope dezertori. Spuneți-le că Isus a adus viață și că nu mai e tradiție! El a stricat toate cutumele religioase. Așadar, femeile au rămas cu mirul în sticluțe și ochii plini de mirare. Și când au alergat afară din mormânt au dat nas în nas cu... Isus! Da, după Înviere te vei întâlni cu Isus! Evanghelistul Matei spune că le-a întâmpinat Domnul și le-a zis: „Bucurați-vă!” Iar ele s-au apropiat de El să îi cuprindă picioarele și I s-au închinat! Când te întâlnești cu Dumnezeul cel viu nu poți adopta altă poziție decât ce de la picioarele Sale. Într-o zi orice genunchi i se va pleca! Garantez asta!

Femeile au alergat la ucenici și nu au spus nimănui nimic pe drum. De frica iudeilor. Dar când au ajuns între ai lor au devenit „primii predicatori ai Învierii Mântuitorului”, cum zicea Sfântul Augustin. (Nici el, nici eu, nu spunem că femeile trebuie să fie pastori!). Interesant este că „predicile femeilor” li se păreau „basme apostolilor”. Așa zice Luca, unul dintre reticenții din ziua Învierii! Pentru că Învierea e atât de minunată încât pare incredibilă!

Predicați Învierea/ Biserica Primară prin astfel de predici a supraviețuit! Și a biruit! Predicați Învierea chiar dacă unora li se pare că e un basm. Dar și trăiți-o ca să vadă că e realitate!

Nicolae.Geantă

Seara mărturiilor la Biserica Izbânda București. Ovidiu Milian și Costel Pârnău. Marian Mocanu și Nicolae Geantă

 

Vești bune despre CARTIERUL COPIILOR din Boldești Scăeni

Mulțumim tuturor celor care ați participat până în prezent la proiectul nostru.

Achiziționarea terenului nu s-a finalizat încă. 

Dar cu ajutorul dvs vom reuși. Continuăm campania de strângere de fonduri.

Vreți să fiți alături de noi? Implicați-vă și dvs!

Pentru mai multe detalii faceți click A I C I

nicolae.geanta & fundatia lumină pentru rromi

Înfățișările Hristosului înviat ׀ 1. În fața Mariei Magdalena ׀ de Nicolae.Geantă

Isus și Maria Magdalena, goblen

Maria Magdalena, o femeie cu șapte duhuri necurate, a fost ultima persoană care a plecat de la mormântul lui Isus. Sfâșiată de durere. Ioan, Petru, Iacov, Toma ori ceilalți ucenici nu participaseră la înmormântarea Domnului lor. De aceea Hristosul înviat s-a înfățișat prima dată ei și nu lor! Fidelitatea se răsplătește cu bonusuri la care nu te aștepți.

Maria Magdalena a ajuns la mormânt înainte de ora 6 dimineața. Dragostea se scoală dis de dimineață. Chiar dacă piatra de la gura mormântului avea două tone ea nu s-a gândit nicio clipă cum va intra în criptă. Plecase înarmată doar cu credința că va reuși să-și finalizeze o anumită sarcină: ungerea cu mir. Mergea prin cimitir în tăcere. Acolo ai simțământul că nicio vorbă nu se cade a fi rostită. În cimitire numai pietrele de morminte vorbesc... Iar când vrei să te apropii de Dumnezeu pietrele se dau singure la o parte.

Apropos, pentru cine a prăvălit Dumnezeu piatra de la gura mormântului? Ca să iasă Isus din mormânt? Nicidecum. El putea trece și prin stâncă. Dumnezeu a prăbușit piatra nu ca Isus să iasă, ci ca Maria Magdalena (și femeile) să intre. Pentru ca Petru și Ioan să aibă acces direct în criptă. Pentru ca oricine să vadă că mormântul este gol! Și-au văzut. Și ucenicii, și soldații, și garda Templului... Tot Ierusalimul!

Maria Magdalena a rămas în fața mormântului plângând. Se credea singură. Dar Dumnezeu n-a putut să mai stea prin grădină ascuns: „A făcut atâta drum ca să mă vadă! Voi răsări în fața ei!” I s-a arătat stând în picioare, dar ea nu l-a recunoscut. Lacrimile ne fac să nu-L vedem pe Isus deși e chiar lângă noi. Apoi, El a strigat-o pe nume: „Marie...”. „Rabboni!” Și femeia a sărit să I se închine și să-L prindă de haină! Asta înseamna: „Nu te voi mai lăsa; nu te voi mai pierde niciodată!”

„Nu mă ține, du-te și spune ucenicilor ce ai văzut!” Și călcâiele ei au sfârâit printre stânci. Maria Magdalena a fost prima persoană care a vestit Învierea Domnului! În Israel femeile nu puteau fii martori la evenimente. Uimitor, Hristos alege primul Său martor după Înviere chiar o femeie! De aceea ucenicii nu au crezut-o! De aceea Petru și Ioan au alergat la mormânt. De aceea Cleopa și Luca au plecat val-vârtej spre Emaus. Mărturia ei nu merita crezută. Dar Dumnezeu face cadouri celor care nu le merită. Acesta-i Harul. Valabil și astăzi!

Maria din Magdala e prima persoană ce a văzut pe Isus cel înviat. Nimeni niciodată nu-L iubise mai mult ca ea pe Mântuitorul. Dragostea ei ar putea fii contestată. Dar Învierea Domnului nu. Și nici dragostea Lui. Și tu și eu putem fi contestați când depunem mărturie pentru Isus. Dar mormântul gol nu poate fi contestat. 

Poate cineva dovedi că Maria Magdalena nu a avut dreptate? Hristos e viu!

de Nicolae.Geantă

Titus Corlăţean | Necesitatea intervenţiei pentru reunificarea familei Furdui

Lista localităților din România unde copiii vor începe fizic școala din 5 mai 2021

sursa foto

Ministerul Educației a publicat pe 4 mai (vezi AICI) lista localităților din România în funcție de incidența de infectare cu Coronavirus. În localitățile cu procent mai mic de 1 ‰ - scenariu verde de miercuri se vor duce la școală să învețe în „bănci” toți elevii, iar în cele cu scenariu verde numai elevii din învățământul primar și clasele terminale (VIII, XII, anul final din școlile profesionale ori clasele de seral). 

Normativul poate fi (probabil) eficient acolo unde majoritatea elevilor merg la școală în localitatea de domiciliu, dar există situații care nu au fost luate în calcul de ministerul de resort, cum ar fi cele ale liceelor, ori școlilor profesionale, care școlarizează elevi din mai multe localități. Aici putem întâmpina două probleme: 1) fie școala este în zonă galbenă (cu risc de peste 1‰) și cea mai mare parte din elevi provin din zone verzi (sub 1‰) - atunci școala este închisă iar elevii nu participă la ore, deși sunt sub restricție; 2) fie școala este în zonă verde și majoritatea elevilor provin din zone galbene - atunci elevii participă fizic a ore deși provin din zone de risc!

Dar, din degringolada ceea ce am văzut-o în ultimul an cu privire la educație - șira spinării națiunii noastre - am identificat o mare realitate: pe politicienii mioritici nu îi (prea) mai interesează de Școală. O lasă să se descurce sau să moară singură...

https://www.edu.ro/sites/default/files/rata%20ncidenta%20localitati%2004.05.2021.pdf

Nicolae.Geantă

Nicolae Geantă - Și Străinul era... ISUS

video by Ben Hur

via Cetate Sfântă Târgoviște

Nicolae Geantă - El dă pietrele la o parte

sursa: Ben Hur

Adevărul despre ilustrația „Cea mai bogată familie din Biserică” - de Nicolae.Geantă

În ultimii ani, predicatori ori blogeri/vlogeri cu ștaif, transmit publicului o ilustrație despre „Cea mai bogată familie din Biserică”. Unii spun că ar fi vorba despre o fetiță, alții despre un băiețel. Unii spun că întâmplarea a avut loc de Crăciun, alții că a avut loc la Paște. Însă oricum ar spune-o majoritatea, dacă nu toți, o spun nu numai „înflorit” ci și greșit! Tocmai pentru a evita pe viitor transmiterea ei într-un mod eronat, anul acesta de Învierea Domnului m-am gândit că ar fi bine ca toți să știm care e sursa oficială.

Familia cea mai bogată din Biserica noastră / The Rich Family in Our Church

Nu voi uita niciodată Paștele 1946. Aveam 14 ani, sora mea mai mică Ocy avea 12 și sora mea mai mare Darlene 16. Am locuit împreună doar cu mama noastră, iar noi patru știam ce înseamnă să faci multe fără multe resurse. Tatăl meu murise cu cinci ani înainte, lăsând-o pe mama cu șapte copii de școală, fără bani. În 1946, surorile mele mai mari erau căsătorite, iar frații mei plecaseră de acasă.

Ziua când Satan s-a îmbrăcat în haine de doliu - de Nicolae.Geantă

Era duminică dimineața și Satan își freca mâinile de bucurie fericit! Murise Isus și fusese pus într-un  mormânt săpat în stâncă. El știa că preoții plănuiau să-L arunce pe Marele Tâmplar în focul gunoaielor din Valea Hinam. De aceea le-a sugerat o idee drăcească: să meargă la Pilat și să-i ceară să sigileze mormântul. Cu mormintele sigilate nu se poate nimeni juca! Apoi după trei zile vor arăta tuturor că a fost un impostor.

Dar în dimineața când Satan și acoliții lui și-au pus straiele de sărbătoare și au ieșit la balcoane să-și savureze cafeaua, Moartea nu l-a mai putut ține pe Isus. Iar Fiul Omului a înviat! Învierea Sa a transformat tristețea ucenicilor în bucurie, și extazul vrăjmașilor în agonie. A fost dimineața când Satan a îmbrăcat haine de doliu. Dimineața în care Moartea, instrumentul lui preferat, a fost făcută knok-out! Prin urmare, noi de Învierea Domnului toți am îmbrăcat straie de sărbătoare, iar diavolul straie de doliu. De aceea Moartea, cel mai de temut agent al lui, e în haine negre...

Vladimir Pustan | Ce spune învierea?

| video by : Ciresarii TV | 02-mai-2021

Hristos a înviat - Nicolae Geantă, Marian Mocanu și Biserica Eben Ezer B...

video by Ben Hur

Hristosul înviat e cea mai mare bucurie din istorie!

video by Fii acolo!

Biserica Coptă din Egipt - 70.000 de persoane cântă Domnului Hristos cu cea mai mare pasiune întâlnită la vreun program de închinare! 

Iosif OPRIȘAN | Adevărat a înviat

video by Biserica Eben Ezer Ploiești

Vladimir Pustan | Trăiește cum a murit El! | Slujba din seara de Înviere |

video by CiresariiTv

Thank You with Lyrics by Jesus Army - One of the Most Beautiful Songs I know

Hristos a înviat!

 

E sărbătoare pe pământ, Hristos a înviat,

din morţi învie Domnul Sfânt, Hristos a înviat,

în mii de slăvi înveşmântat, Hristos a înviat.

E Ziua Învierii iar, Hristos a înviat,

chiar dacă plânsu-i mai amar, Hristos a înviat,

chiar dacă ura n-a-ncetat, Hristos a înviat.

Noi suntem tot mai prigoniţi, Hristos a înviat,

dar mâine fi-vom izbăviţi, Hristos a înviat,

de-al Învierii Împărat, Hristos a înviat.

Căci după orişice calvar, Hristos a înviat,

urmează-al învierii har, Hristos a înviat,

că-al morţii bold a fost sfărmat, Hristos a înviat.

(Traian Dorz)

Nicolae Geantă - Ce daruri ne oferă Hristos la Cruce

video by Ben Hur

sursa: Profides

Săptămâna Mare - 07.Sâmbătă - Cine a crezut în ce ni se vestise? - Nicolae Geantă

sursa: RVE Suceava