În România, unele culte ori biserici, şi chiar unii păstori, fug când aud că li se cere cifre. Spun că „nu vor s-o păţească asemeni lui David”: care a pierdut din populaţie din cauza „numărătorii” poporului. Problema acestora însă, e alta: numericul vehiculat de dânşii e fictiv! Adică se declară mai mulţi decât sunt! Întrebare: asta nu-i păcat?
|
Şcoala duminicală, Biserica Izbânda Drăgăneasa, Ph |
Cifrele vorbesc mai tare ca vorbele. Recensămintele, spunea Dimitrie Gusti, sunt „inventarele vii ale fenomenelor şi faptelor sociale”. Sunt „instrumentele prin care ne verificăm cantitatea bisericii”, spun eu. Sunt arhiva vie a confesiunii. Ne arată trecutul, prezentul şi... viitorul. Prin ele, prin pietrele acestea vii, ne verificăm dacă am clădit. Ori dărâmat.
Săptămâna trecută, Institutul Naţional de Statistică a publicat rezultatele preliminarii ale recensământului din 2011. Comparativ cu 2002, bisericile tradiţionale s-au diminuat, dar numărul total de evanghelici (penticostali, baptişti, creştini după evanghelie, „tudorişti”) a crescut. Puţin, foarte puţin însă. Penticostalii sunt 367.938, baptiştii 118.003, creştinii după evanghelie 42.000 iar tudoriştii sub 18.000.
Realitatea cifrelor arată însă că numai penticostalii au crescut între 2002-2011 (cu 43.476), în timp ce ceilalţi au intrat pe pantă: baptiştii au mai puţin cu peste 8.000 de membrii, creştinii după evanghelie cu 3.000, tudoriştii cu 1.000 de persoane. Chiar şi adventiştii (care sunt neo-protestanţi, dar nu evanghelici) au scăzut de la 93.670 la 85.902.
Cei mai mulţi evanghelici sunt concentraţi în judeţele Bihor (peste 60.000), Suceava (cca 55.000), Arad (peste 45.000), Timiş (peste 35.000), Cluj (cca 30.000) şi Bistriţa-Năsăud (25.000). Judeţele Sălaj, Maramureş, Hunedoara, Caraş Severin depăşesc puţin 20.000 de evanghelici. La polul opus se situează judeţele Tulcea (cca 700 persoane), Olt, Giurgiu (cca 1000), Vâlcea şi Teleorman (peste 1100).
Penticostalii cei mai mulţi sunt în judeţele Suceava (47.244), Bihor (38.133), Arad (29.689), Timiş (27.885), Cluj (21.451) şi Bistriţa-Năsăud (20.589), creştinii după Evanghelie în judeţele Prahova (peste 5.100), Iaşi (cca 5.000), Suceava (4.500), Sibiu (3500), iar baptiştii cei mai mulţi se concentrează în Bihor (21.839), Arad (15.882), Caraş Severin (11.092), Timiş (9.738) şi Sălaj (8.300).
Despre diminuare nu discut aici. Personal, nu iau în calcul nici o scuză. Nici că au emigrat fraţii, nici că au plecat la Domnul bătrânii, nici că recenzorii au greşit şi nu au trecut populaţia la rubrica corepunzătoare credinţei. Biserica e obligată să crească. E sub puterea lui Hristos!
Sunt îngrijorat însă că în acest interval ateii au crescut numeric de la 8.524 la 21.198, cei fără religie de la 12.825 la 23.918, iar cei ce-au refuzat să-şi declare religia au ajuns de la 11.734 la 84.753. Sunt îngrijorat de faptul că alergăm să evanghelizăm Africa, India, Bangladesh sau Nepal şi nu ne pasă de satele din România! Nici de bisericile mici, pline de bătrâni, nici de judeţele unde nu sunt decât sute sau maxim 1000 de evanghelici!
Dacă noi pocăiţii avem credinţă mare sau mică, nu trebuie să ne-o spună Hristos, căci ne-o ştim fiecare. Unii vor infirma ce zic, dar momentan realitatea credinţei noastre o reliefată de... cifre!
Nicolae.Geantă