Nickbags
N I C O L A E . G E A N T Ă
duminică, 24 noiembrie 2024
vineri, 22 noiembrie 2024
Știați că în Biserică..
știați despre membrii bisericii că...
20% nu participă niciodată la un serviciu divin
25% recunosc că nu se roagă niciodată
35% recunosc că nu citesc niciodată Biblia
40% nu contribuie financiar cu nimic la Biserică
60% nu oferă nimic pentru proiectele misionare
75% refuză orice slujire la Biserică
85% nu invită pe nimeni niciodată la Biserică
90% nu participă la ora de rugăciune săptămânală
95% nu câștigă niciun suflet pe Hristos
miercuri, 20 noiembrie 2024
Psihologia pierderii: Cai, carduri și like-urile - de Nicolae.Geantă
Nicu, coordonatorul bisericii noastre de la Bridgwater (Anglia) mi-a scris că în zilele noastre „caii sunt cardurile sau like-urile”. Mare dreptate. Mai ales că aproape toată generația Z, ori Alfa dar chiar și „boomer”- ii se bizuiesc pe like-uri. Astăzi, n-ai like-uri nu exiști! Prin urmare goana după popularitate i-a scos pe mulți de pe orbita manierelor. De la televizoriști, maneliști, blogărițe isterice, și habarniști, până la academicieni, preoți ori pastori, goana după like-uri e mai mare decât maratonul după esență. Până ce ajung la primul car împotmolit! Și atunci toata baza fundației 'mnealor devine nisip. Mișcător.
Le spuneam azi unor liceeni demotivați de tot ce e-n jur, că un card pot fi ca un cal în luptă. Poți călări chiar Shire Horse (cei mai mari cai din lume) dar dacă, în iureșul bătăliei, calul se-mpiedică ori cade, și tu nu ești luptător de elită, ai zero șansele de-a rămâne-n picioare! De aceea Dumnezeu nu e numai cel mai bun scut. Ci și cea mai bună macara. Cu El rămâi în picioare în orice mediu ostil.
David nu condamnă nici caii, nici carele. Nici eu nu condamn nici cardurile, nici like-urile. Dar vă previn: ca și tutunul, folosite în exces, pot dăuna grav sănătății! Spirituale, mintale, sociale vorbesc. Ele te pot îndepărta de Dumnezeu. Iar lipsa prezenței Lui Dumnezeu este autopedeapsă!
Caii, cardurile și like-uri vin și se duc. „Se îndoaie și cad”. Cine cade fără Dumnezeu nu mai are putere să se ridice!
Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui. Like-urile vin singure după aceea...
Nicolae.Geantă
sâmbătă, 16 noiembrie 2024
Cercuri de iubire? - de Nicolae Geantă
I-am spus Dariei - o elevă tare drăguță și foarte implicată în toate proiectele Liceului meu, că a spus prezent când am avut nevoie de ea deoarece „face parte din altă planetă!” Ea a rămas puțin uimită... „Da, i-am zis, tu faci parte din planeta inimii mele. Adică ești din cercul nr. 1 de dragoste. Și-n cercul acesta punem oamenii cei mai îndrăgiți!”
Fie că vrem sau nu noi iubim oamenii în cercuri. Unii sunt atât de aproape că îți aud nu glasul, ci bătăile inimii. Alții se îndepărtează, sunt în cercul 3 sau 5, sau n. Cu cât mai departe cu atât mai străini. Cu cât sunt mai „neplăcuți” cu atât sunt mai departe.
Când ești în cercul nr. 1 de iubire al unei inimi îți pasă de tot ce e ea. Îi ștergi lacrimile, îi cari poverile, îi împarți suferințele. Și bucuriile. O auzi chiar și când nu vorbește. Te dai peste cap să o vezi fericită. Dar când este dintr-un cerc de iubire îndepărtat? Nu ai ochi să o vezi, nu ai inimă să-ți pese. Mă gândeam că ultimele cercuri ale iubirii ar trebui să fie numite cercurile nepăsării. Treci invizibil pe lângă aproapele tău. Când faci așa el e în cercul de neiubire!
Știu, în primul cerc de iubire avem familia, apoi rudele, Biserica, etnia, nația... Străinii nici nu au loc. Străinii încurcă. Poate de aceea preotul și levitul au ocolit pe cel căzut între tâlhari. Era străin, din afara iubirii! Dar samariteanul l-a văzut ca pe unul din sfera inimii lui.
Știu, nu trebuie să iubim în cercuri. Hristos chiar asta ne-a îndemnat. El i-a iubit pe toți! Mai mult, Isus nu are cercuri. El este un Cerc, (un singur Cerc), care are centrul peste tot și marginile nicăieri!
Și dacă ai cine este în primul cerc?
vineri, 8 noiembrie 2024
Vom fi ca El! – de Nicolae Geantă
În dimineața asta
mi-a sărit în ochi un verset: „Ce vom fi nu s-a arăt încă. Dar știm că atunci
când se va arăta El, vom fi ca... El!” Așa a scris Ioan Apostolul Iubirii (1 Ioan 3:2). Ucenicul ce-a stat cu capul la Cină direct pe pieptul lui Isus. Cel ce-a auzit cu urechea cum
bate inima lui Dumnezeu.
Când va veni El
nu vom fi varianta noastră cea mai bună. Nu vom fi ca sfinții dinaintea
noastră. Nici măcar ca îngerii. Ci vom fi ca El. Ca Isus. Modelarea Lui pentru mine
și tine se va încheia.
Voi fi plin de
iubire. Voi iubi perfect.
Voi fi curat ca
lacrima în ochii Lui. Fără urmă de fărădelege.
Voi fi implicat
în slujirea semenilor. Suntem chemați să fiu slujitori nu judecători!
Voi avea inimă că
a Lui. „Extralarge”. Să încapă oricine!
Voi auzi fiecare cuvânt
pe care îl va rosti. Ascultătorii nu au niciodată urechi de cratiță!
Voi păși în Fața Tatălui
fără teamă. Dumnezeu mă vede prin El!
Și, spre bucuria
sau surprinderea mea, voi vedea că toți ceilalți frați de credință vor fi ca
El! Dumnezeu nu are șabloane diferite. Toți cei ce acceptă jertfe Sa facem parte din Mireasa Sa. Și
Mireasa e Una!
Poate veți fi
tentați să credeți că filosofez. C-am devenit utopic. Că vorbesc în metafore. Că spun lucruri de neatins. Credeți ce doriți: eu știu că în Cer nimeni nu va intra decât dacă va fi ca El!
Asta e cerința dumnezeirii! Viza de intrare în cer e fotografia ta asemeni cu a
Mântuitorului.
În ziua venirii Sale, și a aterizării noastre pe tărâmurile veșniciei, ne vom mai bucura de ceva: am scăpat
de iad! Iadul rămâne afară. Oricine nu se aseamănă cu El va rămâne pe afară. Și
Hristos zice că afară e „plânsul și scrâșnirea dinților!”
Luptați-vă să
fiți ca El! Ca să nu vă asemănați Lui nu vă trebuie deloc efort!
Nicolae.Geantă
joi, 7 noiembrie 2024
Ziua Recunoștinței la Biserica Penticostală Emanuel Câmpina
Reportaj de la Conferința Europeană IV (ep. 2) - de Nicolae Geantă
Sâmbătă 2 noiembrie.
După ora 12,30 a predicat pastorul Luigi Mițoi. Din cartea Iona.
A profetului acela încăpățânat care a fost trimis de Dumnezeu la Est și el s-a
dus spre Vest. Ca și mulți dintre noi. Alergăm în direcția opusă. Mulțumim
Domnului însă că și pentru situați ca acestea are soluții. Una e constrângerea.
Domnul l-a constrâns pe Iona pentru că nu se lăsa convins. Da, Dumnezeu are două
metode: „convingere și constrângere”, spunea fratele Luigi. „Ura l-a
transformat în neascultător pe Iona”. Pentru că Dumnezeu dorea mântuirea
ninivenilor în timp ce Iona le dorea nimicirea. Ce bine că Domnul nu gândește
ca noi! Altfel ar fi Pământul mai gol decât l-au gândit chiar „plandemiștii” (vacciniștii).
„Dumnezeu vrea să ne liniștească (când fugim de El, nu la El), să ne oprească,
să nu ajungem în iad. Și… ne constrânge”, a spus pastorul român din US. „Mulți dintre noi
alegem ce dorim noi și atunci Dumnezeu ne învață cine e …Șeful!” Pastorul
Mițoi a continuat apoi cu provocări profunde: „Dacă munca ne oprește din
implicare, e un idol; dacă timpul ne oprește e un idol… Nu vrei să te implicit să
vorbești și altora? Dar le arăți casele, mașinile, le povestești despre
familie, despre nepoți…”; „nu uitați suntem niște administrator: vorbiți,
comportați-vă, tratați pe ceilalți la nivelul acesta – ca administratori!;
predică cu smerenie, vorbește cu alții cu respect (tu când procedezi așa îl
respecți pe Dumnezeu!”; „Nu fugi după o libertate care nu ai ce să faci cu ea,
fugi pentru El!”.
Spre finalul predicii pastorul L. Mițoi a coborât de pe
scenă în arena sportivă, a scos o bancnotă și a mototolit-o, ilustrând că așa ne fac
problemele vieți: mototoliți, aproape distruși. Totuși valoarea de om rămâne.
Și când vine Hristos ne îndreaptă toate „cutele” și redevenim „bancnota” aceea de
la început. Hristos restaurează. Nu numai viețile din cioburi cum am spus într-o
carte a mea, ci și viețile „mototolite” de păcat, de cel Rău. „Sunt oameni
distruși de destrăbălare, iar Dumnezeu vrea să te trimită pe tine… Implică-te: pentru
ei, pentru familie, pentru biserică, pentru societate… Implică-te azi! Sunt mii
de oameni care te așteaptă” a conchis pastorul Betaniei din Chicago apoi a
invitat tinerii, și nu numai, să vină în față pentru rugăciune, pentru dedicare,
pentru re-dedicare în slujire. În grupul de păstori ce ne-am rugat pentru
„popor” am fost zeci. În grupul celor ce-au venit la rugăciune au fost sute. Am
întâlnit zeci de tinerii plini de lacrimi. Când ne puneam mâinile peste ei se
zguduiau. Ne-am bucurat cu toții la maxim. Biserica are viitor. Tinerii nu sunt
doar slujitorii de mâine. Ci și cei de azi!
miercuri, 6 noiembrie 2024
Trump is president again | Trump din nou președinte
Rezultate alegeri US în timp | US Election | Conform New York Times
3 voturi. Atât îi mai lipsește lui Donald Trump să câștige alegerile din USA! (La ora 3,00 AM în US). Doamne ajută! Apoi Trump revine în forță la White House!
luni, 4 noiembrie 2024
Reportaj de la Conferința Europeană IV (ep. 1) - de Nicolae Geantă
Luigi Mițoi - Iona, convingere prin constrângere
miercuri, 30 octombrie 2024
Mănâncă cu Dumnezeu – de Nicolae Geantă
Și pentru cei ce înfulecă, și pentru ceilalți, statul la masă nu e un prilej de mulțumire. „Poftă bună” e un fel de filosofie plăcută bogatului căruia i-a rodit țarina. Chiar așa pentru voi „poftă bună” sună a recunoștință?
Cred că cea mai
frumoasă urare la masă o au rromii. Când se așează să mănânce își urează cea
mai minunată „poftă bună”. Pentru că ei spun: „Xa Devllesa”! Tradus: „Mănâncă
cu Dumnezeu!”
Să mănânci cu Dumnezeu
la masă este cea mai mare mulțumire și bucurie a sufletului. „Xa Devllesa” e un
fel de rugăciune a recunoștinței! Tot ce am pe masă vine de la El. Numai așa
pâinea miroase a Rai proaspăt cosit.
Cine mănâncă cu
Dumnezeu are sufletul sătul. Domnul e-o pâine care nu coboară în stomac.
Cine spune „Xa
Devllesa!” nu mai poate mânca singur! Prin urmare își împarte pâinea... Ceea ce
ești se va vedea în ceea ce faci!
Stai la masă cu
Dumnezeu! Fără El, zilnic, mănâncă prea mulți oameni!
Nicolae.Geantă
sâmbătă, 26 octombrie 2024
Lucrurile mici cresc dragostea când oamenii slujesc – de Nicolae.Geantă
O îmbrățișare. Face mai mult decât masajele marilor kinetoterapeuți.
O mângâiere. Aduce prospețime mai multă decât un raft de balsamuri.
Un cuvânt de apreciere. E mai prețios decât niște mere de aur așezate într-un coșuleț de argint.
O floare. Transformă în primăvară oricât de urâtă ar fi ziua cuiva.
Un mesaj scurt cuiva uitat. E mai mult decât o ploaie în deșert. Îi cresc iar rădăcinile.
Un minut lângă un bătrân. Aduce pofta de viață.
Maica Tereza spunea cândva: „Dacă nu poți face lucruri mari fă lucrurile mici cu multă dragoste. Dacă nu le poți face cu multă dragoste fă-le cu puțină dragoste. Dacă nu le poți face cu puțină dragoste, fă-le!” Dar fă lucruri mici. Aduc bucurii uriașe!
Nu uita: fiecare moment este o ocazia de a ne manifesta dragostea prin gesturi! Fie ele oricât de mici! Lucrurile mici cresc dragostea când oamenii slujesc!
Nicolae.Geantă