Lucrurile mici cresc dragostea când oamenii slujesc – de Nicolae.Geantă

Un zâmbet. Nu costă nimic dar oferă atât de mult. E contagios.

O îmbrățișare. Face mai mult decât masajele marilor kinetoterapeuți.

O mângâiere. Aduce prospețime mai multă decât un raft de balsamuri.

Un cuvânt de apreciere. E mai prețios decât niște mere de aur așezate într-un coșuleț de argint.

O floare. Transformă în primăvară oricât de urâtă ar fi ziua cuiva.

Un mesaj scurt cuiva uitat. E mai mult decât o ploaie în deșert. Îi cresc iar rădăcinile.

Un minut lângă un bătrân. Aduce pofta de viață.

Maica Tereza spunea cândva: „Dacă nu poți face lucruri mari fă lucrurile mici cu multă dragoste. Dacă nu le poți face cu multă dragoste fă-le cu puțină dragoste. Dacă nu le poți face cu puțină dragoste, fă-le!” Dar fă lucruri mici. Aduc bucurii uriașe!

Nu uita: fiecare moment este o ocazia de a ne manifesta dragostea prin gesturi! Fie ele oricât de mici! Lucrurile mici cresc dragostea când oamenii slujesc!

Nicolae.Geantă 

Nicolae Geantă ｜ Coloana sonoră a sufletului

sursa: Ben Hur_Nicolae.Geantă, via Betel Codlea

Nicolae Geantă ｜ Iacov și Leea ｜ Când nu ai ochi pentru soția ta!

sursa by Ben Hur Nicolae Geantă via Sion Graz  

Recuperând PRINȘII de RĂZBOI ｜ cu Nicolae Geantă și Alex Șerban

o emisiune de actualitate

miercuri 23 octombrie de la ora 20,30

Vocea Creștinilor live

Nicolae Geantă ｜ David și Mical｜Cum să-ți dărâmi casa

sursa: Ben Hur Nicolae Geantă  via Biserica Sion Graz

Modernism, leacuri băbești și Hristos cu buzele umflate – de Nicolae.Geantă

O săptămână a trecut de la pelerinajul de la Iași, unde peste 200.000 de români au mers să se închine la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, unde au stat și câte 16 ore la coadă! Și doar o zi a rămas până când mioriticii vor lua cu asalt capitala timp de opt zile, pentru a atinge racla cu moaștele Sfântului Dimitrie. Moaște aduse în București acum 250 de ani.

Nu vreau să fac aici comentarii - dacă e sau nu biblică această credință a românilor în moaște - chiar dacă nu pot fi de acord. Ceea ce mi-a sărit în ochi însă este că cei din 2024 – fac live-uri pe telefoanele mobile, vin cu blugi tăiați, tatuaje, unghii false de 5 cm, au decolteuri generoase sau smart watch-uri, dar cred în minunile moaștelor cu aceeași patos ca strămoșii lor din secolele XVIII-XIX care pelerinau desculți ori în opinci!

Fenomenul zilelor noastre m-a împins cu gândul la o descriere a marelui geograf român Nicolae Popp, care în anul 1929 a publicat, în Buletinul Societății de Geografie, un studiu asupra așezărilor de pe Valea Prahovei, unde locuiesc. Spre finalul lucrării cercetătorul științific are o relatare amuzantă și uluitoare: „Dacă la costumul național au renunțat mai ușor, totuși leacurile băbești sunt atât de înrădăcinate printre țărani, încât e imposibil de a-i desbăra; chiar și cei ce stau la oraș tot nu se pot învăța a merge la medic, poate pentru că baba satului îi vindecă nu numai de boale ori de suferințe sufletești, ci le vindecă și vitele. Nu orice babă e bună de leac, căci e credința că numai acele babe sunt bune de leac, cari au născut de tinere, doi copii gemeni”.

Dureros este că în zilele noastre emanciparea exterioară zburdă în trend cu vremurile, dar sufletele sunt ancorate tot în superstiții. În religia după babe. Care nu schimbă omul cu nimic. Prin urmare, după un pelerinaj la moaște sau la babe care vând „leacuri” românul e tot la fel: plin de pofte, de patimi, de păcate! Adică la distanță de sfințenie, de Dumnezeu. Superstițiile, religiile după babe sau încredințările personale au o (ne)teologie păguboasă: îl țin pe Mântuitorul cu buzele umflate... Dezamăgit!

Nu-L neglijați pe Fiul lui Dumnezeu în detrimentul leacurilor băbești! E ca și cum după ce treieri grâul arunci boabele și păstrezi paiele. Nu doar că nu țin de foame. Dar și ard bine...

Nicolae.Geantă  

Linda Randle, Laura & Estera Bretan & Bethany United - Gospel Concert - REASON for CHRIST. Chicago, 18 octombrie 2024

Make America holly again! And Romania too...

video by Bethany Church Chicago

Mă doare de tine! - de Nicolae Geantă

Când se fac declarații de dragoste, limbile și popoarele lumii folosesc cuvinte covârșitoare. Una dintre cele mai frumoase declarații pentru „te iubesc” este în limba Rromani. În țigănește. Cuvântul rostit sună așa: „dukau tuke”! Adică, tradus în românește ar fi „mă doare de tine”! Pentru că „te iubesc” reflectă o durere pentru cel de lângă tine. O „durere” izvorâtă nu din răni, ci din empatie. Din afinitate. Din sentimente profunde.

Cea mai bună exprimare pentru „dukau tuke” (mă doare de tine) este expusă în Sfânta Scriptură, în Evanghelia după Ioan, în versetul de aur 3:16, când ni se vorbește despre iubirea lui Dumnezeu. Astfel, „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea...”, se traduce prin „Fiindcă atât de mult l-a durut pe Dumnezeu pentru lume...”, încât a sacrificat pe singurul Său Fiu – pe Hristos Isus – ca să o salveze! Prin urmare, atunci când spunem „dukau tuke” (pentru „te iubesc”), vorbim despre o durere a Golgotei. Și durerea Golgotei înseamnă dragoste. Pentru că, vorba unui prieten rrom din America, «nu poți spune „te iubesc” într-o relație care pune stăpânire»! Iubirea nu înseamnă sclavie pentru nimeni.

Nu știu dacă v-ați mai gândit, dar ca să-L iubim pe Dumnezeu trebuie să... „ne doară” pentru Împărăția și Legile Lui! Înțelegeți de ce unii creștini stau nepăsători în biserici? Lipsește „dukau tuke”. Durerea nu te lasă pasiv. Iubirea nici atât.

În Evanghelii ni se relatează povestea unui om căzut între tâlhari. Bătut, jefuit, dezgolit. Un preot îl ocolește pe departe. Un levit (un dascăl sau un diacon în limbaj contemporan) îl ocolește și mai pe departe. Dar un samaritean (un nevăzut bine deloc de sfântocii evrei) îi sare în ajutor. Îi oferă un prim-ajutor, îl transportă într-un loc de siguranță, apoi plătește pentru îngrijirea lui până se va face bine. L-a iubit „dukau tuke”. L-a iubit pentru că l-a durut pentru cel căzut.

Iubiți Golgota! E durerea exprimată prin iubire de Dumnezeu! Cine fuge de Cruce nu îi pasă de mesajul ei. Iubiți oamenii! Dar și durerile lor... Oare de ce se spune că „prietenul la nevoie se cunoaște?” Dacă fuge nu îl doare de tine!

John Piper, un pastor american renumit întreba într-o zi biserica sa: „Dacă mă iubiți, spuneți-mi ce mă doare?” „Dukau tuke”... În lipsa ei e formalism.

Nicolae.Geantă

Nicolae Geantă ｜ Absalom: „M-ați pierdut!”

Ziua Recunoștinței la Romanian Church Bridgwater, UK

 

O sărbătoare în cinstea Celui ce ne-a călăuzit până aici!
Putem striga bucuroși Eben-Ezer! Dar și Ava, adică Tată!
Dacă ești din Anglia, vino cu noi!
Vrem să spunem împreună: Mulțumim frumos Doamne!
Chiar așa, tu ai motive să îi mulțumești Domnului?

nicolae.geantă

Adânca privire - Adrian Păunescu

Sunt plin de tine dacă pleci de-acasă,

Cu tine veşnic m-aş împovăra,

Când, noapte-zi, pereţii mă apasă

Eu, sub sprâncene, port privirea ta.

 

Absenţa ta, ca ştreangul sub bărbie

Mă strânge, dacă tu te-ndepărtezi,

Iar mâna stângă parcă-mi e pustie

Trăgându-mi inima către zăpezi.

 

O umbră sunt, atunci când tu n-ai umbră,

Încuviinţează umbrei care sunt

Să nu se teamă când cu tine umblă

Oriunde pui piciorul pe pământ.

 

La paginile scrise înainte

De ceilalţi orbi care-au putut vedea

Adaug că iubirea reaprinde

Şi ochii tăi, aici, în fruntea mea.

Căci asta e iubirea cea mai mare,

Să vezi cu ochii celuilalt, adânc,

Iar când nu e cu tine şi te doare

Să-i simţi în ochii tăi pe-ai lui cum plâng.

Aşa simt eu acum, când eşti departe,

Şi nu mai ştiu: e noapte sau e zi,

Te ţin aici pe viaţă şi pe moarte,

Te văd, că mă şi tem că vei orbi.

 

Din ochii tăi mi-i fac pe-ai mei acasă,

Ca pe-o lumină vie te aştept,

Dar stânga mea, de dorul tău, mă lasă,

Smulgându-mi parcă inima din piept.

 

Nici nu mai ştiu, e iarnă sau e vară,

Privirile ni s-au unit de tot

Rămân aici, dar am fugit afară,

Te-aş părăsi cumva, dar nu mai pot.

 

Zăpezi şi flori trăiesc împreunate,

Miracol şi coşmar, la fel, aşa,

Cuţitul alţii mi-l înfig în spate,

Tu ai privirea în privirea mea.

Şi poate că aceasta e iubirea,

Nu numai gelozie şi asalt,

Ci să-ţi modifici într-atât privirea

Încât să vezi la fel ca celălalt.

Profeţii însă iată ce-mi arată:

Te sorb din ochi, precum şi tu mă sorbi,

Şi ne vom cheltui lumina toată,

Îngenunchind sub cer ca nişte orbi.

x

La Mulți Ani Luigi Mițoi!

PS: Un prieten adevărat este cel care atunci când te ține de mână îți atinge inima... 

Am simțit asta nu numai odată! 

Să trăiești veșnic! Alergând spre Cer și atingând inimi!

Live, marți 1 octombrie 2024. Creștinii după Evanghelie la 125 de ani de slujire. Cu Cornel Haureș, Răzvan Neagu și Nicolae Geantă

o emisiune live la Vocea Creștinilor

marți seară de la ora 20,00

125 de ani de slujire a creștinilor după Evanghelie în România

(Ne)pofta de lectură – de Nicolae.Geantă

Întâmplător sau nu, ieri, treierând orașul nostru dintre Prahova și Doftana, am întâlnit o cutie stradală cu cărți. Cutiile acelea unde găsești cărți expuse pe care le iei și te așezi pe bancă în parc să savurezi lectura, sau le iei chiar acasă, le citești și le aduci înapoi! Curios, am deschis pandoria. Și (chiar) am fost (neplăcut) surprins. În teancul de cărți expuse public și gratuit, nicio carte nu părea interesantă! Niciun autor consacrat, niciun titlu de valoare! În concluzie: cărți anonime scrise de anonimi!

Departe de mine de a critica inițiativa „Clubului de Lectură”, care își dorește ca tinerii să citească. Și nu numai ei. Într-o țară în care (conform editurii Humanitas, 2024), cca 11 milioane de români nu au citit nicio carte în ultimele 12 luni, în care achiziția de carte pe cap de locuitor este de numai 3 (trei) euro, sau în care analfabetismul funcțional e undeva la jumătate dintre locuitori, lipsa apetitului pentru citit este atentat la siguranța nației! Unde mai punem și că, de dimineața până seara, tinerii - dar în procent înfricoșător și adulții, scrolează tik-tok-ul, reel-urile și tot felul de garbage-uri (vorba englezilor) care nu primenesc deloc mintea, ci o îmbâcsesc. O transformă în tomberoane...

Totuși, dacă dorești să atragi oamenii spre citit – fie ei prunci sau cu barba sură – nu o poți face cu cărți anonime scrise de anonimi, care au fost vândute la pachet și obligatoriu în perioada comunistă, și care nu au arătat interes nici măcar pentru cei ce le-au achiziționat atunci (spun asta pentru că deschizându-le am constatat că deși învechite nu au fost răsfoite niciodată!). Nu poți face atrăgător cititul românului din 2024 cu cărți care nu te-au schimbat nici pe tine, nici pe nimeni altcineva, poate în afara celui ce a stat la masa de scris. „Nu citește nimeni cărți de care te-ai descotorosit”, mi-a spus un prieten. Și adaug eu, te-ai descotorosit, dar măcar dacă ar fi cărți cu valoare (educațională).

Dacă vrem să determinăm tinerii să citească în 2024 ar trebui să le oferim (gratuit) măcar opere bune. Consacrate. Ale unor autori celebrii, ale unor experiențe de viață molipsitoare. Care să producă nu numai apetit de lecturat ci și bun simț, caractere, intelect, oameni echilibrați și societate care urcă pe culmile bunăstării! Cu cărți învechite, anonime, nedrese cu sare și har – fără gust – nu poți alimenta decât nepofta de citit!

Oferiți celor din jur cărți bune! Cărți noi! Sau măcar să fie undeva pe acolo, între limita dintre nou și-o stare foarte bună! Nu oferiți niciodată cuiva cărți (sau orice altceva) care nu v-au schimbat cu nimic pe dumneavoastră! (mai ales la serbările școlare!) Nu îi va schimba nicidecum pe ei. Nimeni nu renunță la un lucru până nu primește o ofertă mai bună. 

Cu cărți fără valoare nu poți învinge era atractivului online. Nu poți decât activa nepofta de lectură! De fapt faci rău crezând că faci bine...

 

PS: În dimineața aceasta, curios probabil după întâmplarea mea de ieri, prietenul meu a deschis și el o cutie din centrul orașului. Îmi scrie: „Padre, surpriză! Erau cel puțin 5 cărți de... Helen White!”

Nicolae.Geantă

Nicolae Geantă ｜Sub semnul lui NU

sursa: Ben Hur Nicolae.Geantă, via Fundația Cireșarii Beiuș

Luigi Mițoi - Primiți-i bine pe cei de afară!

Dependențele Generației Z. Sfaturi pentru părinți și tineri. Cu pastorii Dani Drume și Nicolae Geantă

video by Vocea Crestinilor

Nicolae Geantă ｜ Hrănește ți mintea cu lucruri de calitate

Mai mult ca oricând, în zilele noastre, oamenii își hrănesc mintea cu  lucruri slab calitative. prin urmarea inima nu se face mai bună ci mai rea. iar relațiile cu semenii scârție... Ascultă câteva argumente care te pot pune la treabă: la schimbare....

sursa: Ben Hur Nicolae Geantă, via BST Oradea 

Nicolae Geantă la Oradea și Beiuș

Duminica aceasta mă întorc în Bihor!

Poate nu știați: (ca și la Chicago), Bihorul este a doua mea casă!

În Prahova am crescut în copilărie. Adoptat de o familie de țărani simpli.

În Bihor m-am maturizat spiritual. Adoptat de o mare familie de sfinți.

În Chicago am învățat să fiu slujitor pe toate palierele. Adoptat de o uriașă comunitate.

Și totuși, ACASĂ voi fii abia când voi ajunge în Cer!

Nicolae.Geantă

Apel umanitar pentru sinistrații din județul Galați

Dragi prieteni, având în vedere situația catastrofală cu care se confruntă persoane din peste 7000 de case distruse de inundațiile din județul Galați, vin cu rugămintea de a le putea oferi o mână de ajutor sinistraților. Pentru orice ajutor - articole de igienă personală, pături, saci de dormit, alimente neperisabile (conserve), apă îmbuteliată, cizme de cauciuc, diverse haine etc, vă rog să contactați ASOCIAȚIA VOLUNTARILOR GĂLĂȚENI, la telefon/WhatsApp nr. 0757 572 533 (Cristian Maxim), sau pe mine la adresa de mail nickbags@gmail.com (Nicolae Geantă).

Pentru persoanele care pot/vor face donații în bani, folosiți contul Asociației Voluntarilor Gălățeni, 
IBAN - RO04 INGB 0000 9999 1213 3405, ING BANK Galați, cu mențiunea „ajutor pentru sinistrați”.

Pentru orice alt detaliu mă puteți contacta la adresa de mail de mai jos: nickbags@gmail.com sau chiar pe acest site.

Cu mulțumiri,

Alături în Hristos,

 Nicolae.Geantă

Nicolae Geantă ｜ Iertând pe cel ce te-a păgubit. Filimon.

sursa: Ben Hur Nicolae Geantă, via Bethany CC

Ne rugăm pentru sora Carmen Mițoi!

16,00. Astăzi sora Carmen Mițoi va trece printr-o operație! Ne rugăm!

23,00 Sora Carmen a trecut cu bine intervenția chirurgicală! În prezent este la recovery room. Necesită un program deloc simplu de recuperare. Haideți să ne unim în rugăciune ca Mâna cea bună a Mântuitorului să fie cu soția pastorului Mițoi și de data aceasta și să se refacă fiecare celulă afectată!

Doi câmpineni și-au lansat cărțile la Romanian Heritage Center Chicago

Miercuri 29 august 2024, în jur de ora 7,00 PM (19,00), pe 81 N Broadway Des Plaines din Chicago, se derula o mică forfotă pur românească. Pentru că se deschidea (parțial) noul sediu al Romanian Heritage Center, coordonat de mărinimosul ei președinte Steve Bonica - coordonatorul unora dintre cele mai mari evenimnete culturale ale românilor stabiliți în USA, precum și fondatorul și revistei Romanian Chicago Tribune.

Romanian Heritage Center

Așa cum era cazul, deschiderea noului Centru Cultural Român a reunit români din mai multe confesiuni de pe teritoriul USA, dar și câteva persoane din România, printre care și doi câmpineni. Iată ce spune Steve Bonica despre invitați săi la acest eveniment pe pagina sa de Facebook: 

„O seară de-a dreptul minunată și emoționantă alături de lideri ai comunității creștine românești precum ÎPS  Nicolae, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Române în cele două Americi, John Geani Nemeș - preotul paroh al Bisericii Ortodoxe Române Nașterea Domnului din Chicago, părintele Remus Orian - preotul paroh al Bisericii Greco-Catolice Sf. Mihail din Aurora care este cea mai veche biserică românească din statul Illinois, înființată în anul 1908, reverend Ilie Utu Tomuța - directorul Misiunii Genesis din Chicago, pastorul rev. dr. Adrian Amarandei (Biserica Române Adventistă de Ziua a 7-a din Addison, Illinois), pastorul Marius Văduva (din echipa pastorală a Bisericii Baptiste Române Logos din Niles), pastorul Petrica Lorincz (din echipa pastorală a Bisericii Penticostale Betania din Niles), pastorul Ionel Țuțac (fondatorul Muzeului Bibliei din Timișoara), precum și pastorul Nicolae Geantă - profesor, scriitor și eseist, împreună cu fiica sa Sefora Geantă (ambii din zona Câmpina, n.r.), din România”.

Nicolae Geantă - Ce faci pe Ulița Dreaptă?

sursa: BenHur NicolaeGeantă, via RBC Chicago

Spovedanie - de Mihaela Mănescu

Frate preot, unde ești?
Vino să mă spovedești
Că mi-e inima un hău
Amăgită de Cel Rău.

Și mi-e sufletu-ntristat
De blestem și de păcat.

Frate sfânt, te rog să vii
Că sunt singur prin stihii
În amurg de renunțări
Printre zeci de întrebări.
Și de merg pe drumul meu
Mă pierd iar de Dumnezeu.

Frate drag, de-ai vrea să-mi dai
Doar o rază înspre Rai
M-aș târî așa, pe brânci,
Printe spini și printre stânci
Fără să mai cântăresc
Dacă-s vrednic s-o primesc.

Și-ntr-o zi, frate pescar,
O să-ți dau o stea în dar
Când, în Ceasul de Apoi,
Fără chipuri de noroi,
Ne-o chema pe toți la El
Fratele Emanuel... 

mihaela,

București

Live. Marți 1 octombrie 2024, ora 20. Creștinii după Evanghelie la 125 de ani de slujire. Cu Cornel Haureș, Răzvan Neagu, Nicolae Geantă

o emisiune despre Creștinii după Evanghelie, 125 de ani de slujire în România

la Vocea Creștinilor, live, 1 octombrie 2024, ora 20,00

Nicolae Geantă la RBC Chicago

 

Convenția 54 a Bisericilor Penticostale din USA și Canada. Hollywood, Florida, 2024

 

Nicolae Geantă - Renunț la mine pentru tine

Nicolae Geantă la Heritage Romanian Center Chicago

 

Nicolae Geantă - Nu-ți păgubi Împăratul!

sursa: BenHur NicolaeGeantă, via Betel detroit

Nicolae Geantă în Michigan

 

Biserica, spital pentru toate întrebările - de Nicolae.Geantă

Pe salvările Boston Childrens Hospital am citit serile trecute deviza acestora: „where the world comes for answers” (unde lumea vine pentru a primi răspunsuri). E drept, la spital oamenii aleargă să primească răspunsuri: pentru cancere, pentru diabet, pentru preinfarcturi, pentru sarcini. Sau pentru alte 1001 de boli. Asta pentru a rămâne în viață! Dar nu spitalul are toate răspunsurile. Sunt boli pe care nu le poate trata. Deci întrebări fără răspuns. Și totuși la spital mor oameni!

Îi spuneam lui Wolfi, un prieten afro-american care mi-a fost gazdă în Boston, că Biserica are toate răspunsurile. Și pentru moralitate, și pentru educație financiară și pentru cea familială. Și pentru „cum să reziști în persecuții!” Spitalul nu te  poate ajuta în astfel de probleme. Pentru că spitalul are răspunsuri doar pentru trup. Biserica vindecă și sufletele! (Dar și trupurile!)

Puterea lui zero – de Nicolae Geantă

Noi știm că zero e totuna cu nimic. E gol. E ceva lipsă. Oricât ar fi de adunat și înmulțit, zero e tot zero. Adică nedefinit, cum ar zice matematicienii. Un măr plus zero e tot un măr. O capră minus zero e tot capră. Chiar dacă ridicăm zero la orice putere, tot zero rămâne. 01=0, 02=0, 0100=0, 01000=0, 0n=0! Adică nul. Am citit astăzi că vestitul matematician român Grigore Moisil ar fi concluzionat astfel chestiunea de mai sus: „o nulitate ridicată la putere rămâne tot o nulitate!”

Motto-ul profesorului Moisil ar trebui să ne aprindă niște beculețe în creieri (și poate și la călcâie). Noi credem că urcând în funcții, în ranguri, în grade căpătăm valoare. Și astfel oferim oamenilor „scaune mai înalte decât cărțile pe care le-au citit”, ca să-l parafrazez pe Honore de Balzac. Oferim diplome. Iar prin biserici… amvoane. Paradoxal, cu cât îi urcăm mai sus cu atât sunt mai „nuli”!

Zero adunat cu ceva dă acel ceva. Zero plus unu egal unu. Dar zero ridicat la orice putere e tot nimic. De aceea Dumnezeu ne spune că oricât am urca fără El nu am ajuns nicăieri. Pare utopic, dar El e singurul care poate da putere lui zero!

Nicolae.Geantă

Nicolae Geantă la New York

 

Nicolae Geantă - Epistola lui Eunice

sursa: BenHur NiolaeGeantă, via Bethel Chapel Chicago

Nicolae Geantă - Înțelept și priceput

sursa: BenHur NicolaeGeantă, via RTN Chicago

DE CE ISUS? Turneul Misiunii Betania Chicago în România, 2024 (8, Deva)

Sâmbătă 6 iulie 2024. Dimineața am plecat spre Deva. Prin Defileul Oltului care este încântător (lungime de 47 km). Cu pădurile de fag ce urcă până la 1000 m și cu cele de molid ce urcă spre 2000,  Munții Lotrului și Munții Căpățânii – aflați la vest – și rama vestică a Munților Făgărașului și Munții Cozia – aflați la est, străjuiesc râul pe de lături ca două armate ale căror soldați au nu doar haine, ci și pletele verzi. Oltul (614 km), al cincilea râu din România (în afară de Dunăre) are o salbă de microhidrocentrale (pe Olt există aproape 30 de lacuri de acumulare). Dar apa, din cauza secetei e la debite minime. Și în albie s-au format lunci cu papură. Șoseaua e destul de aglomerată pentru sâmbătă dimineața. Mai ales că are numai două benzi, din care numai una de dus. Deci autocarele Misiunii Betania se mișcă încet. Cineva constată că lipsește o persoană din grup. Nu a reușit să se trezească! Și nici nu i s-a constatat lipsa la îmbarcare! Mă gândeam că așa va fi și în ziua răpirii pentru mulți oameni: se vor trezi (dimineața) și vor constata că toți ai lor au plecat! Pentru totdeauna. Aici dacă ai pierdut ceva mai poți recupera. „Dincolo” este imposibil. Să fim gata de întâlnirea cu Domnul! Evenimentul e irepetabil! Cine-l ratează e pierdut. Veșnic! Persoana care s-a pierdut de grup a găsit totuși o soluție: o familie din grup care avea mașină personală și s-au hotărât să plece mai târziu.

Deva este un oraș multimilenar pe Valea Mureșului. Între munții Poiana Ruscă și Apuseni. Prin apropierea ei a fost fieful dacilor acum 2000 de ani. La vreo 54 km sud-est (via Orăștie) a fost Sarmizegetusa Regia, cca 150 de ani capitală a stadului dac (astăzi ruinele cetății sunt localizate la Grădiștea de Munte, sau Grădiștea Muncelului). Capitala lui Burebista și a lui Decebal, Sarmizegetusa Regia are o suprafața interioară de aproximativ 30.000 de metri pătrați/322,917 square feet, aceasta fiind închisă de un zid din blocuri de calcar și, pe alocuri, blocuri de andezit. Mai sunt prezente ceva ruine ale cetății și un sanctuar religios - așa zisă zonă sacră, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar ce se termină într-o piațetă. În acest spatiu au fost amplasate sanctuare de tip rectangular și circular). Mai târziu Sarmizegetusa Ulpia Traiana, capitala constuită de romani s-a mutat la sud de Deva, lângă orașul Hațeg (urmele castrului roman sunt întâlnite în prezent în satul Sarmizegetusa, la 56 km sud-vest de Deva, la vest de orașul Hateg)

Din cei peste 53.000 de locuitori ai Devei, din punct de vedere confesional, majoritatea sunt ortodocși (65,93%), cu minorități de romano-catolici (5,49%), penticostali (2,35%), reformați (1,78%) și baptiști (1,06%). Creștinii după Evanghelie reprezintă undeva 0,2%. Interesant este că pentru 20,77% nu se cunoaște apartenența confesională, conform Recensământului Populației din anul 2021 (Recenzare din 2021, care s-a făcut electronic, a avut mari lacune de informații. E un rateu al indicilor demografici oficiali).

DE CE ISUS? Turneul Misiunii Betania Chicago în România, 2024 (7, Râmnicu Vâlcea)

Vineri 5 iulie 2024. Autocarele au ajuns târziu la Hotel Ramada din Râmnicul Vâlcea. După miezul nopții. La ora 2,00 AM. Drumul dela Pitești spre Sibiu e aventură în necunoscut. Sute de camioane, mii de autoturisme, merg sau vin din vacanță, fac ca trecerea dinspre Muntenia spre Transilvania să fie mai mult decât stresantă! Prin harul lui Dumnezeu călătoria a avut loc în noaptea de 4-5 iulie, cu 3 zile înainte ca șoseaua națională să se închidă de tot datorită autostrăzii (A1) care este în lucru. Și totuși, în noapte fiind, înaintarea se face în ritm de melc și așa, cu șoseaua neînchisă. La recepția hotelului s-a ajuns târziu, iar check-in-ul a durat și acela parcă o veșnicie. Asta atârnă și mai greu când ai mulți tineri în grup, când ai copii după tine, noaptea pe holurile recepției… Da, așa este misiunea în echipă. Brr! Bine că toate se sfârșesc cu bine! Totuși ziua de vineri a fost mai liberă și s-a putut dormi până târziu!

Vineri fratele Luigi a venit cu nepotul dela Giurgiu! Asta în miezul zilei, pe 38-40 de grade C. Nicolae Geantă a venit din Prahova. Și bineînțeles traficul a fost și mai anevoios ca noaptea, mai ales ca a fost deviată circulația prin… sate! Dar…, uite așa mai putem vedea și România. România rurală! România autentică! Pentru că da, România s-a născut la sat, și identitatea ei este încă la sat! Fără căpițe de fân, fără lavițe la porți, fără fântâni cu cumpănă, România nu e autentică! Și nici fără oi! Constantin Brâncuși spunea că nu poate concepe „România fără oi”! Iar eu cred că nu putem concepe România fără rromi! Ei finalizează tabloul mioritic!

Situat pe paralela de 45 grade Nord - adică exact la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord; dar și undeva în centrul României - Râmnicu Vâlcea e un oraș cu puțin sub 95.000 locuitori.  Municipiul este străbătut de râul Olt, la capătul de sud al defileului acestui râu – o vale îngustă (Alutus) printre Munții Carpați. Deși istoria urbei este bimilenară, Râmnicu Vâlcea este atestat documentar abia la 1388, când domnitorul Mircea cel Bătrân confirma mânăstrirea Cozia.

Nicolae Geantă - IQ-ul furnicii...

Noi căutăm înțelepciunea în universități. În maldăre de cărți. În poeți, în profesori, în consilieri. 

Dar nu toți putea avea acces la oameni super-deștepti, bine învățați. 

De aceea, Dumnezeu ne îndreaptă ochii spre cea mai mică ființă... 

Putem întâlni înțelepciune la o furnică?

sursa: BenHur Nicolae.Geantă, via Golgota Chicago

Nicolae Geantă - Epistola sănătății

sursa: benhur nicolaegeanta, via Tabor Riverside

Nicolae Geantă - Poate nu voi avea rezultate mari, dar îmi fac datoria!

sursa: Ben hur Nicolae Geantă, video via Agapa Yorba Linda, California

Nicolae Geantă la Biserica „Luz a la Naciones” Chicago

 

Nicolae Geantă - Lărgește-ți hotarele!

„Nihil sine Deo” după Cărtărescu - de Nicolae Geantă

Cineva, un cunoscut, mi-a trimis un articol al domnului Cărtărescu. Mircea Cărtărescu. Mare scriitor contemporan român. Autor de literatură, pretendent la un Premiu Nobel. Persoana care mi-a trimis înscrisurile domnului Cărtărescu a fost tare entuziasmată. Eu dezamăgit...  Iată ce zice renumitul maestru în scrierea numită „Nimic fără Dumnezeu”:

“Eu am fost crescut fără Dumnezeu. N-am spus niciodată “Inger, îngerașul meu”, n-am  îngenuncheat împreună cu mama lângă pat,  n-am fost la biserică, n-am cântat colinde creștine. La mine n-a venit niciodată Mos Crăciun. Din primii ani de viața am auzit că Dumnezeu nu există, că sfinții, îngerii si Iisus Însuși sunt născociri băbești, că preoții sunt niște trântori. Există poate în sufletul sau in trupul nostru un organ deschis pentru a-L primi pe Dumnezeu în noi, din fragedă pruncie, “odată cu laptele supt de la mama”, cum se zice. Dacă trec anii si nimeni nu stropește sămânța aceasta cât un bob de muștar, ea se va chirci si va muri. Așa cum copiii crescuți de lupi nu vor vorbi niciodată, cel crescut fără rugăciune si sentiment religios nu va fi niciodată un credincios adevărat. Mă simt si eu copil-lup al lui Dumnezeu. Nu poți asedia cetatea lui Dumnezeu. Ca să fii în ea, trebuie să te fi născut țn ea. Pot mișca propria mea mână, pentru că ea face parte din corpul meu. Nu știu cum să fac să o mișc, dar știu că ea asculta și se mișca. Nu vei putea clinti astfel, prin pura voință, nici un cocoloș de hârtie, pentru că el nu este în tine. Asta înseamnă, poate, credința. O astfel de credință trebuie să ai ca să muți munții din loc: ei trebuie să fie în corpul tău, legați de voința ta. Fără să fii în Dumnezeu și Dumnezeu în tine nu poate exista credință adevărată.

Băiețelul meu își spune rugăciunea seara, cu mama lui. El nu va fi orfan, nici copil-lup. Slavă Domnului, el s-a născut în cetate și va crește odată cu ea. În ochii lui frumoși nu există vreo îndoială. El a moștenit lumea pe care tatăl lui o caută unde nu poate fi. În el, organul dumnezeirii e la fel de prosper și activ ca toate celelalte organe ale trupușorului său. Dacă va vrea Dumnezeu, băiatul meu are toate șansele să ajungă un om întreg” (Mircea Cărtărescu)

Ce să zic citind un astfel dea articol? Că viața domnului Cărtărescu e… decât filosofie? Că domnia sa crede că trebuie să te naști în creștinism ca să ajungi creștin? Și atunci sălbaticii, pigmeii, triburile auka ori karamajong cum ajung la Hristos? Dar eschimoșii? Gândirea dumnealui e asemeni hinduismului: te naști cu o karmă și trebuie s-o porți. Să duci stigma în spate. Dar dacă ar fi așa degeaba a mai murit la Golgota Mântuitorul lumii! Gândirea domnului Cărtărescu nu permite oamenilor slabi să devină puternici. nici ateilor să se convertească. De asemeni crede că e de bon ton ca pruncul domniei sale să fie creștin. iar el să rămână în lumea pe care o caută fără unde nu poate fi!

 

Nicolae Geantă în California

 

Nicolae Geantă - Și străinul era Isus

video by Ben Hur Nicolae Geantă via Bethany San Antonio, TX

Nicolae Geantă în Tennesse și Nord Carolina

 

O nouă carte a doctorului Vlad Schlezak. Despre ADICȚII / DEPENDENȚE

👉🏻Lansarea volumului va fi în luna Septembrie 2024. 

👉🏻Azi, mulțumesc pastorului și profesorului Nicolae Geantă, PhD. Pe Nicu îl cunosc de mai mulți ani și în trecut chiar mi-a prezentat o carte la festivalul de carte “Gaudeamus”. Este un intelectual, autor și un om deschis apreciat internațional.

O amintire deosebită cu Nicu, pe care v-o împărtășesc, o am în urmă cu 8 ani când l-am luat cu mine la evaluări de status mintal la consiliere APCCM. Majoritatea doctorilor(care nu sunt psihiatrii), păstorilor, preoților, psihologilor, consilierilor nu știu așa ceva pentru că ține de psihiatrie pură și multă experiență clinică care e normal să nu o ai dacă nu ești în domeniu. Îi explicam la vremea respectivă lui Nicu metodologia mea creștin-medicală APCCM la cazurile ce le aveam în față amândoi și care ne solicitau ajutorul, cazuri la care nu știai din prima dacă e o depresivă, dacă e un anxios sever, dacă e un drogat, un psihotic, un demonizat, dacă e o familie disfunctională care aplicau greșit Scriptura și aveau drept urmare adolescenți rebeli dificili, dacă e un neascultător de Dumnezeu mascat în sfințenie legalistă etc. Nicu, deși era pastor cunoscut și cu mulți ani de experiență, a stat, a ascultat și învățat ce i-am spus cu o smerenie care m-a impresionat. E printre puținii pastori care au acceptat în anii aceia să vină cu mine la munca de teren, practică dificilă, fără aplauze, fără likes, fără shares, fără publicitate de superstaruri, ci pentru ajutorul oamenilor suferinzi care își dădeau consimțământul la ajutor multidisciplinar.

E singura amintire care o am cu Nicu în care el a fost „studentul”. În rest, el este de-obicei profesorul! Mulțumesc Nicu pentru recenzia cărții (de mai jos):

🔴 Trăim într-o lume a adicțiilor. Atât cei mici cât și cei mari au dependențe. De telefon, de gamming, de televizor. Dar și de alcool, de tutun ori de droguri. Ba chiar de pornografie, de sexualitate. Sau mai rău... de prostituție! Prin urmare medici, consilieri, batalioane de preoți, pastori ori profesori caută soluții pentru ieșirea din criză. Din sevraj. Medical sau emoțional. Și paradoxal, deși sfaturile se-nmulțesc, adicțiile sunt un aluat care dospește continuu. În acest context, dr. Vlad Schlezak vine cu un volum nou de terapie: „Dependențele moderne și reabilitarea prin psihoterapia creștin medicală APCCM”. Medicul român dar londonez, ne prezintă succint dependențele și consecințele. Zecile de tulburări cauzate. Apoi, ca orice doctor care vrea vindecarea pacienților săi, Vlad Schlezak ne prezintă rețete ale ieșirii din criză. Dar nu numai dintre cele testate în laborator sau spital. Le condimentează cu Scriptura. Cu sfaturile sfinte ale lui Dumnezeu.

Cine-l citește pe Vlad Schlezak nu are cum să nu constate că doctorul surprinde. Prin abundența de informații. Ștințifice și biblice. Când îi citești cărțile nu poți să nu tresari. Să nu înțelegi că nu numai știința vindecă boli, dependențe, așa cum ne învață cei mai mulți dintre medici. Ci Vindecătorul este în primul rând Dumnezeu. Pentru paginile de față dr. Schlezak nu a depus doar o muncă titanică. Ci a investit empatie. Ca dovadă, în ultimul capitol al cărții a scris un jurnal de schimbare personală și ne-a lăsat 12 pași biblici pentru reabilitare. Dar ca să ieși de sub carapacea dependențelor nu trebuie numai să citești. Ci să începi să te lupți cu tine. Și, orice drum, oricât de lung ar fi, începe cu primul pas!

Nu sunt mistic, dar cred că doctorii ar trebui să recomande pacienților ca pastilele se fie luate nu cu apă, ci cu rugăciuni. Tot așa este și volumul de față despre „Dependențe și „Reabilitare prin psihoterapie creștină medicală”. Este un medicament care se ia cu rugăciune! Din adicții cel mai rapid ieși când... te așezi pe genunchi!

 🔴Nicolae GEANTĂ, dr.,

pastor, profesor, publicist

Mulțumesc Nicu și Dumnezeu să te binecuvânteze și călăuzească în continuare !

Dr Vlad Schlezak, medic psihiatru creștin, fondator psihoterapie/ consiliere creștin-medicală APCCM, autor

Nicolae Geantă în Texas

 

O zi la VBS Bethany Chicago - de Nicolae Geantă

Ultimele zile din luna iulie și primele din august pentru copiii americani sunt și ultimele de vacanță. Aici școala începe din... august! Prin urmare, după Misiunea din România, Bethany Church Chicago a organizat și o școală biblică pentru... copii! VBS, adică Vocation Bible School, e un fel de minitabără ce are loc anual la Bethany. Anul acesta VBS a avut peste 300 de copii înscriși, de vârste diferite, din biserică sau din afara ei. Împărțiți în grupe de câte 16, micuții au avut nevoie și de vreo 120 de voluntari. Fiecare grupă, necesitând supravegherea a 4 „teachers”. 

Ce m-a impresionat la Bethany sunt spațiile uriașe în care își desfășoară activitatea Școala Duminicală. O mulțime de săli, cu mobilier și logistică de ultimă generație, cu învățători pricepuți pe măsură. Cu bucătărie enormă și sală de mese pe măsură (cred că încap lejer 1000 de inși!), cu Gym (sală de sport), ori sală de alimente, Sunday School Bethany Chicago bate lejer și de departe cam orice școală de stat sau particulară din România! Însă și investițiile sunt pe măsură! Pentru că școala de pe Caldwel Avenue Niles nu face parte din programul România Educată (deși sunt români) care crede că educația se face fără investiții, fără bani. Și totuși, deși costisitor totul, la Bethany educația bună se face cu voluntari!

VBS, sau Școala Biblică a vacanței de vară, este un proiect al Departamentului Școlii Duminicale, care cuprinde un număr de 250 de copii organizați în 10 clase. De-a lungul anului acest Departament organizează: programe muzicale în cadrul serviciilor bisericii, evanghelizare (copiii trebuie să își aducă un prieten la școala duminicală), „Micul Misionar”, colindele de Crăciun, VBS și... Convenția Anuală a Copiilor. Asta da investiție în prunci. Ei sunt Biserica de mâine. Dar și biserica de azi. Deci trebuie echipați încă de pe acum! Și, cum îi echipăm așa îi vom avea. Copiii sunt ca săgețile în mâna arcașului. Săgețile se duc spre ținta care o pregătim. Și ajung atât de departe cât întindem noi arcul! 

După ce le-am vizitat sălile, după masa de prânz am vorbit elevilor despre „nevoia de citit”. Despre nevoia de a ne face prieteni din cărți. Mai ales azi, în lumea unde virtualul e principalul mâncător de timp. De resurse. De caractere. De fericire... Cititul nu ucide pe nimeni. Cititul transformă. Cititul îmbogățește. Cititul e mai relaxant decât sportul! Cine are carte, are parte. Și maniere. Nu fugiți de cărți! Puteți deveni bogați! Nu doar în bani! După rugăciunea pastorului Dorin Juravle, copiii au alergat spre sălile de curs, unde au avut diferite lecții și aplicații biblice (de exemplu într-o sală un grup de copii au construit „cortul lui Avraam” - ca pruncii de azi să înțeleagă mai bine condițiile de trai din vechime), concursuri sportive (pentru pici soccer/fotbalul a fost cel mai gustat), diverse jocuri, în săli sau în parcarea bisericii. De asemeni, într-un colț al parcării s-a amenajat o mică... „farmă” cu animale domestice (închiriate): găini, gâște, rațe, oi, capre și chiar... ponei, pe care copiii aveau ocazia să-i călărească! 

Îi admiram cu toții pe pruncii ce se zbenguiau bucuroși, când deodată mi-a venit o întrebare în minte: oare de ce ne chinuim să construim zgârie nori, down town-uri dacă relaxarea ne-o găsi tot în preajma naturii (plantelor și animalelor) create de Dumnezeu. Era doar o întrebare...

Ce am învățat printre micuții de la Școala VBS Bethany CC? 
Că educația costă dar se face cu pasiune și cu... voluntariat! 
Că cititul a civilizat oriunde a pătruns. 
Că bucuriile și relaxarea adevărată vin din resursele create de Dumnezeu. 
Că ceea ce investim în copiii noștri azi va decide cine vor fi ei mâine. 
Că Dumnezeu oferă cu abundență binecuvântări acolo unde oamenii se implică.

Felicitări tuturor celor implicați în proiectul VBN. Mai ales că ceea ce faceți ați ales să fie dincolo de lumina reflectoarelor!

Nicolae.Geantă,

Skokie, Chigago, Illinois

urmărește și un mic filmuleț - https://www.instagram.com/insights/media/3425105468895627223/ 

fă click mai jos să vezi foto

Nicolae Geantă în Indiana

 

O lume mascată - de Mihaela Mănescu

Măști colorate, priviri fără chip,
Oameni strângând bogății de nisip,
Zile-nsorite și zile cu nori;
Cine mai simte-ai credinței fiori…?

Fără cuvinte și fără ecou
Roata-ncercării se-nvârte din nou.
Glia-i aceeași, doar oamenii-s noi;
O, de s-ar smulge din vechiul noroi…

Lumea-i doar pleavă, suflarea-i doar fum.
Viața și moartea-și dau mâna pe drum.
Nimeni n-aude al Duhului glas
Care șoptește că-i ultimul ceas?

Frați și dușmani în același război
Pleacă de-a valma în viața de-apoi.
Lumea mascată prea lesne-i de prins;
Râde Vrășmașul că-n luptă-a învins.

Oameni de paie cu chipuri de lut,
Crucea credinței s-o duceți n-ați vrut…
Iată că Domnul mai mântuie vieți:
Măști colorate, de ce nu cădeți?

mihaela mănescu

Înțelept și priceput - de Nicolae.Geantă

Iacov, fratele Domnului Isus Hristos, ne amintește în epistola sa despre faptul că un creștin trebuie să fie înțelept și priceput! Cum adică, pot fi oameni înțelepți și nepricepuți? Uite că pot. Apostolul Pavel îi numește oameni cu „râvnă și fără pricepere”. Adică, tradus în zilele noastre, tipii ăia care dau materie primă celor de la Năzbâtii Teologice... Și totuși care e diferența? Cum adică înțelept și nepriceput?

Iacov spune că înțelepciunea înseamnă să te porți bine, să faci faptele blândeții (ep. Iacov 3:13). Adică să nu ai îmbrăcată haina de răutate, vorba Apostolului Petru. Este paradox un creștin cu răutate. Și totuși noi vedem ades primprejur. Oameni confesionali care nu primesc Cuvântul cu blândețe, care produc certuri, schisme, critică fără niciun motiv, își fac din părelnicia personală teologia publică ș.a.m.d. Iată cum pirogravează Iacov aceste abateri (Iacov 3:14): „inima cu pizmă amară” (Oare ce e mai amar decât invidia?; știați că e fierea sufletului?); „duh de ceartă” (un „(ne)dar” după care unii aleargă orbește); „lăudăroșenia” (cine mi-s io!, etc); „minciuni împotriva adevărului”. Numai că înțelepciunea aceasta nu vine de Sus. Nu e de la Domnul. Iacov o numește pământească, firească (deci vine automat) și... drăcească! (vezi Iacov 3:14-15). Prin urmare, înțelepciunea dacă nu are pricepere este... diavolească! „Aduce decât tulburare și fapte rele”.

Trăim vremuri pline de răutate prieteni! Totuși înțelepții nu se molipsesc! Blândețea lor îi face cei mai frumoși oameni indiferent de felul în care arătă. Cred că avea dreptate Adrian Păunescu în versurile sale: „Ne plouă cerul cu iubire / iar noi fugim de aceste ploi / murim uscați de ne-mplinire / sătui în trup și-n suflet goi!” Fugiți de goliciunea sufletului! (Dar și de cea a trupului. Trupurile goale arată că au suflete goale).

De cealaltă parte, înțelept și priceput este omul pașnic, blând, ușor de înduplecat, plin de încredere, fără părtinire, nefățarnic! Plin de roade (pentru Împărăția Cerurilor). Iacov zice că „roada neprihănirii este semănată în pace!” (versetul 18) 

Înțelept și priceput este omul care trăiește în pace cu oricine! Și cu vrăjmașii? Da. ALtfel nu îi câștigă!
Înțelept și priceput este omul care caută fericirea nu pe meleaguri îndepărtate, ci chiar sub picioarele lui!
Înțelept și priceput este omul care se aseamănă cu Isus Hristos. Singurul Om care a trăit pe pământ fără să arate niciun puseu de răutate! Hai să-L imităm în înțelepciune! Simplu: să clonăm cât mai mulți cu iubire...

Nicolae.Geantă,

Pallos Park, Illinois

Nicolae Geantă în Chicago

 

Cărțile, prietenii și politica... - de Nicolae Geantă

Cărțile sunt nu doar cei mai buni sfătuitori, ci și cei mai buni prieteni ai oamenilor. Ele te îmbogățesc. dacă le citești. Pentru că sunt și oameni care cumpără cărți dar nu le citesc... Ție îți e frică să cumperi o carte?

Se zice că românii cumpără cărți doar 5% din populație. Și unii dintre ei cel puțin o carte pe an! Dar dintre aceștia nu toți le și citesc. Mulți cumpără cărți și nu le deschid niciodată! Prin urmare am ajuns să fim conduși de oameni care nu citesc! De indivizi care s-au urcat pe scaune mai înalte decât cărțile ce le-au citit!

Interesant este că deși se oferă gratuit Biblii, oamenii nu le citesc nici pe acestea. Prin urmare viața spirituală, moralitatea, respectul, bunul simț și alte 1000 de acte de bine lipsesc. Sau sunt zdravăn ciobite. Nu ne mai putem mira de o droaie de habarniști vor să-L urce pe Dumnezeu în tribune. Ba nu, să-l scoată afară de pe stadion și să joace singuri meciul vieții. Fără Biblie, fără Cartea Cărților oricine joacă deja a pierdut. Mai devreme sau mai târziu se va convinge...

Le spuneam unor prieteni că dacă vor să fie creștini autentici trebuie să citească Biblia și să o aplice! Altfel nu sunt decât asemeni unor mineri ieșiți din șut, plin de negreală pe față, care se privesc în oglindă și pornesc mai pe drumul public fără să se spele. Și le mai ziceam prietenilor mei că, e lângă SCRIPTURĂ trebuie să citească și cărți. Cine citește cărți poate scăpa de ispita de a ajunge... parlamentar!

Nicolae.Geantă

Luigi Mițoi - DE CE ISUS? Pietroșani, Teleorman

Luni seara - 22 iulie 2024, a avut ultima evanghelizare sub genericul DE CE ISUS?, 

din cadrul Turneului Misiunii Bethania Chicago în România. La eveniment au participat numai o mică parte a echipei, alături de pastorul Luigi Mițoi. Muzica a fost coordonată de Biji din Bărbulești

și un grup de frați venit cu acesta.

video by Ben Hur Nicolae.Geantă

Evanghelizare în aer liber cu Nicolae Geantă la Ludești, Dâmbovița

 

Slujbele mici aduc bucurii mari? - de Nicolae.Geantă

Azi am primit de la una din fetele mele un mail despre... ascultare. O fărâmă din scrierile celebrului John Newton. Fostul comerciant de sclavi, care după ce s-a pocăit și a devenit creștin, a scris celebra piesă „Amazing Grace” (1779). Mi-a plăcut că Newton, preotul anglican născut în 1725 și convertit la 23 de ani, argumenta ascultarea în felul următor: „Dacă doi îngeri ar trebui să primească în același moment o sarcină din partea lui Dumnezeu -  unul să coboare și să conducă cel mai mare imperiu al lumii, iar celălalt să meargă și să măture străzile celui mai mărunt sat al acestuia, lor le-ar fi indiferent ce serviciu i-ar reveni fiecăruia, postul de conducător sau măturător, căci bucuria îngerilor stă numai în ascultarea de Dumnezeu”.

Oare ce știu îngerii și noi încă nu? M-am gândit că de multe ori am fost paraponisit de slujba „măruntă” care o săvârșesc. Și indignat de slujbele „mărețe” ale altora din jur. M-am gândit că slujba cu boabe de rouă nu satisface pe nimeni. Iar gândurile mele, evident, m-au ținut prizoniere tristeții. Dar azi am descoperit ceva uimitor: Oare ar fi îndrăznit vreunul din îngeri să refuze sarcina încredințată? Nicidecum. Pentru ei orice slujbă face onoare Stăpânului.

Ați putea spune: „dar frate, slujbele mici nu aduc decât bucurii mici!” Greșit. Bucuriile sunt mici când lipsește ascultarea. Indiferent de tipul slujbei îndeplinite, Dumnezeu nu așteaptă decât să îți onorezi datoria!

Ah, era să uit: știai că putem sluji fără iubire, dar nu putem iubi fără slujire? Dar că marea bucurie a Cerului e alcătuită din miliarde de bucurii mărunte?

Slujiți Domnului cu scumpătate! Bogăția cuiva e dată de slujire nu de conducere!

Nicolae.Geantă

Mică îmbărbătare pentru Laura Bretan. Și pentru voi... - de Nicolae Geantă

apasă pe foto sau AICI 

I-am spus Laurei Bretan la finalul Turneului Misiunii Bethany Chicago din România (2024) că oamenii au în spate niște aripi. Cu fiecare zi de slujire pentru Dumnezeu nu doar că se apropie de El, dar pe aripi li se mai adaugă câțiva fulgi. Cresc pene. Într-o zi, când Hristos va hotărî să plecăm acasă (fiecare la rândul său, sau toți odată pentru cei ce vor prinde Răpirea), aripile se vor deschide larg. Atunci oamenii vor zbura ca îngerii!

Paradoxal, deși avem aripi, cu cât ne îndepărtăm de Dumnezeu fulgii de pe ele putrezesc și se transformă în boabe de plumb. Iar în ziua când vor trebui deschise pentru veșnicie aripile vor de veni pietre de moară! 

Rugați-vă să vă crească aripi! Plumbul nu poate birui gravitația! Păcatele nici atât!

Ție vrei să îți crească aripi?

Nicolae.Geantă

Nicolae Geantă și Gabi Zăgrean - Puțin despre provocările actuale

video by Ben Hur Nicolae.Geantă

Alfa&Omega TV: Misiunea Bethany Chicago pe stadionul Ilie Oană din Ploiesti

 Rezumat eveniment din 4 Julie 2024

Catalin din Suceava și evanghelia stradală

sursa: Ben Hur Nicolae.Geantă

Mândria, sky-deck-ul căderii – de Nicolae Geantă

                                                   Azi, am văzut la un prieten din Viena un citat. Scris de Richard Sibbes.

„După convertire avem nevoie de zdrobire din cauza mândriei care rămâne în natura noastră, și ca să vedem că trăim prin milă”, zicea predicatorul puritan. Mă gândeam că în ultima vreme am văzut cam des haina aceasta la mulți creștini. Mândria. Umflatul în pene. Nasul pe sus. Fudulia. Atitudinea de superioritate nejustificată față de semeni. Lipsa cumpătării. Superbia cum i-ar zice latinii.

Cred că ați trăit, ca și mine, fără s-o fi căutat cu lumânarea, atitudinea unor oameni care ne-au respins din... mândrie! Ne-au tratat cu nedragoste. Ca pe... nefrați! „Noi suntem mai buni decât voi”, „suntem mai vechi”, „credința noastră e singura cale”, „doar la noi găsești adevărul”. Și alte mici aroganțe. Am auzit inclusiv pe cineva (dintr-o confesiune) care spunea că: „noi, cutare cult, suntem mai aproape de Cer decât voi!” Sau pe unii (cam mulți) care au strigat chiar în biserică: „pentru că voi nu sunteți sfinți, sunteți întinați, noi nu putem lua parte la Masa Domnului cu voi!”. Apoi și-au făcut acasă la ei o biserică! Și am mai văzut sub cer că ne putem mândri chiar cu smerenia noastră!

Mândria e patologie grea. Pune oamenii în opoziție. Izvorăște din autoneprihănire. „E cancer al sufletului”, vorba lui CS Lewis. Ea distruge posibilitatea iubirii. Sau a fericirii. Ba chiar a bunului simț! Și „rar suntem mândri când suntem singuri!”, comenta Voltaire. Mândria creionează imaginea unui Dumnezeu fals!

Toma d’Aquino o considera păcat capital. În predicile sale mândria era capul căderii. Pentru că da, și Sfânta Scriptură ne atenționează că „mândria merge înaintea pieirii...” (Proverbe 16:18). Cine e mândru uită de Dumnezeu (Deuteronom 8:14)

I-am spus astăzi prietenului meu că mândria e cel mai sus etaj al păcatului. Prin urmare e sky-deck-ul prăbușirii! Locul de belvedere care te scpaă în hău. Cine cade din mândrie se face praf. Să nu uitați că diavolul nu din cauza prostituției, a tâlhăriei sau a crimei organizate a căzut. Ci din mândrie. Urcase atât de sus! Și s-a prăbușit atât de jos!

Fugiți de mândrie! Dacă o afișați Dumnezeu va sta împotriva dumneavoastră!

(PS: Sky-deck este un punct de observație aflat de obicei în vârful blocurilor zgârie nori)

Nicolae.Geantă

DE CE ISUS? Turneul Misiunii Betania Chicago în România, 2024 (5, Brașov)

 Miercuri. 5 iulie 2024. Misunea Bethany e de o săptămână în România. Turneul e abia la jumătate. Astăzi evenimentul se va desfășura în Brașov. Dacă exact acum o săptămâna Soarele a ucis orice adiere de vânt, azi la Brașov e aproape toamnă. 13,5 grade C. Ploaie măruntă. Mocănească. Și ieri și azi timpul a fost rece. Ploios. Fuseseră două zile de răgaz pentru tineri. Dacă luni au vizitat vestita cetate Sighișoara (singura cetate medievală locuită din Europa de Est, sub 30.000 locuitori, cunoscută la nivel mondial ca cetatea natală a lui Vlad Țepeș, poreclit contele Dracula), marți grupul a mers prin Poiana Brașov (localitate componentă a municipiului Brașov, cea mai prestigioasă, mai renumită și mai căutată stațiune de schi din România; dar și cea mai scumpă!) însă timpul a fost câinos. Iar miercuri numai ploaie. Așa că vizitele în oraș au fost scurte și cu teamă de umiditate. Oare va sta ploaia până la „Concert?”

Brașovul a fost cândva oraș de graniță. De aici începea Occidentul. Pentru că secolele de-a rândul nu a aparținut României! Deși era oraș românesc. Istoria nu e mereu dreaptă. Și nici plăcută. Deși mulți spun că s-au găsit urme de locuire încă din Neolitic (cca 10.000 de ani în urmă), Brașovul sau Kronstadt cum i se mai spune pe săsește, e atestat documentar abia în secolul XII. (Cu toate că istoric se zice că a fost un oraș întemeiat de sași, Brașov este un nume româno-slav care înseamnă ienupăr). În vremea aceea avea o cetate de nemți, în scheii Brașovului. Astăzi este oraș central, în inima României! Cu o populație de aproape 250.000 de locuitori. Pe vremea lui Ceaușescu orașul avea peste 350.000 de locuitori, fiind al doilea centru al țării după București. Declinula a apărut după 1990, când economia Brașovului a cunoscut un recul mai rar întâlnit în România! Și în Europa Centrală și de Est! Totuși în prezent, conform City Index 2024, Brașovul se situează pe locul IV în România în topul celor mai performante orașe (rank 54,15). Tot locul 4 ocupă și la calitatea locului (infrastructură, atarcții, mediul natural, servicii, standard de viață), iar la prosperitate (putere economică, dinamică socială, inovație, afaceri etc) este decât pe locul 9. Totuși, în ultimii ani Brașovul urcă. În topuri. Și urcă bine. De asemeni ocupă locul 5 în România la dinamism cultural și social. Adică diversitate culturală, sportivă, divertisment, muzee, instituții de artă. Și deci și diversitate religioasă.

Dacă în anul 1930 lutheranii (13.050 membri), unitarienii (1905 membri) și reformații/calviniștii (8237 membrii) alcătuiau peste 39% din populația orașului (adică vreo 33.000 de protestanți; evanghelicii nu erau decât în număr nesemnificativ atunci), în 1990 aceștia s-au redus uluitor (reformați cca 10.000 adepți, unitarieni 7845, lutherani augustani 4115, lutherani prebiterieni 1348) tinând cont că orașul crescuse demografic de peste 5,5 ori! În 1990 orașul Brașov are conturată și o comunitate evanghelică (formată din baptiști, creștini după evanghelie, penticostali, tudoriști etc), însă ponderea este foarte mică (sub 10.000 membrii în tot județul). La ultimul recensământ oficial al României (2021), Brașovul avea 1316 penticostali, 840 de baptiști, 800 creștini după Evanghelie și câteva sute de tudoriști, sau câteva sute de alte denominațiuni evanghelice, ceea ce înseamnă că în prezent populația evanghelică a orașului de sub Tâmpa nu depășește 1,5%! (Am făcut o analiză puțin mai profundă a comunităților evanghelice din fiecare oraș în care ne-am deplasat în turneul din 2024, pentru a scoate în relief nevoia de sprijin a bisericilor din aceste orașe în misiunea de propovăduire a mesajului biblic în scopul mântuirii oamenilor). Dintre bisericile care activează astăzi amintim: Biserica Penticoslată Rugul Aprins, Biserica Penticoslată Filadelfia, Biserica Penticostală Sfânta Treime, Biserica Penticoslată Emanuel, Biserica Penticoslată nr. 1 (Brândușelor), Biserica Baptistă Română, Biserica Baptistă Providența, Biserica Baptistă Speranța, Biserica Baptistă maghiară, Biserica Petra, Biserica CDE Bartolomeu, Biserica CDE Kraiter, Biserica CDE Schei, precum și mai multe biserici independente cum ar fi Biserica Profides, Biserica Credința, Biserica Punctul Zero, Biserica Metanoia, Biserica Penticostală Candela, Centrul Creștin Brașov etc.

Este ora 17,00 când ajung la sala Lux Divina din Brașov cu Ionuț Juravlea. Locația face parte dintr-un complex de 5 săli ale Centrului de Evenimente, care a costat vreo 5 milioane de euro. Cu o capacitate de 2000 de locuri, sala Dacia are 2200 mp, și se mândrește a fi cea mai mare din Transilvania! Deci Lux Divina este alegerea perfectă pentru organizarea unor evenimente de anvergură. Mai ales că deține și tehnologie de ultimă generație. La 17,15 în sala erau cca 20-30 de peroane în afară de stewarzi. Afară plouă. Mocănește. Oamenii încep să apară. Cu mașini. Pe jos. Cu umbrele. Îmbrăcați bine deși e luna lui cuptor. Sunt 59 grade F (15 Celsius).

Pe la 18,00 erau deja vreo două-trei sute. Unii au crezut că aeasta e ora de start. Alții au venit din timp să ocupe locuri în față. La 19 fără 5 Dan Muncaciu începe prima piesă. Patorul Eugen Jugaru face introducerile. Apoi Bethany United, cu Laura Bretan, Amalia decean și Gabi Buzguță încep repertoriul. O oră de imnuri înălțătoare. Se spune că muzica este grapa care fărâmițează bulgării inimii. Apoi predica e cea ce aruncă sămânța. Bethany United cântă cu publicul. La 19,30 sala a devenit neîncăpătoare și s-au mai adus câteva scaune. Amalia Decean cântă „Amăgire”. Foarte multe persoane au lacrimi. Se cercetează fiecare dacă a trăit amăgit de vreun viciu. Sau de vreo persoană. Oamenii dezamăgesc. Apoi apar certuri, partide, divorțuri. Ori roiri de biserici. Singurul care rămâne fidel 100% e Isus. Aleluia! La cântarea Laurei Bretan „O creștem iubirea...” mulți oameni plâng. E un moment solemn. Mă gândeam că pentru mulți dintre noi iubirea nu crește. Scade. De aceea a ajuns răceală între frați. Și de aceea Scriptura a avertizat încă de acum 2000 de ani: „În zilele din urmă, dragostea celor mai mulți se va răci!” Aprindeți focul dragostei. Fără foc iubirea e doar teorie goală. Pasiunea e practică! Știți bine cu toții memorabila zicere a lui marin preda: „Unde dragoste nu e, nimic nu e!” Știți cum se traduce? Unde nu e dragoste nu e Dumnezeu. Ioan Teologul zice că El e dragoste! Oare cum credem că putem iubi oamenii fără să-L iubim pe El? Atmosfera, stresul și lipsa aerului proaspăt au fost factorii prioritari care au făcut ca cineva să leșine!

În spatele sălii sunt standuri cu cărți, cu Biblii, cu tricouri. La un stand sunt tinerii dela Asociația Speranță pentru Suflet cu Bibliile lor colorat subliniate. Pe care le oferă gratuit doritorilor. Asociația e proiectul unei tinere din Deva. A Ralucăi Trofin. O fată care s-a convertit din lumea laică. Inițial Raluca s-a împrumutat să cumpere 5000 de Biblii. Tatăl său credea că nu va reuși. Dar a lăsat-o să îți urmeze visul. Apoi tatăl Ralucăi s-a convertit și el citind Sfânta Scriptură. Azi, Raluca și soșul ei au mai multe echipe de voluntari. Care subliniaază și distribuie Biblii. Pentru subliniat se alocă vreo 8 ore. După ce sunt oferite Bibliile în urma unor discuții din Evanghelii, Raluca invită tinerii (și nu numai în tabără). Printre cei ce au participat în trecut (vreo 600) mulți erau dependenți de adicții: droguri, tutun, pornografie, băutură... Un procent cuprin între 79-85 % dintre dependenți se convertesc și se schimbă radical! Raluca a povestit însă că cel mai greu este să găsească tinerilor convertiți un pastor, o biserică, un grup de evanghelici spre care să-i îndrume. Nu căa r fi de negăsit. Dar din cauza unor aspecte conservatoare, tinerii nu rămân. Nu se integrează! Oameni buni, faceți Evanghelia atrăgătoare! Evident cu metodele ei sfinte! Evanghelia nu trebuie să plicitisească pe nimeni! E cel mai puternic magnet. Dar da, uneori și magnetul respinge! A nu se utiliza și polul acesta! (În turneul din acest an Speranță pentru Suflet a ofeit 299 de Biblii subliniate!).

Când pastorul Luigi Mițoi se urcă pe scenă pentru mesaj, copii deja sunt la programul lor special în altă sală. Sami Muică și Dan Neagoe fac o treabă grozavă. Alături de echipele lor de voluntari. Copii primesc lecții, jocuri și... cadouri. Printre ele o Biblie specială, pe înțelesul celor mici. Între timp echipa de rugăciune intră la mijlocire. Pentru că nu am avut o sală anume am urcat toți în autocar. Da, și autocarele pot fi transformate în altare. În săli de adorare. De fapt rugăciunea se poate dezlănțui în orice loc. Unde sunt strânși credincioși care comunică cu Tatăl. Și cu Fiul. În Numele și puterea Duhului Sfânt. Am zis că se dezlănțuie. Pentru că rugăciunea e ca o pasăre legată. Când începi să te rogi dezlegi aripile de funie. Și începi să zbori! Tu ai zburat vreodată? Nu cu avionul...

Fratele Luigi a predicat despre Zacheu. Un vameș atât de urât de semenii săi. Un pitic. Și ca mărime fizică și ca mărime spirituală. Vameșii și prostituatele erau considerați tapla iadului pentru evrei. Fără șansă. Sortiți la pierzare eternă!  Dar Isus? Are grijă și de vameși. Și nu doar Zacheu este vameș. Nu doar Zachei era pierdut. „Zachee, dă-te jos degrabă... căci astăzi trebuie să rămân în casa ta!” Astăzi. Mâine se poate să fie târziu. Mâine poate să nu mai fie nicio șansă. Oare de ce oamenii amână pocăința pe mâine? „De ce fug oamenii d eo asemenea iubire mai ales când nu se califică să o primească?”, a întrebat pastorul Bethany CC. „Cum a venit Mântuitorul chiar la omul acesta? La banditul acesta?”, „Merită Dumnezeu să îl tratezi ca ope un drumeț de la intersecție?”, „Vino! Coboară! Dă-te jos din sicomor. Atâta vreme cât mai bate inima...”. „Te încurcă mândria, rușinea? Încă nu ne-am vindecat de rușine?”. (Chiar așa de ce ne e rușine de chemarea lui Dumnezeu și avem toată îndrăzneala să benchetuim cu Vrăjmașul?) „Încă nu ne-am săturat de rușine?”. Oamenii încep să vină în fața scenei. A fost mai greu până cineva a spart gheața. Apoi mai vin doi, alți doi, alți cinci... 42 au ieșit în față la rugăciune. Dintre ei 27 au completat taloane. Ca să fie căutați. Integrați. Printre ei o femeie a venit singură. „A văzut un afiș pe un gard, și atunci a simptit că trebue să vină… A văzut afișat numele Laurei Bretan”, ne povestește sora noastră Tabita Morar care a făcu statistici și un mic jurnal în fiecare locație. „Femeia a zis că a trebuit să se schimbe cu cineva la serviciu ca să poată fi liberă. Iar soțul ei era la dialize...” Și totuși a venit! A  simțit că Dumenezeu o chema, și trebuia să fie participantă la eveniment. A vrut s-o audă pe Laura, care a impresionat-o tot timpul, „căci cânta despre Dumnezeu și dragostea ei pentru acesta!”.

Am avut câteva persoane la interviu. Povești, drame și lacrimi. Plus rugăciuni de eleiberare. Dar totul terminat cu happy end! O femeie pe care nu am văzut-o de peste 20 de ani a venit să îmi mărturisească personal că trece prin cea maia dâncă vale! Printr-o boală care dărâmă și medicii. Femeia e medic. Da, da, și medicii se pot îmbolnăvii! Și doctorii mor într-o zi! A trebuit să stăm peste 40 de minute numai cu ea, la consiliere, la rugăciune. „I-am spus că nu toate furtunile vin să ne distrugă! Unele vin să le înfruntăm! Să ne folosim potențialul din noi!” Nu m-a crezut în totalitate. Când ești în mijlocul iureșului, când se pare că nu ești auzit de Cer, e dificil să primești toată oferta fără semne de întrebare. Am să vă relatez ceva impresionant spus de fratele Luigi: „Boala vine fără să o dorim. Important este să rămânem  mulțumitori și când primim vești triste! Să  rămânem mereu cu aceași încredre că Dumnezeu este neschimbat și știe prin ce trecem!” Mi-am adus aminte de un caz: „Înainte de a-i intra copila într-un salon de operații, o fmeie a spus sptului său: Trebuie să ne decidem acum, aici, cine este Dumnezeu pentru noi!”. Înțelegeți? Înainte de suferință trebuie să ne decidem cine este Dumnezeu pentru noi! Apoi trecem mai ușor...

Era în jur de 22 când am pleca de la sală. Am ajuns printre primii și am plecat printe ultimii. De ceva timp Dodo și Any Surdaș, de la Vocea Creștinilor mă așteptau în mașină. Au venit din Bihor la evenimentul dela Ploiești. Așa pe ploaie. Pentru că Dumnezeul nostru nu e doar de vreme bună! Am mers încă două ore prin noapte. Aproape atâpit. Obosit, prin ploaie, pe drumuri extraaglomerate și întortocheate. Dar când te duci acasă obstacolele nu obstrucținează înaintarea. Așa e și cu drumul spre Cer! E plin de obstacole. Dar nimic nu ne dă înapoi dela cucerirea lui!

Nicolae.Geantă & Misiunea Bethania Chicago