Scara mâniei

Cum devenim răi în comunitate, biserică, familie?

1. Amărăciunea - sentiment rău, neexprimat. Nu sare la gâtul nimănui. E doar in suflet ascunsă.
2. Iuţimea. E izbucnire pătimaşă. Eşti plin de resentimente. Te enervezi din orice.
3. Mânia. Explozia (re)sentimentelor. Pe faţă! Răneşti fără regrete.
4. Strigarea. Verbalizare publică. Problema ta o verşi spre ceilalţi...
5. Clevetirea. E calomniere. Vrei sa strici imaginea  cuiva. Să îl distrugi.

Nu uitati că in greaca veche clevetire se traduce blasfemie. Hulă!

Fugiţi de mânie! De orice răutate. Altfel veţi suporta mânia lui Dumnezeu!

Nicolae Geantă şi Rouă pentru Suflet la Vărbilău, Prahova

Luni 1 septembrie 2014, ora 18,00

Evanghelizare în aer liber pentru rromi.

Moştenirea - de Vladimir Pustan

Un adolescent spunea unui bătrân de ce generația celui din urmă nu înțelege generația cu blugi. Din cauza tehnologiei ”Noi avem călătorii în spațiu, energie nucleară, calculatoare și telefoane sofisticate”. Zâmbind, bătrânul îi răspunse: ”Ai dreptate, noi n-am avut toate acestea, de aceea le-am inventat”.

Dar aici e vorba numai de tehnologie…

Generația de azi are o problemă majoră.

Nu mai are vise… Și dacă le are, le are mărunte…

Va trebui să inventăm iarăși arta de a visa. Un ideal pentru care să lupte o națiune asanată moral, o trezire spirituală ce să spună că moralitatea fără Dumnezeu nu ține.

A le lăsa doar case și mașini, telefoane și haine de firmă dovedește o sărăcie a sufletului, un fel de cancer al minții, pentru că ultimul lucru de care ai nevoie este un selfie în care să-și arate tricoul de firmă cumpărat de tine.

Eșecul total va fi în ziua în care nu le mai lăsăm nimic de luptat, nimic de iubit, nimic de plâns, nimic de făcut.

Alaltăieri m-am întâlnit cu o fostă colegă de școală generală. Nu ne-am văzut de 35 ani. Cu haine sărăcuțe pe ea, cu un soț plecat în lumea largă de 12 ani, cu 8 copii de crescut din care cel mai mare era în spital operat la inimă. Pleca la spital să-i ducă o adeverință. Privită dintr-un unghi nefavorabil părea săracă, bătută de soartă sau de Dumnezeu, demnă de mila tuturor.

Dar ochii înșală… În plasa aproape goală pe care o ținea în mâini, ducea toată zestrea universului.

Credința…

V l a d i m i r _ P u s t a n

http://www.ciresarii.ro/index.php/mostenirea-vladimir-pustan/

Nicolae Geantă la Mangalia

Evanghelizare la Bărbuleşti

29,30,31 august 2014

Păcate extreme. 3. Autosatisfacția - relația sexuală imaginară - de Nicolae.Geantă

Subiectul creează destulă confuzie și conflicte. E o frământare cu motiv de șușoteli și o pricină de îngrijorare. Medicii spun că nu e păcat. Creștinii o înfierează cu mânie. Pentru mulți dintre ei subiectul e încă tabu. Pastori ori preoți, și mai ales bătrânii, te pun la zid dacă-l aduci în discuție. "În biserică așa ceva nu se pronunță! Se spurcă amvonul", stiga un diacon seputagenar. Dar, dincolo de amvon se spurcă o mulțime de tineri sub plăpumi. Sau sub duș. Și asta destul de des! Alfred Kinsey, un sociolog american spune că 93% dintre adulții de sex masculin examinați s-au masturbat. Statisticile românești spun că 97%. New York Times a publicat acum câțiva ani că 60% dintre bărbății și 40% dintre femeile chestionate au recunoscut că s-au autosatisfăcut în ultima lună! Statisticile pot fi contestate, practicarea masturbării nu.

N-aș fi scris nici în ruptul capului despre autosatisfacere chiar dacă adolescenți de-ai noștrii îmi mărturisesc pe e-mail sau chiar "face off" că duc lupte aprige cu fanteziile-astea. Dar, când o soră de vârsta mea, mi-a mărturisit în iarna asta, îndiaspora, că știe câteva femei preocupate cu acest viciu (căsătorite chiar!), (pe care dânsa le consiliază), că nouă pastorilor nu ni se pot mărturisi, (de rușine, de teamă), m-au apucat frisoanele!

Da, este drept, viciul autosatisfacerii e o problemă mai mult bărbătească. Și tinerească. Dar americanii spun că e practicată și de... 48% dintre liceence! Apoi arsenalele din sex-shopuri... Mai mult femeile cumpără! 

Unii numesc autosatisfacerea masturbare. Psihologul american Garry Collins zice că e "exciatare proprie a organelor genitale". Alții o numesc onanie. De la Onan (Gen. 38:9), fiul lui Iuda, care-și vărsa sămânța pe pământ să nu-și lase soția însârcinată. Onania însă nu-i masturbare. Chiar dacă DEX-ul o declară. E un păcat legat de legea leviratului. (Refuzul de a naște copii în numele fratelui tău care-a murit fără urmași). Alții o numesc malahie (1 Cor. 6:10). Și asta e greșit. Chiar dacă BOR o definește obsedant. Termenul grecesc "malakos" este tradus în engleză prin "efeminat" sau "soft ones". În Grecia acest termen era aplicat bărbaților care prezentau caracteristici feminine (travestiții de azi, dar care nu și-au făcut operație de schimbare a sexului) sau băieților care erau folosiți în relatiile homosexuale dintre doi bărbați (o practică des întâlnită în antichitate). Vladimir Pustan spune că malahul e partea inactivă a cuplului de gay.

Isteria ice bucket challenge

Săptămâna trecută am fost nominalizat - și eu, și Florin Ianovici și cine știe câte mii de creștini, să-mi torn în cap o găleată de apă cu gheață. Dar nu oricum ci să filmez apoi să postez pe youtube. Ca să vezi tâmpenie! Să mă vadă tot netul că ader la o isterie a unora ce vor să strângă bani pentru cercetarea sclerozei. Sau poate că prin filmulețe se cercetează boala... Pentru 10 dolari să te știe planeta ce uşuratic poţi fi. Știu că în jocul ăsta au intrat VIP-uri și anonimi. Care mai de care. Ce mă sperie este că au intrat și creștinii. Nu am avut timp să scriu despre isteria IceBucket dar a făcut-o un timișorean baptist: Florin Iosub. Așa că vă provoc să citiți materialul lui și să reflecați. Apoi să lăsați cei 10 $ strânși că v-ați bălăcit cu gălețile cu apă și să alergați la rugăciune. Sau la misiune. Nu uitați: suntem într-o lume bolnavă!

Ice bucket challenge şi realitatea tristă a unei societăţi bolnave -  de Florin Iosub

Rezum mai jos cele 10 idei ale pastorului:

1. Problema superficialitatii – e mai usor sa iti torni o galeata cu apa in cap si sa apari pe facebook decat sa donezi in anonimat, indiferent de cauza.

2. Problema stimularii sinelui – o noua forma de selfie

3. Problema arogantei la adresa secetei si lipsei de apa din orient si zonele desertice

4. Inconstienta cu privire la posibile efecte tragice

5. Depersonalizarea – psihoza maselor – efectul de turma

6. Manipularea mintii si atacul asupra ratiunii – vorbim aici despre atacul retelelor de socializare – prin functia de autoplay – asupra mintii si ratiunii.

7. Manipularea relatiilor – fie ca e vorba de prietenii stranse sau doar de simple cunostinte

8. Problema etica a demersurilor ALS Association – aceasta se ocupa cu studiul pe celule stem recoltate din celule embrionice – asta inseamna sa distrugi vieti pentru a cauta salvarea altor vieti.

9. Modelarea psihologica a generatiei de acum si a celei care vine in functie de numarul de „like” si „comment”…

10.Printre cele mai triste probleme este aceea ca se dezvaluie profund si serios lipsa de viziune a crestinismului – ne complacem in ideea ca suntem in declin, ca nu putem schimba lumea…dar daca am aplica regula simpla de la ice bucket challenge, ar putea fi din nou crestinismul viral?

pentru întreg articolul faceţi click pe  http://www.baptist-tm.ro/ice-bucket-challenge-si-realitatea-trista-a-unei-societati-bolnave/#more-8777

Triplu ucigaş

1 Timotei 1:9 “ştim că Legea nu este făcută pentru cel neprihănit, ci pentru cei fărădelege şi nesupuşi, pentru cei nelegiuiţi şi păcătoşi, pentru cei fără evlavie, necuraţi, pentru ucigătorii de tată şi ucigătorii de mamă, pentru ucigătorii de oameni,”

Nu numai ucigaşii care dau cu cuţitul sau cu toporul nu vor vedea faţa lui Dumnezeu, ci şi toţi aceea care se declară creştini dar trăiesc duplicitar. Creştinul care nu trăieşte conform Scripturilor lui Dumnezeu este lumesc, firesc, carnal, nesfânt. Creştinul lumesc este ca un ucigaş: ucide dragostea lui Dumnezeu, mărturia sa şi credinţa altor oameni. El îmbrăţişează pe Dumnezeul pregătit să-l sărute dar îi înfige cuţitul în spate! 

Nicolae.Geantă

Vladimir Pustan | Mai de preţ decât vrăbiile

Beiuş| Sala Cireşarii | 24-aug-2014

Centrul Social al Bisericii de rromi din Boldești

După ce au construit o biserică din chirpici în urmă cu cinci ani, rromii care s-au pocăit la Boldești-Scăeni construiesc azi un Centru Social pentru copiii defavorizati. Visul lor este ca micuții din țigănie să nu mai fie considerați paria societații, marginalizați și arătați cu degetul pe stradă, în magazine sau autobuze. Și nici certați de profesori la școală pentru că sunt neastâmpărați ori murdari. Rromii trebuie integraţi în societate. Prin urmare, pastorul Viorel Oprișan, alias Picky, a demarat proiectul "Lumină pentru rromi".

Centrul Social Boldești

Trăind într-o comunitate săracă cu de peste 1000 rromi, copiii de țigani sunt cei mai defavorizați boldeșteni. Unii dintre prunci nu mănâncă decât odată pe zi: seara. Alții au tatăl plecat la muncă "afară" sau ostatic la "mititica". Fără serviciu, mamelor le e tare greu să-i crească singure şi fără venit! Mai ales în afara sezonului de bureți, fructe de pădure ori flori de tei. Iar cu burta goală, și nesupravegheat, cum să fi cuminte, îngrijit, sau să înveți carte?

De ceva ani Biserica Eben-Ezer a început să ofere în fiecare dimineață sandwich-uri copiilor ce merg la cursuri cu microbuzul primăriei. Din câțiva, numărul pruncilor a crescut rapid la peste 100. Să le dai sandwich-uri în fiecare zi înseamnă o cheltuială apăsătoare. Mai ales când, din toată biserica, cei cu venituri (modeste chiar) îi poți număra pe degete... Banii nu sunt mai niciodată în visterie, dar Dumnezeu a fost şi e totdeauna prezent! Copiii n-au mers niciodată la școală fără pachețel! Și, datorită unui mic sandwich au scăzut chiulurile și abandonul școlar. După școală, microbuzul aduce copiii la biserică. Aici, datorită unor domnișoare devotate (Raluca, Anca, Damaris etc), se fac temele pentru a doua zi... Un school after school. Unde învățătoarele sunt voluntare...

Centru social al Bisericii de Rromi Boldești

De peste un an copiii ce vin de la școală primesc o masă caldă la prânz. Pentru mulți e singura hrană consistentă de peste zi. Nu sunt niciodată bani pentru hrana de săptămâna viitoare dar Dumnezeu a lucrat în așa fel că niciodată de la masă nu a lipsit bucățica de carne! Odată, când au primit compot, unii prunci nu știau cum se mănâncă! După prânz copiii intră la teme. Am uitat să vă spun: după ce se transformă din biserică în cantină, sala se transformă în școală. O singură sală e funcţională momentan. E drept, e tare greu să lucrezi simultat cu 50-60 de copii de clase I-VIII. Unul face bastonașe, altul fracții, unul fizică, altul desen. E greu, dar nu imposibil. Surorile învățătoare fac față cu brio (Raluca e chiar învățătoare la stat, la români, unde lucrează zilnic până la amiază, apoi vine la Centru). Prin urmare, anul acesta, în 2014, nici un copil de țigan din cei ce vin la Centru nu a rămas repetent, și nici corigent! După teme, copiii nu ies în curte la zbenguială, ci învață lecții biblice sau să cânte. Chiar corală. Toți pruncii sunt nelipsiți de la programele bisericii! Unde de fiecare dată au partea lor de închinare... Aleluia!

Biserica de rromi - Centrul Social Boldești

După ce a început construirea Centrului Social (săli de clasă, cantină, bucătărie, spălător, bibliotecă, birou, etc), biserica de chirpici de alături a trebuit demolată. Nu rezista plăcii de beton de deasupra. Așa că a fost construită o nouă hală, de peste 100 mp, care trebuie compartimentată în trei, pentru săli de clasă. Deasupra, la etaj, peste hală și cantina centrului urmează să fie construită noua sală a bisericii, de 16/14  m. Urmează, căci în prezent nu s-au ridicat decât pereții din cărămidă. Bani pentru cofrat, beton pentru stâlpi, centură și evident materiale pentru acoperiș nu sunt. Dar așteptăm ca Dumnezeu să intervină!

La această oră parterul este finalizat parțial. Bucătăria și sala de mese sunt gata. Chiar toaletele și dușul funcționează, dar spălătorul nu e placat cu faianță și gresie. Sala ce trebuie compartimentată e tencuită și trebuie zugrăvită. Plus placată cu gresie. Gresie care lipsește, evident. De asemeni mai trebuie o fereastră și-o ușă (mare), la intrare. Nici aici nu sunt fonduri pentru finalizare! În toamna asta ne dorim ca în sala de jos de 100 mp, necompartimentată, să funcționeze biserica. Pentru că sala de mese (și de lectură), (8/4 mp), e arhiplină la fiecare program. Nu mai încap frații și mulți stau pe hol în picioare sau afară! Iar peste trei săptămâni începe școala. Anul ăsta la Centru s-au înscris la school after school peste 100 de copii! Toţi părinţii lor sunt încântaţi de mâna de ajutor.

construcția, august 2014

Azi, Biserica de rromi e șantier. Un șantier însă unde lipsesc macarale, betoniere sau utilaje sofisticate. Si evident banii. Dar nu și forța de muncă sau pasiunea. Atât studenții (Samuel, Moise, Aron) cât și elevii mai mari vin să ajute la lucru. Grupul "Rouă pentru Suflet" nu vine la Centru doar la repetiții sau program de biserică. Ci și pentru muncă la șantier. Chiar și picii trag la betoane. Centrul Social e un șantier unde bucătaria funcționează. Cine muncește trebuie să mănânce. Aici, ziua, unii adolescenți încă vin pentru teme suplimentare de vacanță. Îi ajută şi Alice, Larisa şi Mona, care sunt studente la medicină. Pruncii, care în vacanța de vară nu mai primesc hrană caldă la prânz, trec în fiecare zi pe la Centru. "Când începem școala?".

şantierul, august 2014

Am scris aceste rânduri pentru că de mai multă vreme Centrul Social din Boldești face parte din mine. Mă frământă situația sa. Nu pot sta nepăsător la o nevoie aşa de mare. Nu știm cât mai trebuie așteptat până va fi ridicat măcar acoperișul (să nu mai plouă în sălile de jos) și nici până când biserica va putea sa se strângă măcar în sala mare, de 100 mp. Nu, nu sunt sponsori pentru finalizarea clădirii, nici siguranța că mâine vor fi bani de mâncare pentru copii. Dar știu că Dumnezeu e acolo. Și mai știu ceva: lângă El sunteți și dvs! Noi am început lucrarea. Hai să finalizăm împreună! Fiți partenerii noștrii! Mulţumim tuturor celor ce ne-aţi ajutat până aici. Fără dvs visul nu prindea contur!

Pentru orice informație suplimentară, pentru orice donație, ajutor etc, contactați-ne pe aceste blog, pe e-mail (nickbags@gmail.com) sau la telefon (0721 473 954 - Viorel Oprișan, 0746 915 406 - Nicolae Geantă). De asemeni vă invit să urmăriți și un mic filmuleț pe youtube (AICI), (cam vechi, e drept), unde puteți afla mai multe despre proiect! Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Asociația "Lumină pentru Rromi" - (lei - RO92 BRDE 300SV 0257 433 3000,
euro - RO26 BRDE 300SV 0257 468 3000,
dolari - RO35 BRDE 300SV 0257 450 3000).

Dumnezeu ca șef de campanie - de Andrei Plesu

Credinţa afişată în mod ipocrit şi interesat este mult mai aproape de blasfemie decît necredinţa. Ateul pune existenţa lui Dumnezeu între paranteze. Nu aşteaptă nimic de la o instanţă pe care o socoteşte absentă şi nu se sfieşte să-şi declare public convingerile, fie că le numeşte „agnosticism”, „liberă cugetare”, „materialism dialectic” etc.

Dar cel care face din Dumnezeu un „tovarăş de drum” rentabil, un instrument al propagandei electorale, un argument (strîmb) de onorabilitate, păcătuieşte grav. Ateul poate spera sa fie mîntuit, dacă bilanţul faptelor lui bune e convingător şi dacă Judecătorul suprem îi acordă iertarea Sa (după reguli pe care nu le putem traduce în limbajul previzibil al justiţiei omeneşti). Dar manipulatorul sfruntat, cel care mimează evlavia ca să cîştige voturi, cel care gesticulează pravoslavnic de dragul succesului popular, acela „ia în deşert numele Domnului” şi îşi riscă sufletul. Dar nu vreau să mă transform eu însumi în „judecător”. 

Pînă să ajungem la teologie şi la problema mîntuirii, avem la îndemînă argumente ceva mai omeneşti pentru a amenda brusca inflamaţie mistică a unora dintre „jucătorii” noştri politici. Mai întîi e vorba de pură neruşinare. Dacă pînă de curînd n-ai dat semne de „îmbisericire”, de ritualism riguros, de contact pios cu ierarhiile cereşti şi pămînteşti, e jenant să afişezi dintr-odată mari ataşamente pentru moaşte, hramuri, şi pelerinaje. Una e să-ţi dai ochii peste cap dinaintea preşedintelui ţării, sub povara ignoranţei proprii, alta e să-ţi dai ochii peste cap pe la icoane şi pe sub straie de preoţi. 

Constat cu tristeţe şi că unii dintre ierarhii noştri consimt cu prea multă uşurinţă la transformarea evlaviei în spectacol de campanie. Dar, oricum, deplîng ideea netrebnică a unor actori politici de a-l folosi pe Dumnezeu ca purtător de steag în penibile confruntări lumeşti şi de a dezonora credinţa, folosind-o ca simplă materie primă  a unei coreografii de iarmaroc. Ideea de a folosi ca armă de partid problematica delicată a Revelaţiei, a tensiunilor inter-confesionale, a emotivităţii primare, pentru care Iisus e „oltean de-al nostru”, dovedeşte o insuficienţă sufletească, o neglijenţă spirituală, o grosolănie strategică, demne de aruncat la coş, printre atîtea alte rebuturi şi mîrşăvii ale vieţii noastre publice.

intregul articol poate fi citit AICI

Antihristul - de Vladimir Pustan

Sala Ciresarii, Beius, 24 August 2014

Botez noutestamental la Buteni, Arad

Ce contează și ce nu contează pentru băieți

Netul și televiziunile, revistele, mall-urile, show-bitz-ul și orice amărât de concurs ridică în slavi fetele cu picioare lungi, cu bustul robust, cu 90-60-90... Sunt lăudate doar fetele "superbe", eclozionând în subconștientul lumii că cele ce nu-s după acest etalon sunt cumva de second-hand. Și, datorită trendului exacerbat etalat virtual ori vizual, o mulțime de fete care ies din șabloanele mediei se apucă să facă foamea, să tragă de fiare, să alerge pe bandă. Să-și pună implanturi, botox, să se prăjască în solarii, să suporte lifting-uri sau alte anomalii, numai pentru a fi băgate în seamă! Dar, se înșeală... Băieții nu asta apreciază prioritar!

Dacă stăm de vorbă cu adolescenții (și vă rog să-i provocați), auzim că fetele superbe și perfecte nu-s doar fotomodelele, nu doar cele de pe coperta revistei. (Mai ales că acestea sunt greu și de întreținut, și de ținut!). Tinerii noștrii români (și nu doar ei) spun că se vor îndrăgosti și de fetele drăguțe dar lipsite de strălucire din vecini, și de cele simple de la ei din clasă, și de cele binevoitoare din sat sau din bloc - pe care nimeni nu le poate urî, și de cele bune la sport, băiețoase. Dar și de cele mai plinuțe, cu simțul umorului. Un sondaj ne spune că 9 din 10 băieți sunt atrași de toate genurile de fete! Deci, numai unul aleargă după Ileana Cosânzeana. Care Cosânzeană aleargă după alt Făt-Frumos...

Băieții caută fete frumoase dincolo de imaginea stereotipă a unui body atrăgător. Majoritaea dezaprobă fetele ce au ca standard să devină star, iar 99% caută o fată reală, "cu carne și oase", vorba lor. Ei sunt interesați de persoană nu "de tipa ce dă bine în bikini!" Unii băieți nu apreciază deloc fetele slabe. "Ce vreți să le rup?". Dar nici pe cele durdulii ca damigenele. "Asta înseamnă că nu se îngrijesc pe sine..."

În timp ce se pune prea mare accent pe atracția fizică, se pare că biserica a exagerat cu direcția opusă.

Vladimir Pustan | De ce nu mă tem de Vladimir Putin

Beius | Sala Ciresarii |17-august-2014

Botezuri în râul Teleajen - 17 aug. 2014

De ce-mi pierd - de Traian Dorz

De ce-mi pierd uneori iubirea

și-mi plînge inima uscată,

- ori am nevoie iar de sete,

să nu uit apa niciodată?

De ce-mi pierd uneori credința

și zac învins de întristare,

- ori am nevoie de înfrîngeri

să pot să mă ridic mai tare?

De ce-mi pierd uneori seninul

și plîng cu zarea sfîșiată,

- ori am nevoie de-ntuneric

să caut lumina mai curată?

De ce lași uneori prea goală

divina inimii-ncăpere,

- ori am nevoie iar de-o moarte

să gust mai dulce-o Înviere?

De ce cad uneori sub lespezi

de apăsare și tristețe,

- ori am nevoie-așa să-Ți caut

mai dulci ale luminii Fețe?

De ce-mi pleci uneori Isuse

și parcă-mi piere viața-n mine,

- ori am nevoie să văd astfel

ce gol și mort sînt fără Tine? 

Traian Dorz

Cum să treci prin viață și să lași urme? – Vladimir Pustan

Trăim într-o lume caracterizată prin însingurare, hedonism, egoism și indiferență. Niciodată preoții și leviții care trec pe alături nu s-au înmulțit ca acum. O lume de oameni  ce trec pe alături și apoi intră în anonimat…

Ce să faci ca să-ți facă Dumnezeu un monument în cer, conștient de faptul că pe pământ e o nebunie să aștepți să te bată cineva pe spate?

Încurajează. Pe Barnaba l-au numit fiul mângâierii. Dar el și Duhul Sfânt poartă numele acesta. Iar el și l-a câștigat.

Când copiii se dau cu leagănul îi împinge de două ori și apoi își iau ei avânt. Spune o vorbă bună, ridică, zâmbește…

Respectă-ți cuvântul știind că el, caracterul, se măsoară prin acțiuni nu prin cuvinte. Respectă-ți angajamentele luate față de alții, față de tine însuți, față de Dumnezeu.

Ține-ți limba în frâu … Întotdeauna spune mai puțin decât gândești.  Nu bârfi și nu vorbi doar negativ.

Fii vesel. Nu-ți revărsa durerile și dezamăgirile pe umerii altora. Pune-le pe umerii lui Dumnezeu în rugăciune. Trăiește cu zâmbetul pe buze și când vei pleca de aici îți va zâmbi Dumnezeu.

Să nu uiți că nu ai decât o viață…

V l a d i m i r _ P u s t a n

sursa: http://www.ciresarii.ro/index.php/cum-sa-treci-prin-viata-si-sa-lasi-urme-vladimir-pustan/

Săptămâna de evanghelizare la Toflea (17-24 august 2014)

Slava tinerilor

“Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrânilor sunt perii albi.” Proverbe 20:29

Acum încărunţesc şi tinerii, atunci aveau doar muşchi. Azi nu poţi face muşchi la calculator, de aceea poţi doar îmbătrâni la 21 de ani. Sunt convins că Solomon se gândea la tineri tip Rambo deşi am putea spiritualiza aici şi să vorbim de tărie spirituală. Nu văd niciun rău însă să punem mâna pe lopată să facem muşchi.

https://www.facebook.com/vladimir.pustan.5

Top 10 editorialiști pe CrestinTotal.ro

Cu peste 12 milioane de accesări, CrestinTotal este cel mai accesat site evanghelic din România.

13/08/2014 prin CrestinTotal.ro

1. Milena Cismașiu – 223 editoriale.
2. Nicolae Geanta – 187 editoriale,
3. Florina Margea – 100 editoriale,
4. Vladimir Pustan – 87 editoriale,
5. Florin Margea – 70 editoriale,
6. Claudia Mihaiescu – 68 editoriale,
7. Marin Şomai – 68 editoriale,
8. Florin Ianovici – 46 editoriale,
9. Ciprian Barsan – 38 editoriale.
10. Cristian Boariu – 36 editoriale.

pentru toti autorii CLICK AICI

De patru ani... Rouă pentru Suflet - de Nicolae.Geantă

Patru ani au trecut de când cunosc grupul "Rouă pentru Suflet". Niște tineri rromi care au crescut sub ochii mei ca bambusul: repede și drept! Atunci majoritatea erau copii. Construiseră o biserică din chirpici. Azi, șapte tineri sunt la facultate! Raluca e deja învățătoare. Foarte iubită. La copiii de români. Alice va susține licența în toamnă. Ceva medicină. Mona și Larisa sunt studente la medicină, Samuel la mecatronică, Moise la construcții și Aron la drept. Anca, Leea și Filip sunt clasa a XII-a, Luiza și Iosif - soliștii trupei - sunt într-a X-a.

Acum patru ani erau 15-20 de copii la biserica lor. Azi, sunt peste 100. Cca 60 de copii vin zilnic la centrul social. Aici mănâncă o hrană caldă, fac temele, se spală, învață să cânte, să se roage. Să se pocăiască. Anul ăsta, nici un copil de rrom din Boldești n-a rămas nici corigent, nici repetent! Din toamnă alți 50 de copii vor să vină la centru!

Acum patru ani tinerii aveau nevoie de evangheliști. Astăzi ei fac evanghelizare! Numai în 2014 am țesut împreună mii de km prin România: seri de tineret, evanghelizări, botezuri, nopți de veghe,  tabere, spectacole de caritate... Biserici de români sau rromi. Creștini după Evanghelie, penticostali, baptiști, lutherani. Totul pentru slava lui Hristos!

Tinerii cântă superb. Orice gen de muzică creștină. De la cor la cântări în romales. (Mulțumim dirijorului Eduard Teodorescu din Ploiești care le-a dezvoltat vocile!). Totul se cântă live. Fără negative. Organista grupului, Ancuța Oprișan, cântă la clapă și în somn. Numai că Yamaha ei e veche, lipită cu... scoci și de ceva vreme cu o piesă lipsă! Trebuie să fie conectată la stație. Altfel cântăm pe mute! Se descurcă foarte bine. Și Paganini a susținut un concert cu o singură coardă la vioară! Sonorizare nu avem. Sau am avut, dar prea firavă pentru grup. Avem doar două microfoane. Și un mixer. Boxele au "pușcat", vorba bihorenilor. Prin urmare la fiecare eveniment avem inima cât puricele. Sonorizarea ne joacă mereu feste. Pentru că alții o au, alții o reglează. Unii ne taie microfoanele, dau sunetul încet... Dar la voci nu pot să umble. Mă întreb uneori: de ce noi trebuie să ne chinuim fără sonorizare adecvată și unor biserici le putrezesc boxele prin beci? Ori prin pod...

De aproape un an rromii din Boldești și "Rouă pentru Suflet" au demarat construcția centrului social. La parter vor fi săli de clasă, cantină, bucătărie, spălător. La etaj va fi biserica. Peste 200 mp. În prezent se construiește. Numai o săliță e funcțională. De vreo 60 mp. Acolo e și school after school, și cantină și biserică! E foarte înghesuită. Biserica shushi. Fonduri sau sponsori nu sunt. Dar Dumnezeu nu doarme nici nu dormitează! Nu vin fondurile pe țeavă, ci cu picătura. Dar vin... Sunt așteptate cu bucurie!

Duminică sunt programate botezuri noutestamentale. Căci rromii se pocăiesc. Renunță, vorba pastorului lor - Viorel Oprișan, la "nu se poate!". Dumnezeu schimbă inimi, transformă vieți. Face oameni noi. Într-o perioadă de criză morală, socială, financiară...

Acum patru ani nu știam că voi fi asimilat de Rouă pentru Suflet. Că astăzi vom un întreg. Nu știam că Dumnezeu ne va purta pașii prin locuri unde doar puneam degetul pe hartă! Ce pot să spun? Sunt mândru de ei! Nu doar eu, ci toți care i-au cunoscut!

nicolae geantă

Evanghelizare de stradă în cartierul de rromi Drăgăneasa

Botez nou-testamental la Biserica rromilor din Boldeşti

Serviciul divin va avea loc în Biserica din cartierul "La Pădure", 

după care se va face deplasarea pentru botezuri la râul Teleajen.

Astăzi ne rugăm pentru Florina Jivan

De câteva zile Florina Jivan, sotia fostului campion de gimnastica Alin Jivan şi una dintre cele mai bune voci ale muzicii creştine din ţara noastră, este internată în spital pentru unele complicaţii la rinichi. Aseară, târziu, Alin mi-a confirmat că situaţia este sub control. Florina este însa şi însărcinată. Prin urmare azi vom striga toti la Domnul pentru ea! Hristos să Îsi intindă mâna! Iar noi sa-L onorăm pentru tot ce va face!

Vladimir Pustan | Viaţa printre lei

Beiuş | Sala Cireşarii | 10-aug-2014

Timpul Lui și timpul nostru - Nicolae Geantă

Le spuneam tinerilor în tabără la Sohodol că, de cele mai multe ori în viață, ne asemănăm cu un copil ce-a plecat la scoala duminicală cu două monezi: una pentru colectă, și alta pentru înghețată. Pe drum piciul a scăpat o monedă din mână. Banul s-a rostogolit și a căzut tocmai sub un capac de hidrant. "Isuse, a zis pruncul, n-am ce să-Ți fac. S-a dus moneda Ta!".

Taman așa procedăm și noi. Rupem din timpul Lui pentru timpul nostru. Întărziem la biserică, la închinare, dar dorim să finalizăm la timp. Acasă cheltuim timp cu diferite inutilitați apoi rupem timpul de rugăciune. De studiu biblic. de discuții cu Hristos. Zilnic ne rezolvăm problemele noastre și facem totul fugar pentru Dumnezeu. (Dar la ananghie îl implorăm să nu întârzie). La colectă îi punem mărunțiș. Fiindcă-i furăm timpul cântăm puțin, slujim puțin, evanghelizăm puțin. Îl mărturisim puțin. Și trăim puțin...

Dumnezeu nu-i frizer să se mulțumească cu bacșișuri. Nici o pușculiță de lut în care arunci mărunțișul ce te încurcă prin buzunare. Nu e un sărac ce se înfruptă voluptos numai din firimituri. Nu sandwich-uri fugare așteaptă El de la noi, ci o masă copioasă! Pentru că Domnul ne întinde masa în fața potrivnicilor noștrii! Dumnezeu pentru noi a dat tot. S-a dat pe Sine!

Cât dai atât de mare e Dumnezeul tău! De aceea, eu cred că Banca Națională ar trebui să scoată bancnotele verzi, de 1 leu. Nu numai că ne încurcă la numărat în biserici, sau că ne roșește obrazul când dăm colecta cuiva, dar cu bancnote de 1 leu în cer ni se vor construi case de 1 leu!

Cât timp dăm noi Lui Dumnezeu? Căci El nu e niciodată ocupat cănd vine vorba de noi...

Jurnal de Sohodol

Sâmbătă, 2 august, la 11 fără 10 am plecat din Ploiești.Toată trupa Rouă pentru Suflet (15). Larisa a vrut să rămână acasă să învețe pentru un examen greu. Dar nu a rezistat! Așa că a venit la gară în ultimul minut. Fără bagaj!
8 ore și jumătate a făcut trenul până la Deva (391 km)! E melc deși la preț te usucă. Ba are chiar... saună. Tinerii au cântat un timp în IR, dar nașul a venit să interzică repetițiile. Drumul a fost istovitor. La Deva ne-a așteptat microbuzul trimis de Radu Mance. Alte ore de mers pe cea mai găurită șosea din România! Abia după 22,30, adică după 12 ore de călătorie, am ajuns la Chișcău la cabana Mirela. Deși frânți, tinerii s-au culcat pe la 2,00!
   Duminică, 3 august, am plecat dimineața la Păntășești. Biserica din satul natal al fratelui Pustan. A fost Cina Domnului. Rouă Pentru Suflet a cântat iar Nicolae Geantă a predicat "Ce aşteaptă Hristos la Cină de la tine, Baraba?". După amiaza am participat la botezul organizat de biserica Penticostală din Chişcău. Afară, în cort, la maxim 300 m de Peştera Urşilor. Au fost câteva sute de persoane prezente. Turismul la Peşteră era ca pe litoral. Forfotă, maşini, bani risipiţi... Pocăinţă? Nu s-au înghesuit. Seara am urcat toţi 15 la Măgura, la Mirela şi Naomi. Nişte fete de zahăr. Şi pocăite... Tinerii s-au culcat tot după ora 1,00. Eu visasem destul până la ora aceea.

   Luni, 4 august, am plecat la cabana Cireşarii din Sohodol, cu microbuzul Fundaţiei, trimis de fratele Vladimir. Peste 60 de tineri au venit în tabără. Alături de ei, Vladimir Pustan şi Chris. Pentru o săptămână s-a renunţat la paturi moi, apă caldă, curent electric, computere, tablete ori Internet. Am reuşit cu toţii să scăpăm de betoane şi asfalt. În prima seară, pe la miezul nopţii, fata mea cea mică m-a întrebat: "Tati, de ce la noi acasă nu se văd atât de multe stele?". Nu i-am răspuns, deşi ştiam: pentru că am uitat să ne uităm noaptea târziu pe Cer!
   Programul taberei a fost unul lejer. Deşteptarea la 8,30, micul dejun la 9,30, laudă şi închinare la 10,30. De la 12-14 program administrativ, apoi prânzul. urmat de un timp pentru scăldat (băieţii au cosntruit un baraj!), jocuri sportive sau drumeţii. Seara, după Cina de la ora 19, foc de tabără. Cântări, predici, rugăciuni. Până la ora 24. Mâncarea era pregătită la 2 km, în sat, la mama lui Liviu Cabău. Miha a avut grijă de provizii tot timpul.
   Marţi seara, 5 august, am plecat cu Rouă pentru Suflet la Evanghelizare la Batăr, lângă Salonta. La ora 16, pe o ploaie torenţială. Pe stadion la Batăr au fost câteva sute de persoane. Majoritatea rromi. Poate şi vreo 40 de români. Iniţial nu am avut microfoane. Şi nici o sonorizare pe măsură. Mulţumim fratelui Ghiţă Silaghi pentru intervenţie. A adus mixerul, staţia şi microfoanele de la baptişti. Tinerii au cântat magnific. Nicolae Geantă a predicat despre "Temnicerul din Filipi, eliberat de două ori". Iosif Oprişan a încântat tot publicul cu cântările în limba romanes. Am mâncat la Biserica Baptistă. Soţia şi fetele fratelui Silaghi sunt bucătărese de top! Abia la ora 2,30 am ajuns la tabără, la Sohodol.

Ce iei cu tine când pleci? - ilustrație

Unui barbat i-a venit sfarsitul. Cand si-a dat seama, l-a vazut pe Dumnezeu apropiindu-se de el cu o valiza in mana. 
Dumnezeu a spus: “Fiule este timpul sa plecăm”

Surprins, omul a raspuns: “Acum? Mai veam o multime de planuri…”

Dumnezeu: “Imi pare rau, dar trebuie sa plecam.”

Barbatul: “Ce ai in valiza?”

Dumnezeu a raspuns: “Lucrurile tale!”

Vladimir Pustan - Când banii costă prea mult

Beiuș, Biserica Sf. Treime, 03 08 '14

Tipuri de oameni

Inventio
Omul e unul singur, dar oameni sunt mulți.

Dispozitio
1. oameni care fug de Dumnezeu (Osea 7:13);
2. oameni care cască gura la lucrările lui Dumnezeu (mulțimile);
3. oameni decât interesați de Dumnezeu (tânărul bogat - Luca 18:18);
4. oameni care lasă totul până la prima încercare (Petru - Luca 22:54);
5. oameni care au sfărâmat jugul (au căzut după ani de credință), (Alexandru căldărarul, Dima, Irmogen, Filet);
6. oameni mântuiți ca prin foc (1 Cor. 3:15), (tâlharul de pe cruce);
7. oameni care rămân creștini fideli (Rom. 6:2)

Concluzio
Ecce Homo! Isus Hristos este singurul prototip ce trebuie urmat. De El să ascultați!

Vladimir Pustan | Noaptea când Iehova scrie pe ziduri

Biserica Sf. Treime, Beiuș, 3 aug. 2014

Nu te merit - de Vladimir Pustan

Nu o să găsiți în spiritul Evangheliilor că Dumnezeu are dragoste ci că este dragoste. Nu pot vorbi despre altceva. Nu contează de unde încep, mereu ajung la Dumnezeu într-un fel sau altul.

Și dacă asta se numește teologie înseamnă că fac.

Cum aș putea ilustra mai bine unirea cu Dumnezeu decât prin tatuajul de pe mâna dreaptă a unei mirese oarbe parafrazându-l pe Petru ”Te iubesc fără să te văd”.

Întoarcerea la Dumnezeu într-o frază. M-am uitat la El, El s-a uitat la mine și am fost una pentru totdeauna.

Serafimii excelează în iubire, heruvimii în cunoaștere. Aș vrea să fiu un serafim. Să-L iubesc mai mult decât să  cunosc.

Cine oare o fi scris versurile astea? Sfântul Ioan al Crucii? Sfânta Tereza de Avila? Sau niciunul din ei?

”Doamne, Te-aș iubi și fără cer

Și fără iad eu tot Te-aș asculta

Nimic nu vreau iubindu-Te așa

Ci nesperând la toate câte sper

Precum Te-ador, la fel Te-aș adora.”

 

V l a d i m i r _ P u s t a n

Nicolae Geantă și Rouă pentru Suflet în Bihor

4-8 august - Tabără pentru Tineret, Cabana Cireșarii, Sohodol
Marți 5 aug. 2014, ora 19,00 - Evanghelizare la Cortul Întâlnirii din Batăr,
Joi 7 aug. 2014, ora 19,00 - Evanghelizare la Biserica Baptistă Uși Deschise din Cihei,
Vineri 7 aug. 2014, ora 19,00 - întalnire de tineret la Biserica Penticostală Speranţa din Ştei.

Definiții eretice – Vladimir Pustan

Munca e pentru cei ce nu au internet.

Religia este o invenție suficientă pentru a ne putea urî între noi, dar prea puțină pentru a ne iubi unul pe altul.

Dacă aș merge ca și Hristos pe apă, să zicem pe Crișul Negru, cei de pe internet ar zice că nu știu să înot.

Cei mai buni politicieni sunt cei ce au acasă o căsnicie nefericită.

Pantalonii lăsați pe vine sunt o modă preluată din pușcării pentru că acolo deținuții nu au curele.

Pescuitul, pentru mulți, este o metodă perversă de a îneca râmele.

Tinerețea este o perioadă frumoasă a vieții pe care o petrecem încuiați în camere, stând pe Facebook.

Purgatoriul este un loc călduț de care au parte cei ce-au fost căldicei.

Singurătatea este un moment în viață când chemi câinele și nu vine la tine și când nu te mai caută nici Martorii lui Iehova.

V l  a d i m i r _ P u s t a n

http://www.ciresarii.ro/index.php/definitii-eretice-vladimir-pustan/

Tabără de Tineret la Cabana Cireșarii din Sohodol

Participă peste 60 de tineri din Bihor și Prahova,

Vladimir Pustan și Chris, Nicolae Geantă și Rouă pentru Suflet.

Nicolae Geantă și Rouă pentru Suflet la Păntășești