Invitații la Trezirea Națiunii pe Național Arena - 15 Aprilie

sursa: Tony Berbece

Pentru Isus fii gata și în film să pătimești!

Când Mel Gibson i-a propus lui Jim Caviezel să joace rolul lui Isus, în filmul „Patimile Lui Hristos”, l-a prevenit că este un rol nespus de dificil, și că, dacă îl va accepta, ar putea însemna sfârșitul carierei sale la Hollywood. Jim i-a cerut o zi să se gândească. Apoi, răspunsul lui a fost: „Cred că trebuie să facem acest film chiar dacă este dificil. Tocmai am realizat că am 33 de ani, cât avea Hristos când a fost răstignit, iar initialele numelui meu sunt la fel ca ale Lui: J.C".

În timpul filmării Jim Caviezel a slăbit 20 kg. A fost lovit de fulger. A fost lovit cu biciul, din greșeală, de două ori, ceea ce i-a lăsat o rană de 35cm. Era aproape să își piardă vederea. Și-a dislocat umărul. A făcut pneumonie si hipotermie de la cât a stat pe cruce dezbrăcat, ore în șir. Trupul său a fost atât de extenuat după terminarea filmărilor încât a avut nevoie  de două operații pe cord deschis. Scena crucificării a durat 5 săptămânii din totalul de 8 săptămâni cât au durat filmările. „Nu vreau ca oamenii să mă vadă pe mine, vreau sa îl vadă pe Isus Christos. Doar așa vor crede si se vor converti" a spus el în timpul filmărilor.

Religia la bacalaureat. Nu cateheză!

Întreaga vânzoleală din jurul posibilei introduceri a religiei ca materie la examenul de bacalaureat pornește de la o premisă falsă: din moment ce disciplina religie există deja în programa de învățământ, nu avem argument să o respingem ca materie la bacalaureat.

În primul rând, niciodată nu s-a predat religia (cu tot cortegiul ei de științe umaniste auxiliare cum ar fi morala, antropologia religioasă, filosofia scolastică, istoria artei ecleziale, a literaturii și culturii etc) în școala românească, ci numai doctrina ortodoxă sau, mai simplificat, un curs rudimentar de catehizare care ar fi trebuit săvârșit în biserică, iar nu în spațiul învățământului laic. Însă, chiar și așa, procentul absolvenților de gimnaziu/ liceu care, în urma parcurgerii curriculei catehetice, sunt în stare să recite Credo-ul niceeano-constantinopolitan, rugăciunea Pater noster, să schițeze în câteva cuvinte raporturile trinitare, sau să definească oricare dintre dogmele teologice este scăzut spre zero. Despre studiul câtuși de superficial al operei marilor scolastici ai Evului Mediu, sau de mai târziu, cum ar fi Toma de Aquino sau Erasmus din Rotterdam, nici pomeneală.

Cea mai mare credință - de Nicolae.Geantă

Îndemnăm oamenii să aibă credință ca sutașul ce credea că Mântuitorul Isus poate să-i vindece robul fără să între sub acoperișul său. Dumnezeu vindecă dela distanță! Îi îndemnăm să fie ca samariteanca ce-a stăruit până Domnul i-a scos demonul din fetiță. Stăruință sâcâitoare. Sau îi sfătuim să fie asemeni văduvei sărace. Ea a dăruit la Templu doar două lețcaie. Doi cenți. “Tot ce avea ca să mai trăiască”, a zis Domnul Isus. Și nici măcar Legea nu cerea asta unei văduve. Credința ei mare a fost pentru că s-a bazat pe promisiunile lui Dumnezeu: “cu niciun chip n-am să te las!”

Adeseori credincioșii îmi spun că își doresc să aibă credință mare. Bună dorință au. Ei vor să fie asemeni lui Ilie. Să coboare foc din Cer. Vor să fie ca Pavel. Să calce în picioare demonii! Sau măcar ca Moise care a condus un popor încăpățânat! Cu semne și minuni.

Nicolae.Geantă - Cum așează oamenii priotitățile

30 de secunde despre...

https://youtube.com/shorts/r1XWQGTUFbM?feature=share

Pe scurt despre Bunavestire – de Nicolae.Geantă

Cea mai bună veste din lume nu este că s-ar descoperi CIP-ul antibătrâneții. Inteligența artificială ori vreun medicament care distruge orice urmă de boli. Cea mai bună veste din lume nu este vreun secret ca să ajungi în viață un Steve Jobs, Tiger Woods, Thomas Edison sau măcar un Jack Ma. Și nici chiar magica soluție care ar opri nemiloasa moarte! Cea mai bună veste din lume este anunțul venirii pe Pământ a lui Isus Hristos. Toate celelalte vești, oricât de bune ar fi, nu transced timpul. Și nici atât veșnicia. Vestea că lumea va avea un Mântuitor este la fel de proaspătă în orice epocă. În orice orânduire. În orice popor. În orice casă de sub Soare. În toată istoria...

Vestea a adus-o Gavril, căpetenia îngerilor purtători de vești... bune! Tot el spusese că Ioan Botezătorul se va naște dintr-o mamă bătrână și stearpă. Dar acum spunea că Fiul Lui Dumnezeu se va naște din fecioară fără să fie atinsă de bărbat! La Dumnezeu cuvântul „imposibil” este smuls din dicționar.

Asimetria iubirii – de Nicolae.Geantă

Îl cheamă Tom. Are părul vâlvoi, sălbatic, tricou găurit și blugi tăiați de noi. Iar în picioare poartă șlapi pe care-i ține între degete. Este un tip foarte ciudat în viziunea sa asupra lumii, dar este strălucitor. Nativ inteligent peste medie. Genial. A început să-l iubească pe Isus în timpul colegiului în urma discuțiilor cu un coleg creștin.

Peste drum de campusul în care locuiește este o biserică frumoasă. Conservatoare. Activă. Care face misiune printre studenți. Provocator. Într-o duminică dimineața Tom se decide să viziteze biserica. E pentru prima dată când îi trece pragul. Intră desculț, cu părul sălbatic, tricoul găurit și blugii rupți. Serviciul tocmai începuse, biserica era aglomerată, iar Tom pășește liniștit pe culoar în căutarea unui loc. Nu vrea să invadeze teritoriul nimănui, așa că se duce încet înainte pe culoar. Oamenii par incomodați de el. Nimeni nu spune nimic. În loc să deranjeze pe cineva, Tom vine în fața primului rând de scaune și se ghemuiește pe mochetă. Desculț, cu părul sălbatic, tricoul găurit și blugii tăiați...

Nicolae Geantă - Scurt și la subiect.

sursa: Ben Hur Nicolae.Geantă, via CâmpinaTv

De ce vor unii să îți lege aripile? – de Nicolae.Geantă

Pentru că știu că tu poți zbura mai sus decât ei! Oamenii nu acceptă să fie depășiți! Chiar dacă înaintează cu viteză de melc!

Pentru că ei știu că dacă nu-ți folosești aripile un timp nu vei mai avea încredere în ele! Nu vei mai zbura niciodată!

Pentru că aripile legate nu pot strânge sub ele pe nimeni. Fără aripi nu poți îmbrățișa! Ți le leagă pentru că vor să rămâi singur!

Pentru că aripile te ajută să te ridici peste obstacole! Le sari puri și simplu.

Pentru că ai putea să influențezi și pe alții să zboare la înălțimi mari!

Pentru că nu suportă fâlfâitul de aripi! Nici al tău, nici al îngerilor!

Nu descuraja dacă ceilalți nu au aripi! Tu n-ai fost creat să te târăști. Ci să zbori!

Rugați-vă să vă crească aripi! Într-o zi veți fi ca îngerii! Lângă Hristos. În jumătatea Cerului!

Nicolae.Geantă

Nicolae Geantă în Hunedoara

 Duminică 19 martie 2023. 

De la ora 10,00 ne vedem la Biserica Profides din Lupeni. 

Iar de la ora17,00 la Biserica Creștină după Evanghelie din Deva.

Puțin, foarte puțin, nimic – de Nicolae.Geantă

„Am văzut că filmările foarte scurte au mare trecere”, mi-a spus un realizator de TV. „Să NU ne dictați mult!”, e strigătul disperat al liceenilor. „Oamenii nu mai citesc nici măcar tablete”, mi-a confirmat un director de ziar.

Tirania nimicului. Această boală socială de care ne îmbolnăvim în loc să ne tratăm. Mereu cât mai puțin. Mereu standardele cât mai jos. Până nu mai sunt standarde. Puțin, mai puțin, extrem de puțin, nimic.

Am vrut să avem mai puțini copii. Apoi am rămas fără forță de muncă. Au tăbărât tinerii emigranți. Neșcolarizați. Neprofesioniști. Și calitatea bunurilor a început să scadă. Până am ajuns să consumăm lucruri de unică folosință. Chiar și becuri. Ori dragoste. Ori mașini „single use”. Tesla.

Nicolae Geantă - Rolul petrolului în dinamica teritorială a Câmpinei

sursa Ben Hur Nicolae.Geantă, via Câmpina Tv

Nu le tăiați copiilor aripile cunoașterii! - de Dan Negru

Propunerea ca religia să fie materie opțională la bacalaureat a stârnit iureș. Unii pro. Alții contra.

Tuturor le-aș spune că orice spor de cunoaștere e un avantaj în viață!

Santa Maria delle Grazie unde se află „Cina cea de taină" a lui DaVinci sau „Capela Sixtină” a lui Michelangelo sunt printre cele mai vizitate locuri din lume. Muzeele lumii sunt pline de religie.

Nu le tăiați copiilor aripile cunoașterii!

Sa trăiești intr-o Europă creștină cu istorie și artă creștine și să nu știi nimic despre cultura religioasă, e o formă de prostie fudulă.

Nu fiți proști, nu vă condamnați copiii la neștiință!

Patimiile lui Isus nu trebuie să-i sperie!

Isus nu ne cere sa murim ca EL, ne cere sa trăim ca El.

Celor din gașca „anti" le-aș aminti și vorba lui Einstein: „Ştiinţa fără religie este şchioapă, religia fără ştiinţă este oarbă"

Dan Negru, 

sursa AICI

Luigi Mițoi - Adversar sau Aliat

sursa: Ben hur Nicolae.Geantă via Philadelphia Trossingen

Eveniment editorial: „Educație sexuală creștină” | Un nou volum al doctorului Vlad Schezak din Londra

 

A văzut lumina tiparului ultimul volum scris de doctoral Vlad Schlezak din Londra: „Educație Sexuală Creștină: pentru părinți și slujitorii bisericii”, editura Carmel Print Arad.

🔹 Vlad Schlezak menționează despre volum: „Cartea este complexă și aduce alternativa creștină la programele deja în vigoare pe aceste teme care sunt implementate în sistemul educațional de stat din occident, dar discută și partea medicală, psihiatrică, psihologică, socială și teologică a acestui subiect într-o perspectivă respectuoasă pentru toți, creștină echilibrată, științifică și nediscriminatorie. Am inclus multe studii de specialitate explicate pe înțelesul tuturor.  Am inclus planșe pe care eu le-am desenat astfel încât părintele să poată explica chiar și biologic anumite aspecte și am exemplificat pe categorii de vârsta (copii până la adolescenți maturi spre adulți tineri) astfel încât să se înțeleagă în funcție de nivel și vârstă”

Volumul medicului Vlad are și câțiva referenți:

Dacă am avea iubire - de Eliana Popa

Dacă am avea iubire, toate le-am răbda  ușor,

N-am lovi nici prin cuvinte, nici prin fapte care dor,

Nu ne-am tulbura cu duhul, n-am răspunde mânios,

Dacă am vedea in oameni, chipul Domnului Hristos!

 

 Dacă am avea iubire, ar înmuguri surâsul,

 Ce ar șterge de pe gene și tristețea, dar și plânsul,

Dacă am avea iubire, n-am trăi doar pentru noi,

Am întinde-un colț de pâine și o haină celor goi!

 

Dacă am avea iubire, sufletul ni s-ar sfinți,

Am fi îngeri  de lumină  ce pășesc spre veșnicii,

Am aduce bucurie și un strop de pace-n toate,

Și-am tămădui cu-n zâmbet, sufletele întristate!

 

Dacă am avea iubire, cea lăsată de Hristos,

Am vedea in cei din jur, numai ce este frumos,

Dumnezeu a pus in oameni, un talant sau chiar mai mult,

Dar robiți de patimi multe, l-am ascuns sau l-am pierdut!

 

Dacă am avea iubire, am fi buni samarineni,

Și am ridica pe umeri, toți bolnavi-acestei vremi,

Am primi in casa noastră pe toți Lazării sărmani,

Nu ne-am strânge-n punga noastră spre osândă gologani!

 

Dar nu mai avem iubire, alergăm vânând păcate,

Ne oprim pentru o clipă și apoi mergem mai departe.

Și uităm că timpul nostru într-o zi se va sfârși,

Și în viața viitoare, ce am dat, vom dobândi.

 

(Eliana Popa)

x

Mihail Neamțu, omul care se depășește în dăruire - de Nicolae.Geantă

 

 

Erudit. Om de carte. Cititor înrăit. Scriitor. Filosof. Teolog. Apologet creștin. Conservator. Absolvent de studii superioare în România, UK și USA. Cu un CV impresionant, Mihai este unul dintre cei mai mari luptători sociali împotriva hidrei progresismului. Împotriva secularizării deșănțate. Provocator. Profund. Colorat în vorbire. Îți face deosebită plăcere să-l asculți. Încântă. E enciclopedic. E o bibliotecă mobilă. Are soluții. Și peste toate îl are pe Hristos! De fapt fără El tot ce are din cele de mai sus ar fi fără valoare.

Au fost câțiva ani în care nu l-am înțeles. Mi se părea că urmărește ceva. Și cum în România suntem atât de reticenți la oamenii publici... Apoi mi-am dat seama că e de fapt un Abraham Lincoln al românilor. Care luptă până câștigă. Care trece peste eșec. Care se ridică de jos, se scutură și urcă mai departe spre vârf. Are un apetit care multora lipsește. Dumnezeu să-i facă pasiunea molipsitoare!

Mihai e pasionat de Hristos. Și cine are pe Hristos are iubire. Nu doar pe hârtie, nu doar pe buze. Ci și-n inimă. Și cine are inimă trăiește. Se mișcă. Produce valori. Schimbări. Ucenici. Vorba lui Dante: „iubirea mișcă Soarele și celelalte stele”! Iar oamenii plini de dumnezeire nu pot vorbi, trăi, repira decât dragoste. Nu eros. Nici măcar fileo. Ci agape! Dragoste care se consumă pentru ceilalți fără să ceară nimic în schimb!

Astăzi ne-am întâlnit la Câmpina. Unde preț de 90 de minute Mihai a vorbit despre EROS, LOGOS și AGAPE. Nu doar ca mitologie a iubirii. Ci ca un medicament necesar în plin proces de alterare a dragostei. Mihai zicea că „dragostea e un antidot pentru mediocritate”. Iubind, necunoscutul de ieri devine prietenul de azi, partenerul de încredere, partea care îți dai seama că îți lipsea. Sau, cum ar zice poetul necuvintelor (cum cine?, Nichita Stănescu): „aripa ta lipsă”.

„Iubirea are valențe cosmice”, spune Mihai Neamțu. „Este temeiul pentru care chiar și dincolo (în veșnicie) Dumnezeu ne va spune: „trebuie să te dăruiești și să te depășești!”. Da, am văzut un Mihai Neamțu care se dăruiește. Face asta de mult timp. Lupta sa, de zi cu zi, este să se depășească. În iubire...

Dumnezeu să te binecuvânteze Mihai! Oameni ca tine trebuie „clonați”! Nu în laboratoare, ci pe câmpul de misiune! Mergi doar înainte! Înapoi nu mai este niciun drum!

Hristos să-ți fie desfătarea și vei avea tot ce-ți dorește inima!

Nicolae.Geantă

 

 

Nicolae Geantă - Corigent la cele sfinte

video by Ben Hur Nicolae.Geantă, via Peniel London

Femeia ca o armată întreagă – de Nicolae.Geantă

Femeia nu e un vas de lut, un vas mai slab cum tot se vorbește obsedant pe la colțuri. Ci unul mai scump. Când Dumnezeu a creat pe Adam din țărâna pământului, Sfânta Scriptură descrie cuvântul „făcut” ca munca unui olar. O muncă simplă de modelare a lutului. Dar când Scripturie vorbesc despre „facerea femeii” – din coasta lui Adam, cuvântul folosit descrie munca minuțioasă a unui bijutier! Și bijuteriile – știe asta oricine, sunt prețioase. Rolul lor este să îmbogățească pe cei ce le poartă. Femeia și bărbatul nu sunt separați. Ci împreună. De aceea spune Solomon că „o femeie cinstită este cununa bărbatului ei”. Îl face rege. Cununile regale nu se așează la bărbați pe cap. Ci în inimă.

Femeia nu e doar simplu ajutor soțului ei, ci o armată întreagă. Când Dumnezeu a adus-o pe Eva la Adam – ca ajutor potrivit, pentru cuvântul „ajutor” este folosit „ezer”. Iar ajutorul acesta în limba ebraică se traduce „o armată”. E drept, bărbatul nu se aștepta să primească deloc ajutor. Și nici atât o armată. Dar a primit un mareșal care va interveni în toate războaiele lui. (Nu să-l distrugă, ci să-l sprijinească). Da, femeia este ca un ajutor militar. Nu ajutorul unei armate de lut. (Aceea au avut chinezii). Ci a uneia solide, de fier, de oțel! E armata aceea aliată care luptă pentru soț, pentru copii, pentru familie. Pentru binele ei. Pentru victoriile comune. Și reușește.

Femeia nu e un ofițer dur. Care atunci când spune ceva folosește un ton autoritar, o față încruntată, aspră, care aduce frică. Ci unul cu vocea aceea suavă, plină de melodie. O voce care dezarmează orice inamic. Se zice că îngerul care asista la modelarea femeii a întrebat pe Dumnezeu dacă materialul folosit nu este moale. „Va rezista? Dar va gândi? De ce n-o termini mâine”, îl tot sâcâia cu întrebări pe Creatorul tăcut. „Nu pot”, a primit după un timp răspunsul. „Doamne, dar ți-a scăpat ceva material în colțul ochiului”. „Nu. Este o lacrimă!”. „O, Doamne, te-ai gândit și la asta?”. „Eu am creat femeia. Lacrima este creată de ea!”. Femeia e un general ale cărui medalii sunt lacrimile!

La Mulți Ani tuturor femeilor! Aveți dreptul să fiți fericite! Nu numai azi, ci în fiecare zi când luptați! 

Dumnezeu să vă binecuvânteze cu putere, cu șarm, cu decizii înțelepte! Cu sănătate! Cu viață! Nu numai aici, ci și în veșnicie! 

Nicolae.Geantă

La mulți ani tuturor femeilor!

Dumnezeu să vă țină torțe mereu aprinse!

Și chiar dacă va veți consuma, să nu uitați niciodată: sunteți chemate să luminați!

Hristos să vă facă un munte de mir, un deal de tămâie!

Și, oricine se va apropia de dvs să devină mai bun, mai sfânt, mai pur...

Duhul Sfânt să vă facă viața o melodie ieșită din vioară Stradivarius!

Iar muzica dvs să sfarme toate inimile de beton!

Încolo, să vă temeți de Dumnezeu și să-L slujiți. Iar El să vă ocrotească pe vecie!

Căci pavăza Sa e mult mai puternică decât un milion de scuturi!

Nicolae.Geantă

Scrisoare pentru Taica - de Nicolae.Geantă

Mi-ai promis că vrei să trăiești până voi veni din armată. Și un an mai mult. Dar nu te-ai ținut de cuvânt. De ce-ai plecat cu 9 ani mai devreme? Într-o seară tristă de 7 Martie. Cu câteva zile înainte de ziua ta!

Știi că am rămas dator la tine?

Îți mulțumesc că m-ai învățat să fac singur primii pași. Chiar dacă premergătorul tău a fost un fular vechi din in.

Îți mulțumesc că mi-ai făcut primele patine pentru gheață! Chiar dacă au fost din lemn! Și tot tu mi-ai făcut primele schiuri. Ce dacă erau din doagă de butoi… Prindeau viteză ca Rossignol-urile din fibră.

Îți mulțumesc că mi-ai făcut prima trotinetă. Cu roțile alea din fag uscat! Eram așa de mândru cu ea printre hoarda de prunci! Și-ți mulțumesc că mi-ai construit o roabă. Mică, din lemn uscat de tei! Să fie ușoară. Și mai ales că pentru pici munca-i așa de grea!

Îți mulțumesc că mi-ai făcut prima pușculiță! Era așa de faină din borcanul acela de șerbet, al cărui capac l-ai lipit cu prenadez! Și-ți mulțumesc că mi-ai umplut-o cu zeciuiala ta. Ai fost foarte darnic cu mine, chiar dacă aveai pensia mică. Comuniștii te “lucraseră” ani de-a rândul pentru că te-ai încăpățânat să nu fii de-al lor! Bravo! Aici am semănat cu tine! Vai, dar îți aduci aminte de seara aia din decembrie geros al anului ‘78? Când  ai uitat că mi-ai pitit de tata pușculița în soba de lut, și aprinzând un foc în mica ta odaie lipită cu pământ (chiar și pe jos) mi-ai ars toate economiile! Era o pensie de-a matale întreagă! Mi-amintesc c-ai plâns mai zgomotos decât mine. Nu după bani, ci te durea durerea mea. Apoi mi-ai pus înapoi dublu pentru paguba mea! Da, inima ta era așa de largă…. Cât Pacificul! Și la fel de adâncă!

Nicolae Geantă - O femeie cinstită

Jurnal de Whistler - de Nicolae.Geantâ

Luni 20 Februarie. Este “Familly Day” în toată Canada. Adică o zi liberă pentru familie. Deși introdusă de numai câțiva ani “activiștii” deja sunt deranjați și vor sa scoată sărbătoarea din calendar! Mare luptă duce diavolii împotriva familiei! Biserica Betel a organizat o excursie la Whistler. Canadienii zic ca e a doua cea mai mare stațiune a sporturilor de iarnă din lume. După Aspen, Colorado, USA. Nu cred că bate Chamonix-ul francez. Însă oricum, Whistler este o stațiune uriașă. Cu zeci de mii de turiști pe zi. O stațiune în care locuiesc numai 10.000 persoane. Cât Sinaia noastră. Numai că e vizitată de milioane de turiști anual! Vă dați seama ce venituri realizează? Când nu se face ski în Whistler se face mountainbike. Pe traseele skiabile. Care sunt câteva sute!  Vreo 300!!!

Frații din Abbotsford au vrut să mă urce în vârf. În Peak… inițial am crezut că mergem câțiva. Dar la excursie s-au înscris 34. Și au închiriat un school-bus. Da, școlile americane au school-bus-urile proprii. Și când stau degeaba în parcare pot fi folosite pentru profit. Ale românilor, niște microbuze care mai de care mai rablagite, în afara curselor zilnice între sate stau în parcare.nu aduc niciun venit școlii. Dar au adus unor politicieni care le-au vândut Ministerului Educației printr-un proiect “barosan”. Apoi… Vorba francezilor: “apres nous le deluge…” (după noi potopul). 

Am plecat din Port Coquitlam pe la 9,00. Drumul a fost lung și anevoios. Mai ales că afară ploua. Canadienii numesc Vancouver Raincouver. Iar o  vorbă ce circulă printre ei este că la Vancouver plouă de două ori pe an: o dată 6 luni, și a doua oară 6 luni. Pe Hwy 99 am făcut vreo două ore. Cu un mic popas. Nu va spun că frații au venit cu boxă și microfon. Și timp de vreo 40 de minute a fost workship. În autobuz! Apoi am avut sesiune de Q&A. Da, în school bus. Surorile erau curioase să afle ce anume le-am spus bărbaților la Conferința specială pentru ei! Nu știu de ce au fost secretoși. Sau poate ca le-am spus lucruri grele de povestit? Între timp am trecut de Lions Bay, Horseshoebay, Squamish, Garibaldi. O singură pauză (de breakfast întârziat) am avut: la cascada Shannon. Cu o cădere de peste suta de metrii, cascada s-a format pe granit pe care l-a erodat în trepte, formând o scară naturală. Apa coboară zgomotos din munte dar în aval nu și-a putut crea un canion. Mai mult decât cascada m-a impresionat pădurea. Nu doar cu arbori de 50 de metri. Dar cu copaci tolăniți, plini de mușchi, aproape putrezi,  din care cresc alții. Nu încă tot atât de falnici. Le-am spus fraților că învățăm două lecții de la copaci: trăim și după ce murim, prin rădăcini. Va trebui să crească în biserici copiii noștri, cei evanghelizați de noi, ucenicii... Sau vom fi ca în zonele cu despăduriri. Dispăruți pentru totdeauna.

Happy Birthday Sefora!

Știai ca ești o melodie de aripi neterminată? Să răsuni majestuos în toate odăile inimilor! Muzica ta va hrăni!

Știai că ești primăvara timpurie care topește zăpezile minții? Cu tine sloiurile de gheață se transformă în ghiocei! Fii mereu speranța cuiva!

Știai ca ești un penel imperial care scrie istorii spre vesnicie? Să rămâi mereu în Mâna Celui ce scrie cu tine file din istoria Harului! Fii o poveste de succes!

Știai că dragostea nu se poate măsura? Dragostea se trăiește! Asta fac eu pentru tine! Asta a făcut și face Hristos! 

Dumnezeu să-ți fie desfătarea și El îți va da tot ce-ți dorește inima! Să-i ceri cu vârf și îndesat! Cererile imposibile îl onorează!

Și, când mergi pe ulițele întortocheate ale vieții, să nu uiți să faci mereu în inima ta pași pentru Hristos! Știai că El te aude și când taci?

Happy Birthday Sefora!

You are amazing!

Blessed! Today, forever…

Daddy,

London, Kingsbury

Jurnal de British Columbia (2) - de Nicolae.Geantă

Joi 16 februarie. O zi puțin mai relaxantă. Azi am ajuns în vama Canada-USA din Abbotsford. Orașul se prelungește până în... vamă. Pe Hwy 11, care vine din Mission (CDN) și se duce în Sumas (US) apoi se continuă cu Hw 9 american. Huntingdon e în Canada și Sumas în USA. Doar o barieră le desparte. Granița dintre cele două state e un... șant. Stradă la canadieni, un șanț, și stradă la americani. Nu știu ce faci dacă îți animalele în partea cealaltă? Te duci sau nu după ele? Nu am putut trece în USA: nu aveam vaccin. Americani încă mai au restricție Covid. Deh, domnul Joe Biden mai rămâne uneori în... urmă. Cam des. În vamă am învățat un lucru interesant: nu contează cât ești de aproape dacă nu ai trecut dincolo! Uneori oamenii sunt atât de aproape de realizarea unor obiective. Și le ratează la mustață. Cad înaintea liniei de sosire. Se îneacă la mal. Rămân afară. Tot așa va fi și finalul vieții unor oameni. Se vor trezi că nu pot trece linia Cerului. Aproape de Cer înseamnă tot iad! Nu vă mulțumiți că sunteți aproape de Cer. Străduiți-vă să intrați înăuntru. Dintre cei ce citim acum încă nu am intrat niciunul. Scriptura spune despre Avraam și familia sa un lucru excepțional: au plecat în Canaan și au intrat în Canaan.

După amiaza am avut o întâlnire cu pastorul italian Giulio Gabeli. Nice man. Biserica sa e multietnică. Și totuși reușește să-i coaguleze, să-i țină uniți. Din 23 de etnii are membri! Și noi românii nu putem să ne ținem uniți nici măcar evanghelicii! Oare de ce? Cărui Dumnezeu îi slujim? Dintre discuțiile avute cu pastor Giulio, m-a uimit agresivitatea cu care luptă homosexualii în Canada. Ei câștigă teren și bisericile se izolează. Acum 40 de ani sodomiții erau retrași, iar biserica publică. Apoi ei au atacat parlamente, mass-media, educația, tinerii. Și au câștigat teren. Biserica însă a preferat să nu facă politică, să nu se amestece cu televiziunea, să renunțe la cele 10 porunci în școli. Și acum e retrasă șa colț, cu legislație împotriva ei. Închisă. Biserica închisă între ziduri și sodomia liberă în public! Frați români, e timpul să ne trezim din somn! Nu vrem să fie și la noi ca în Canada!

Nicolae Geantă la Londra

 În Londra am foarte mulți prieteni! Abia aștept să ne vedem!