sursa foto AICI |
Vestea adusă de
femei duminica matinal că Hristos a înviat din morți n-a putut să-l liniștească
pe Petru. El care era profund tulburat, care nu dormise de trei nopți. Mai
exact de când trădase! Pentru că lepădarea lui Petru în curtea marelui preot a
fost pentru Isus o suferință mult mai grea decât i-a provocat vrăjmașii!
Trădările dor cel mai mult când vin de la prieteni. Cu atât mai mult de la cei în
care îți pui încrederea cel mai mult. Faptul că Isus nu i-a reproșat nimic
trădătorului de la foc, ci numai „S-a uitat țintă la el”, l-a zdruncinat adânc în
suflet pe Petru. Privirea Domnului l-a fript ca un laser pe retină. Îl
avertizase că o să cadă... Petru a crezut că Isus a murit și nu l-a iertat.
N-a crezut-o pe
Maria Magdalena, nici pe celelalte femei, dar când a auzit că Hristosul nu mai
este în mormânt a început o goană turbată spre grădină. Dorința de a-L găsi pe
Mântuitorul nu te va ține niciodată pe loc. Indiferent de obstacole. (De frica
iudeilor Petru și ucenicii stăteau încuiați după Răstignire). Iar dorința de
iertare te face să alergi desculț peste cioburi. Și să nu le simți! Indiferent
de vârstă.
Pe drum Petru s-a
întrecut cu Ioan. Pe calea Domnului este cros. Bătrânii și tinerii. Un cros
spre aceeași țintă. Fără competiție. Fără perdanți. Fiecare trece linia de
sosire la vremea „cetei lui”. Petru a fost întrecut. Dar n-a ripostat.
Important era să ajungă el la mormânt. Și a ajuns. Interesant este că ucenicul
cel tânăr nu a intrat în mormânt înaintea lui Petru! Știa să ofere întâietate cui Dumnezeu oferise întâietate.
Petru a privit
fâșiile de pânză și ștergarul făcut sul și pus într-un loc sigur. În vremea
aceea când un prinț se ridica de la masă fără să termine făcea ștergarul sul și
îl punea deoparte să fie văzut. Asta era semnul că va reveni. Ștergarul lui Hristos
ne vorbește despre revenire. Într-o zi El va reveni după noi! Negreșit! Tu
crezi în revenirea Domnului? Dacă da îl aștepți?
Nu știm în ce
context Hristos i s-a arătat lui Petru. Dar știm că a fost primul dintre
ucenici care l-a întâlnit. Maria Magdalena a fost prima dintre femei care-L
văzuse. El era primul pe lista tuturor ucenicilor. Căpetenia lor. De ce a fost
ales Petru? Pentru că trădase cel mai dureros dar se pocăise cel mai radical! De
ce a fost aleasă Maria Magdalena să fie primul martor al Învierii Domnului?
Pentru că pocăința ei a fost mai mare decât pocăința lui Petru!
„A înviat Domnul
și s-a arătat lui Simon (nisip)”, zic ucenicii din camera de sus celor doi proaspăt
întorși din turismul hăbăuc spre Emaus (Luca 24:34). Lui Simon, căci Petru nu
era încă Chifa (piatră). Pentru asta a trebuit să se întâlnească din nou cu
Domnul la Marea Galileei. Nu e suficient numai să te întâlnești cu Hristos și
să primești iertare. Trebuie să trăiești cum a trăit El! Petru a trăit și a și
murit ca Isus. Răstignit. Dar cu capul... în jos!
Nicolae.Geantă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu