youtube

vineri, 31 august 2018

Reportaj de la Convenția 50 (1) - de Nicolae.Geantă

Început de toamnă. 31 August-2 Septembrie. Pasadena. Los Angeles. California. Semicentenar. Jubileu penticostal. Biserici penticostale românești din SUA și Canada. Cel mai important eveniment evanghelic al românilor din America. Patru sesiuni de Conferință. Opt mesaje despre unitate. Organizator Biserica Emanuel din Anaheim. Coordonator reverend dr. Lazăr Gog. Alături de acesta 600 de voluntari. Din 17 biserici diferite. Mii de participanți. Pastori din cele 109 biserici românești nord-americane. (9 biserici sunt numai în arealul Los Angeles). Pastori din România. Oameni de elită din diaspora și din țara noastră. Femei. Tineri. Copii. O Românie la microscară în sala din Pasadena. Adunați de Labour Day american să slăvească pe Dumnezeul Cerurilor! Motto: Puterea Unității! 

Convenția 50 este pentru prima dată la Pasadena. Prima Conferință însă a avut loc la Detroit. În 1969. Inițiatorul de atunci a fost pastorul Petru Tivadar. Între timp Detroit a organizat 12 convenții, Chicago 16, Portland 6, Phoenix 5, Los Angeles 3, Seatle 2, Hollywood, Sacremento, Reding și Atlanta câte una. Iar la Kitchiner Canada au fost două evenimente.

În trening la Willow Creek - de Nicolae. Geantă

Aproape tot creștinismul a auzit de Wilow Creek. O megachurch din Chicago. Mai bine zis din suburbia South Baringhton. Suprafața terenului unde e amplasată uriașa biserică e cât Câmpina! Iar clădirea instituției e atât de mare încât intră tot Beiușul în ea! Parcările? Mașini ca la Țiriac Auto! Mii de mașini! De fapt americanii nu merg nicăieri fără mașină. Nici la cofetăria din colț. Pe la noi am mai văzut ceva mcdrive-uri. Dar să faci operațiuni la bancă direct din mașină, sau să dai geamul jos și să scoți bani de pe card din bancomat, până anul ăsta nu am mai văzut!

E miercuri seara și Wilow Creek are program. Cred că vreo 2000 de inși sunt adunați în sala mică. În cea mare intră peste 7000. Duminica au 3 programe. Deci peste 20000! Dar la rugăciune vin mai puțini. Evident sunt și-o mulțime de români. Nici aici nu am scăpat fără să mă cunoască nimeni...

Pe scenă e un decor a la Michael Jackson. Zeci de lumini. Roți de albastru, de galben, de  verde, de roșu. Un chitarist cântă cu șapcă pe cap. O solistă e în... pantaloni de trening! Dansează. Sare. E veselă voie mare. Și are și niște tatuaje pe mâini. Nu știu dacă sunt creștine... Un alt solist are un os de fildeș atârnat la gât. Iar toboșarul niște extensii la păr, și cercei! E băiat! În fața mea un domn se închină cu șapca pe cap. Vreo cinci duzine de bărbați peste 60 de ani sunt în pantaloni scurți. Și câte unii în șlapi. Se poartă lejeritatea! Și la haine, și la viață...

Vladimir Pustan - Ce vă doresc în toamnă

În ultima ploaie a verii am ieșit afară și am stat în ea până mi s-a făcut frig. Încălzit de becul din tavanul biroului m-a apucat colindatul.
Vă urez tuturor prietenilor mei să vă înhămați la căruța vieții o stea. Adică să omorâți cotidianul, scufundându-l fără milă în vis. Visați mult și albastru, nu vă mulțumiți cu pământul, un laptop și o mașină. Făuriți-vă o lume a voastră pe care să nu plătiți impozit. Gândiți dincolo de stomac, râdeți de ziua de mâine câtă vreme asta de azi e atât de frumoasă.
Vă urez apoi să vedeți cu ochii închiși ceea ce nu văd alții cu ochii deschiși. Fiecare om pe care îl întâlniți pe stradă e un om normal cu o plasă în mâini plină cu cărți, pâine și parizer. Dacă închideți ochii veți vedea o golgotă și un Hristos ce a murit pentru el. Atunci, omul cu parizer e fratele vostru…
Vă doresc să nu uitați că e mai bine să nu știi nimic decât să știi ceva greșit. Dar să nu vă mulțumiți cu neștiința, căci fără cunoaștere adevărul nu valorează doi bani. Învățați din Scriptură, frunze, stele, vorbe, căderi și trădări. Luați-o de la început din noroi. Căderea e normală, dar obișnuitul cu țărâna nu. Trăiți toamna asta, n-o muriți!

Vladimir_Pustan

joi, 30 august 2018

Tu să nu fii ca Big Brother! - de Nicolae.Geantă

Venea acasă ciuruit. Cu haine zdrențuite și inima franjuri. Avusese tot și cheltuise tot! Și rămăsese doar el cu el. Adică un nimeni. Când a intrat pe ulița copilăriei i-a ieșit înainte fratele cel mare. Big Brother cel justițiar. “Ce, te-ai întors risipitorule? După ce-ai vagabondat cu femei ușoare? După ce-ai pierdut tot? După ce nu ai dat nicio veste? Ești un ratat! Așa îți trebuie. Așa plătesc toți papă lapte! Tu nu ești vrednic să mai locuiești aici!”. Și zdrențărosul a plecat înapoi. S-a pierdut chiar în fața casei... Iar azi, nu mai știm nimic despre el!

Povestea e inversată. Dar m-a provocat un tânăr să o gândesc așa. Ce s-ar fi întâmplat dacă fratele cel mare ieșea în calea fiului risipitor înaintea tatălui său? Ar mai fi fost recuperat pierdutul? Ar mai fi intrat în casă? S-ar mai fi întâlnit cu tatăl iubitor? Eu cred că nu...

Filosofia de Big Brother o vedem prea ades în biserici. Dar și scaunele goale datorită ei. Dreptatea pusă înaintea dragostei. Legea pusă înaintea harului. Acreala pusă înaintea desertului. Noi înaintea lui Dumnezeu! Iar oamenii zic: “Dacă așa se poartă frații mai mari, atunci Dumnezeu e și mai aspru!”. Și fac stânga-mprejur din pronaosul bisericii! Din hol...

Baloane de săpun - de Mihaela Mănescu

sursa foto AICI
Trăim pe temelia martirilor creștini
Crezând c-avem credință... Că răspândim lumini.
Dar suntem doar baloane... Baloane de săpun
Mințindu-ne adesea că Domnul e doar Bun...

Că nu va pune Focul cuptorului pe noi,
Că vom păși pe Cale pe flori, nu prin noroi.
Dar fraților, azi, Duhul mă-ndeamnă să vă spun
Că doar atât mai suntem: baloane de săpun!

Să ne-amintim cu teamă ce scrie în Cuvânt
Să ne-aruncăm cu toții cu fața la pământ...
Trezirea nu mai vine de noi nu ne trezim
La ultima chemare. Veniți să ne sfințim...

miercuri, 29 august 2018

La rugăciune la Tabernacle Chicago - de Nicolae Geantă

E marți. Marțea e zi de rugăciune la Tabernacle Chicago. O biserică plantată de peste 16 ani de ginerele lui Jim Cymbala. În 2002 și-a vândut casa în New York și a venit în Orașul Vânturilor din Illinois. Pastorul Al Toledo a venit cu doar 2-3 familii din Brooklin. Azi are peste 1200 de membrii duminica. La 3 programe identice.

Tabernacle
Marțea pe la 18 și ceva e blocaj pe Cicero Avenue. Sute de americani, hispanici, negrii, români, polonezi, asiatici... Bogați și săraci. Tineri și bătrâni. Mulți, mulți tineri. Iau cu asalt Tabernacle. Toate parcările sunt full. Câteva microbuze preiau frații din parcările mai depărtate și îi duc direct la biserică.

La ușă ne întâmpină Robert. Un negru voinic, cu un zâmbet de Giocondă. Nu scapă nimeni fără un hag. o îmbrățișare! Robert vorbește românește. Mai fluent decât românii născuți în America! În momentul în care află de la Aurelian că sunt pastor în România mă strânge în brațe ca în menghină. Ăsta îmi rupe coastele, mă gândesc! Și mă sărută pe obraz! „Te iubesc frate! Am fost în România! I like Romania! Am fost în Constanța la Dorel”. Adică la pastorul Dorel Toma din Mangalia.

La Mulți Ani Fivi!

Unii oameni aleargă în căutare de comori. Mie însă, Dumnezeu mi te-a trimis pe tine! M-a îmbogățit! Valoarea nu se pot estima...

Nu pot fi mereu alături de tine. De aceea te rog să mă ierți. Nu am reușit când ai fost prunc, nici acum când ești mare. Nu pot face altceva decât să mă rog. Rugile mele sunt îmbrățișările zilnice pe care ți le trimit. Îi mulțumesc Tatălui nostru ceresc. Îți poartă minunat de grijă! Se descurcă mai grozav decât mine! Mai grozav ca oricine din Univers... Ești fiica lui iubită!

Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru binecuvântările ce ți le-o ferit. Și pentru cele ce te așteaptă. E generos. Îți va da cu mâna largă...

Un milion de îmbrățișări fata mea dragă! Și două milioane de săruturi!

Te iubesc Fivi! Restul nu mai contează!

Tati,
Chicago, 
29 August 2018

marți, 28 august 2018

Găuri pe unde intră lumina in tine - de Nicolae.Geantă

Deunăzi, când am fost necăjit de un frate, fiica mea cea mare îmi scria că rănile sunt găuri prin care intră lumina în tine! Numai că noi, când ne rănește cineva am fi gata să punem mâna pe nuia, pe curea, pe sabie ca Petru! Dumnezeu ne-a cerut să iubim vrăjmașii, nu sa fim justițiari. Dragostea, nu dreptatea, face lumină!

Arsenie Papacioc zicea că trebuie să iubim și rana și pe cel ce face rana! Oamenii buni ne ajută la mântuire, zicea călugărul, dar oamenii răi și mai mult! Toate veacurile au fost pline de dușmani, dar dușmanii din veacul acesta au umplut Cerul de sfinți!

Mă gândeam în dimineața asta că tezaurul luat de Hristos de pe pământ și dus în Cer sunt găurile din palme și din coaste. Fivi Geantă ne zice că prin găuri intră lumina. Vladimir Pustan zice că prin găurile din palmele Domnului noi vedem Cerul!

Nu mai întrebați niciodată de ce Dumnezeu îngăduie vrăjmașii! Ei vă ajută nu doar să intre Cerul în dumneavoastră. Ci și să nu- scăpați deloc din ochi...

Nicolae.Geantă
Milwaukee, Wisconsin 

luni, 27 august 2018

Lumină cu rol estetic? - de Nicolae.Geantă

Citeam odinioară pe Wikipedia că lumânările când au fost confecționate de romani au avut scop de-a face lumină în întuneric. Astăzi însă, zice acest zeu al informațiilor virtuale, lumânările sunt folosite cu rol estetic și parfumat, pentru a avea o ambianță caldă și romantică! 

Făcând o analogie cu Biserica din zilele noastre, mă gândeam că tot așa au ajuns și crestinii. Să aibă rol decorativ! Estetic! Să stea cuminți in strana bisericii. Căci Satan asta dorește: Biserică cu rol simbolic! Căldură, liniște și parfum!

Când lumina e aprinsă este văzută de toți. Este risipită peste toți. Iar întunericul nu mai există. Tare îmi e teamă însă ca noi, cei care trebui să fim sfeșnicele lui Dumnezeu, am devenit ca lumânările din plastic. Colorați frumos. Ornamentali. Și de aceea a crescut ascensiunea întunericului: concubinajele maritale, divorțurile, avorturile, homosexualii, ateii, pornografii ori tatuați, obrăznicia, trufia, corupția și alte un milion de păcate...

Când a umblat trei ani jumătate printre noi teluricii efemeri, Domnul Hristos ne-a spus că suntem lumina lumii. Și lumina biruie întunericul... Dar pentru asta trebuie să fie aprinsă! 

O singură scânteie a aprins Isus. O singură lumânare. De la o lumânare se pot aprinde mii de lumânări. Se poate aprinde toată lumea... Apropos, dacă ești lumină tu cum influențezi lumea? Tu pe cine-ai aprins?

Nu fiți ornamentali! Nu încălzește pe nimeni...

Nicolae Geantă
Oak Lawn, Illinois

duminică, 26 august 2018

Vladimir Pustan - Deschide-mi ochii inimii

BST Beiuș, 26 August 2018
Video by CiresariiTv

Ce am uitat – Vladimir Pustan


Am uitat de atâtea ori să-I mulţumesc lui Dumnezeu că nu-mi dă tot ce-i cer, am uitat şi să mă raportez corect la tăcerea Sa, mai ales că am predicat de atâtea ori că tăcerea lui Dumnezeu nu înseamnă totdeauna „Nu”, ci poate „Nu acum” sau poate „eşti copil încă”.

Am uitat prea repede că lucrurile mărunte de fiecare zi fac viaţa mai frumoasă. Mă stresează exact lucrurile care ar trebui să mă facă seara să fac flotări de bucurie. Un 10 al copilului de la şcoală, o ciorbă bună a mamei, un beep al soţiei, un moft al celor de lângă mine de la serviciu. Înseamnă că trăiesc, că sunt între oameni, că nu-s într-un pustiu. Încărunţesc aşteptând lucruri grozave, experienţe uimitoare, un zbor pe lună şi nu văd că liliacul din faţa casei a înflorit a doua oară.

Nicolae Geantă la Bethany Church Chicago


vineri, 24 august 2018

Dumnezeu nu... - de de Nechifor Crainic

Dumnezeu nu a promis zile fără osteneală, realitate fără mâhnire, soare fără ploaie și nori. Dar a promis putere pentru fiecare zi, mângâiere pentru fiecare lacrimă și lumină pentru fiecare drum.

Dumnezeu nu a promis o cale fără spini, o mântuire fără pocăință, un cer fără oameni. Dar a promis că ne va aștepta în toate cuptoarele de foc, a promis harul nemeritat al crucii și iubirea care poate înghiți toate inimile.

Dumnezeu nu a promis răspunsuri pentru fiecare întrebare, vindecare pentru orice boală și imunitate la eșec. Dar a promis ieșirea din orice labirint, pace în orice furtună și reabilitare pentru orice risipitor.

Dumnezeu nu trece cu vederea păcatele, nici duplicitatea și nici pe cei prigoniți din pricina sa. Dar a plătit scump pentru fiecare gafă a lumii, a crucificat în El măștile oamenilor, și a pregătit recompense tuturor celor ce nu s-au rușinat cu Numele Lui.

de Nechifor Crainic

joi, 23 august 2018

Dacă nu poți... - de Nicolae.Geantă

Dacă nu poți oferi cuiva o pâine, fii tu pâinea!
Dacă nu poți vorbi frumos, măcar taci!
Dacă nu poți posti, măcar roagă-te!
Dacă nu poți iubi vrăjmașii, măcar nu îi urî!
Dacă nu poți face binele, măcar nu face răul!
Dacă nu poți înainta în sfințenie, măcar nu da înapoi!
Dacă nu poți aduce bucurii altora, măcar nu le aduce întristare!
Dacă nu poți binecuvânta, măcar nu blestema!
Dacă nu poți spune o laudă despre cineva, măcar nu îl dezonora!
Dacă nu poți ajuta pe cineva să urce o scară, măcar nu îi face vânt să cadă.
Dacă nu poți fii lumină pentru cei din jur, măcar nu-i îndruma spre întuneric.
Dacă nu poți să fii înger, măcar nu încerca să devii demon!
Dacă nu poți alerga, măcar fugi! Dacă nu poți fugi măcar mergi! Dacă nu poți merge măcar târăște-te.  Fă orice dar numai asigură-te că înaintezi!

Nicolae.Geantă
Burbank, Illinois 

Nicolae Geantă - Casa care râde în soare

video BenHur

miercuri, 22 august 2018

De ce rugăciunea e mai mare ca mine... - de Nicolae.Geantă

Mă întrebam astăzi de ce uneori rugăciunile noastre au rezultate mai mari decât așteptările? Sau ce fac eu ori dumneata dacă dau greș în rugăciune?

Apostolul Ioan ne spune că avem la Tatăl un Mijlocitor. Pe Isus Hristos, Cel neprihănit. (1 Ioan 2:1). El nu numai că face ispășire, nu doar ne iartă păcatele, nu doar ne albește sufletele. Ci, vorba lui John Hyde: “Hristos a murit pentru noi și trăiește pururea ca să mijlocească pentru noi!”. Adică o face mult mai eficient. Se roagă în locul nostru.

Dumnezeu se uită pe de o parte la Fiul Său neprihănit, și pe de alta la noi. Astfel, Ava (Tăticul) vede dreptatea lui Isus, nu nedreptatea noastră! Și ne iartă. Totodată, când rugăciunile mele sunt slabe către Tata, începe să mijlocească Isus! Eu pot obosi în rugăciune. Eu pot sa nu fiu insistent. Uneori adorm in genunchi. De aceea eu mijlocesc la Fiul. Domnul nu se uită la viața mea slabă de rugăciune ci la rugăciunea puternică a Fiului Său. E permanentă. Fiul atinge pe Tatăl. Iar răspunsul este mult mai mare decât mă aștept!

Nicolae.Geantă
Burbank, Illinois 

marți, 21 august 2018

Când turta rămâne neîntoarsă - Nicolae.Geantă

Asaf spune în Psalmul 78 că Domnul a lepădat cortul lui Iosif și n-a ales seminția lui Efraim, ci sămânța lui Iuda. M-am întrebat de ce fidelitatea lui Iosif a fost astfel răsplătită? Nu l-a ridicat Dumnezeu pe Iosif să fie ca Faraon? Nu a fost Iosif un lider mondial? Nu a binecuvântat Iacov pe Efraim cu drept de întâi născut deși era mai mic ca fratele său Manase? De de poate fi lepădat cineva ce a fost binecuvântat? Se pierde oare mântuirea? Care e nelegiuirea lui Efraim? 

În primul rând vedem că Efraim a hotărât să rămână dincolo de Iordan, dincolo de Canaan. Apoi, zice Iosua (16:10) “ei n-au izgonit pe canaaniţii care locuiau în Ghezer, și canaaniţii au locuit în mijlocul lui Efraim”.  Prin urmare, în Judecătorii (17:5) vedem că Mica, un efraimit care “avea o casă a lui Dumnezeu”, a făcut un efod și terafimi și a sfinţit pe unul din fiii lui ca preot! Iar evlavia lor a ajuns ca norul de dimineață și ca roua care trece curând (Osea 6:4). Dumnezeu spune-o că “ în casa lui Israel am văzut lucruri grozave; acolo Efraim curvește, Israel se spurcă” (Osea). Iar Isaia spune ca Efraim a rupt legătura cu Iuda (Isaia 7:17 - Domnul va aduce peste tine, peste poporul tău și peste casa tatălui tău zile cum n-au mai fost niciodată din ziua când s-a despărţit Efraim de Iuda). 

Dincoace de Iordan Efraim a devenit idolatru. (Osea 8:11 - Căci Efraim a zidit multe altare ca să păcătuiască, și altarele acestea l-au făcut să cadă în păcat). Apoi a devenit mincinos (Osea 11:12 - Efraim mă înconjoară cu minciuni), îngâmfat! Și, pentru că a păcătuit cu Baal (Osea ) Dumnezeu îi anunță sentința: Efraim s-a lipit de idoli: lasă-l în pace! (Osea 4:17). A devenit un fel de turtă nedospită, zice Domnul.

Mi-am adus aminte că Asaf spune și ce rezultat a avut Efraim în încercare. “Deșii înarmați si trăgând cu arcul, fiii lui Efraim au dat dosul în ziua luptei” (Cine cedează in ziua necazului mică ii este puterea, zice Scriptura). Motivul? Nu a ținut legământul lui Dumnezeu, nu a voit să umble in calea Lui și a dat uitării lucrările Lui (Psalm 78:10-12).

Nicolae Geantă și Dan Florin la Emanuel Chicago


sâmbătă, 18 august 2018

Nicolae Geantă la Romanian Baptist Church Chicago


Când bisericile mor - Vladimir Pustan


Când Pavel scrie că biserica e un trup viu, sunt sigur că nu s-a gândit doar la sezonul de evanghelizări ce nu se intersectează nici suprapune cu vara cu plaje şi mici aferenţi.

El scrie de o Biserică vie în ciuda faptului că ea e comparată uneori cu viaţa unui om ce se naşte, creşte şi moare. Dacă iarna nu-i ca vara e treaba lui Băsescu, dar ideea aceasta nu are ce căuta printre creştini.

Lipsa noastră de viziune ne cramponează într-un pavlovian tipar al aşa ziselor evanghelizări de iarnă, un fel de electroşocuri pe piept de înecat sau un tangou cu mortul.

Despre asta am mai scris folosind vitriol în loc de cerneală...
Dar şi biserica poate muri, zic unii.

Atunci când devine destinaţie turistică după o săptămână de stres, nervi şi buimăceală. Vedem lucruri frumoase, haine adevărate, pastori aristocraţi şi ţepeni, mirosim frumos, dar ideea de trup îmbălsămat nu-mi iese din minte. În fond şi la urma urmei, piramidele vizitate nu-s decât nişte cavouri mai mari. Aceste biserici sunt la figurat destinaţii turistice (unde membrii se comportă ca şi turiştii, adică vin, filmează şi pleacă), dar am văzut destule biserici în lume ce-s la propriu destinaţii turistice, adică nu mai au membri, dar au turlă înaltă, orgă veche şi câştigă un bănuţ cinstit.

joi, 16 august 2018

Oi, boi sau altare? - de Nicolae.Geanta

Lot, care călătorea cu Avraam, avea și el oi, boi și corturi (Geneza 13:5)

Lot avea o situație materială bună. Foarte bună. Dar... atât. Nicăieri nu scrie Biblia că ar fi avut altare. Și prin urmare n-avea nici Dumnezeu. Pentru el Iehova era doar Dumnezeul lui Avraam. Nu era familiarizat cu Iehova. De fapt Lot a scăpat din Sodoma datorită rugăciunilor lui Avraam. Iar averea, tot ce-a avut el a pierit! Eșecul uman nu constă în faptul că oamenii nu reușesc să strângă ciorchini de posesiuni. Ci că se concentrează prea mult pe ele...

Construiți-vă altare! Sunt singurele care ard și nu sunt arse!

Nicolae.Geantă
Chicago

miercuri, 15 august 2018

Fapte mici cu pedepse mari - de Nicolae.Geantă

“Amonitul și moabitul  să nu intre în adunarea Domnului..., pentru că nu v-a ieșit înainte cu pâine și apă...” (Deuteronom 23:3-4)

Amoniții și moabiții aveau interdicție pe viață în rândurile poporului lui Dumnezeu! Nu pentru că se închinau la idoli, nu pentru că erau păgâni cosmetizați (doar se trăgeau din Lot), ci, fiindcă în vremuri de restriște pentru evreii ieșiți din Egipt, nu le-a oferit... pâine! A întoarce spatele celui flămând e la fel de păcătos ca o crimă! Nu doar avortul, adulterul, homosexualitatea sau terorismul vor simți mânia aspră a lui Dumnezeu. Ci și cei ce lasă “lazării” flămânzi și insetați!

Noi suntem convinși că păcatul ce-a determinat nimicirea Sodomei și Gomorei e homosexualitatea. Dar Ezechiel (16:49) ne dezvăluie ceva la care nici nu ne-am fi gândit. “Iată care a fost nelegiuirea sorei tale Sodoma: era îngâmfată, trăia in belșug și într-o liniște nepăsătoare, ea și fiicele ei, și nu sprijinea mâna celui nenorocit și lipsit!” A pune lacăt pe fermoarul portofelului, când Dumnezeu vrea să te folosească într-o misiune a Sa, e la fel de condamnabil ca sodomia!

Când a predicat “fericirile” de pe munte, Domnul Isus ne-a avertizat: nu doar crima ci și mânia și dezonoarea aproapelui nu vor scăpa de focul ghenei; nu doar sexul ilicit ci și cine poftește femei străine în inimă comite adulter; nu doar minciuna ci și ascunderea adevărului e condamnabil. Lumina nu trebuie sa stea sub obroc!

Nu întoarce spatele vecinului ce vrea să se împrumute de la tine! Nu disprețui când treci pe lângă sărac! Nu lăsa niciodată binele nefăcut! Nu face clasamente după poziția socială. Și nici atât după fața omului. Nu fii duplicitar! Lucrează totul ca pentru tine! Nu te ruga fariseic! Nu face milostenie în văzul lumii! Binele nu are nevoie de reflectoare!

Fii treaz în toate lucrurile! Dumnezeu contabilizează și mărunțișurile! Faptele mici post aduce pedepse mari...

Un cui a pierdut o potcoavă. O potcoavă a pierdut un cal. Un cal a pierdut un călăreț. Un călăreț a pierdut o scrisoare. O scrisoare a pierdut un război!

Nicolae.Geantă
Burbank, Illinois

marți, 14 august 2018

Fivi Geantă - Cel mai frumos cadou de ziua mea!

Anul acesta Fivi s-a hotărît să își doneze cadourile de ziua sa de naștere...


te rog să faci click pe F O T O sau A I C I ca să vezi tot proiectul!

vineri, 10 august 2018

Toată casa mea - de Benone Burtescu

Doamne, ce minunat ai putut sa fii
Cand Te-ai gandit sa faci o mica-mparatie de iugire
Din bunici, din tata si mama si niste copii
Sarbatoare a vietii
I-ai adunat in jurul unei vetre
I-ai strans in jurul unei paini
Este lucrul cel mai frumos ce Ti-a iesit din maini
Si pentru cine stie sa-nteleaga
Aceasta minune pe care-o numim „casa noastra”
Este frumoasa numai intreaga.
De ne-ar lipsi bunicii am fi fara glorie
Ca un popor fara istorie…
Daca ne-ar lispi astia mici ni s-ar stinge orice viitor
Caci noi ne auzim mereu spre cer in pasii lor…
Daca nu s-ar mai intoarce tata, de la treburi, de-afara,
Pe umeri cu seninul cu zloata cat de trist ar fi baiatul
Cat de nemangaiata ar ramane fata
Stalpul casei s-ar frange, priveliste de care si ingerii ar plange
Daca mama ar pleca sau n-ar mai veni
Inima casei s-ar opri…

joi, 9 august 2018

Sub dalta lui Dumnezeu - de Nicolae.Geantă

Efeseni 5:27 "... să înfățișeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără sbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă și fără prihană".

Odată, Michelangelo a fost întrebat de-un curios cum poate să cioplească un înger de piatră. "Foarte simplu", a răspus acesta. "Am îndepărtat tot ce nu semăna cu un înger!" 

Dumnezeu este Marele Sculptor. Scopul Lui pentru noi este să ne asemănăm (mai mult) cu El. Numai așa vom fii ceea ce trebuie să fim: oglinda chipului Său. Oglinda nu a îngerilor, a lui Dumnezeu! De aceea, Domnul îndepărtează din noi tot ce nu se aseamănă cu El. Biserica Sa trebuie să fie nu doar albă ca neaua proapspătă, ci și fără riduri...

Uneori Dumnezeu folosește dureros dalta. M-a surprins ieri citind (a nu știu câta oară) viața patriarhului lacov. Cât moloz a trebuit dat jos de pe acest “înșelător”!!! Dar fără dalta lui Dumnezeu, Iacov nu ar fi devenit Israel! Și știți ce mi-a plăcut cel mai mult? După ce a fost modelat o viață întreagă, Iacov a murit și s-a închinat rezemând-se pe toiagul său! (Evrei 11:21). Apogeul frumuseții!

Sângele lui Hristos spală, dar dalta Sa modelează denivelările! Biserica Domnului trebuie să fie nu doar albă ca neaua proapspătă, ci și fără riduri...

Interesant este că Michelangelo sculpta îngerii doar pe afară. Duhul Sfânt ne sculptează pe... înăuntru! 

Lăsați-vă modelați de Tatăl din ceruri! Chiar dacă nu operează cu laser ci cu dalta. Altfel nu veți reuși niciodată să fiți niște mici cristoși... Biserica e formată numai din ei! Și Cerul așijderea... Să ne vedem cu toți acolo! La Poarta 7...

Nicolae.Geantă
Burbank, Illinois

miercuri, 8 august 2018

Nicolae Geantă la Golgota și Betania Chicago






Siguranța genunchilor îndoiți - de Nicolae.Geantă

M-a întrebat cineva dacă știu de ce nu cad păsărelele din copac? De ce pot dormi chiar pe furtună? Am bânguit ceva, dar n-am nimerit exact răspunsul. "Pentru că Dumnezeu în înțelepciunea Sa le-a creat astfel încât atunci când își îndoiesc genunchii li se strâng ghearele". Devin o menghină din care nu te poți elibera!

Lecția păsărelelor ne învață azi că numai cel cu genunchii îndoiți nu va fi răpus de furtună. Cine își pleacă genunchi în fața Domnului nu poate fi biruit de Satana! Diavolul nu se teme așa tare de predicatorii grozavi, nici de cor, nici de fanfară. Dar moare de frică atunci când biserica își pleacă genunchii!

Rugați-vă! Nu doar cu genunchii plecați, ci și cu inima smerită! Nicio furtună nu vă va dezlipi de biserică. Și nici atât de Hristos!

Nicolae.Geantă
Biserica Creștină Punct, București

De ce l-a urât Domnul pe Essau? - de Nicolae.Geantă

Citeam azi că Gene André, spunea despre Essau că a fost urât de Dumnezeu pentru că Dumnezeu a voit să-și aleagă El însuși un om. Și... l-a ales pe Iacov. André zice că nu are altă explicație! Mi s-a părut că e mai mult decât calvinistă ideea. Adică Essau a fost predestinat la iad! La pedeapsă! Nu a avut nicio șansă de pocăință! Atunci ce face G. André cu Ioan 3:16?

Cred că versetul scris de Pavel în Romani 9:13:  “pe Iacov l-am iubit, dar pe Essau l-am urât”, are de-a face cu alegerea lui Essau. Acesta a fost total împotriva harului oferit de Iehova. El și -a luat soții străine, nu a ridicat altare, nu a zidit niciun Betel. A nesocotit dreptul de întâi născut! A nesocotit Harul lui Dumnezeu! Nu s-a pocăit nici măcar la întoarcerea acasă a lui Iacov. Au fost frați dar străini!

Dumnezeu nu urăște pe nimeni. Nici măcar pe Essau. Nici pe Iuda! Dar alegerea de a accepta harul Său aparține omului! Toți risipitorii sunt primiți numai dacă se întorc acasă!

Nicolae.Geantă
Bruxelles, Steenokkerzeel

sâmbătă, 4 august 2018

Luigi Miţoi - De unde ştim că există Dumnezeu?

31 iulie 2018, -  Casa Tineretului - Câmpina

Confesiuni în mijloc de vară – Vladimir Pustan

Camus nu credea că există o altă lume în care să dăm socoteală dar că, oricum, avem de dat socoteală pe lumea acesta tuturor celor pe care îi iubim. Eu cred că există și cealaltă lume în care vom da socoteală tot pentru cât de mult am iubit în lumea asta mărginită.

E mijloc de vară și florile de mac mor pe tăcute în câmpul cu grâul plecat de rod. Frumusețea dispare lăsând loc belșugului inestetic transformat în toamnă în pâinea pusă copiilor pe masă.

Cred că am îmbătrânit realizând că zilele trec prea repede iar viața la bătrânețe ni se pare scurtă întrucât o măsurăm după amintiri, așa cum decreta filosoful ce a împins o babă pe scări.

Am visat azi-noapte un înger prăfuit ce a venit să-mi ceară o cană cu apă. Azi am să-l aștept toată ziua indiferent sub ce chip se va ascunde. Tatăl meu a săpat peste o sută de fântâni, dar îngerului am să-i dau apă din fântâna ce mi-am săpat-o singur. Jertfa trebuie să te doară ca iubirea.

Bucurați-vă de vară… Ca și viața e cumplit de trecătoare iar unii teologi zic că în cer nu o să mai fie anotimpuri.


Vladimir_Pustan

vineri, 3 august 2018

În unele biserici vara slujește lacătul (2) - de Nicolae.Geantă

Unii spun că iarna e ”vara sufletului”. Misiune, evanghelizări, stăruință, prezență în casa lui Dumnezeu. Dar vara... sufletul intră la post. Iar trupul își răsfață pielea!

Pe orbita slujirii mele (ca evanghelist) am întâlnit vara biserici cu tabieturi nedigerabile. Nu e vorba aici de programe searbăde, închinare lălăită sau predici cu efect de somnifer. Ci de atitudinea față de Casa Domnului. Am întâlnit pe unii care nu se mai strâng duminica seara pentru că frații "se duc la ștrand, la picnic, la sala de sport, sau dacă timpul e nefavorabil se adună în grupuri mici la părtășie". 
De parcă sâmbăta ar fi blestem că înghițim grilul sau să ne cotonogim un picior la fotbal. 

Alții mi-au spus că dimineața nu fac program, căci ”frații frânți de muncă singura zi când se pot odihni mai mult e duminica". E drept, somnul e mai dulce în ziua de odihnă. Dar dacă te culci sâmbăta la opt seara, duminica nu mai ești rupt de oboseală pentru biserică. Iar în Ziua Domnului la biserică nu mai slujește... lacătul!

Altcineva mi-a zis că-n timpul săptămânii "nu se strâng decât puțini, că în străinătate frații sunt istoviți de muncă!". De parcă frații din țară care fac betoane, prășesc, strâng fânul ori îngrijesc de animale n-ar fi ocupați sau istoviți după o zi de corvoadă agricolă. 

Uneori duminica frații noștri sunt pe câmp la strâns fân, la cultivat cereale sau vând roșii la șosea. Alții nu fac program dimineața deoarece bântuie târgurile unde vând produse agricole, costume, parfumuri, cratițe sau mașini! Vorba unuia care a fost cu mine la o Conferință la Budapesta: „Nicule, jumătate conferință, jumătate afaceri”. Cinci zile a făcut fifty-fifty. Și în ziua plecării și-a pierdut portofelul cu toți banii și toate actele!

Dar ce m-a șocat cel mai tare e că o biserică (din țară) mi-a făcut o invitație dar... "numai dimineața", deoarece "duminică seara nu e program, frații au concedii și sunt plecați în vacanță, la munte, la mare"! Că vorba domnului Băsescu: "Iarna nu-i ca vara!". 

Apropos, unde-o fi pentru ei Dumnezeu vara?

*pentru articolul scris în 2015 fă click A I C I

Tabără creștină de Tineret la Albota

30 iulie - 4 august: pastor Eliezer_Măceșaru
3 - 4 august: Nicolae.Geantă
tema: ALERGAREA CREȘTINĂ
vineri 3 august - Foc de tabără

joi, 2 august 2018

Vorbește-mi Tată! - Mihaela Mănescu

Vorbește-mi, Tată, din Cuvânt.
M-aplec în ascultare.
Mai dă-mi putere și avânt
Să nu mai cad pe drum înfrânt
De orice întristare.
Vorbește-mi, Tată, orișicând
De-i soare sau furtună.
Mai dă-mi din Gândul Tău un gând
Să am răbdare, să fiu blând
Când norii se adună.
Vorbește-mi, Tată, mă supun;
Renunț de tot la mine.
Că nu mai vreau să mai adun
În suflet lacrimi ce-mi răpun
Cântările divine.
Vorbește-mi, Tată, din Cuvânt
Că robul tău ascultă.
Mai spălă-mi mintea de pământ
Și umple-mă cu Duhul Sfânt;
Dă-mi Dragoste mai multă...

Mihaela Mănescu
Biserica Punct București 

miercuri, 1 august 2018

Cu pijamalele în tranșee – de Nicolae.Geantă

”E ceasul să vă treziți în sfârșit din somn!” (Romani 13:11)
Biserica nu e numai un câmp de luptă între păcat și neprihănire, bine și rău, Hristos și satana. Ci și între somn și nesomn, confort și cruce, dedicare și delăsare. Dumnezeu ne echipează cu armuri, iar diavolul vine și „ne strecoară sub cap o pernă cu miresme de rai fals”, vorba lui Dani Surducan. Dumnezeu ne-a sfătuit să stăm treji pe creneluri, dar diavolul ne șușotește în ceafă că putem moțăi puțintel în armuri, nu e niciun pericol! Și uite așa războaiele se pierd! Dormind în pijamale în tranșee!

Dormim în tranșeele bisericii cu toate rafalele de mitralieră ale ateilor, homosexualilor, transgenderilor, talibanilor, anticreștinilor... Cu tot zgomotul infernal împotrivă al panzerului drăcesc ce vrea să ne fure mântuirea! Cerul. Și să ne lase un pământ pârjolit!

Cineva spunea aseară că trezirea vine dinăuntru bisericii. Altcineva zicea că din afară. Chiar, cum, când, unde vine?

Trezirea va veni când în casele noastre Dumnezeu va deveni un membru permanent, nu doar oaspete de sărbători sau SMURD când avem necazuri!

Trezirea va veni când rugăciunea va deveni Oxigenul vital, nu narcotice prizate din când în când la câte-o noapte de veghe!

Trezirea va veni când paginile Bibliei vor fi mai tactile decât ecranul smartfonului! Când vom alerga la Scriptură mai întâi și nu „la prooroci cu minute gratuite”, ca să-l citez pe fratele Pustan!

Trezirea va veni când bibliotecile vor fi mai asaltate decât știrile de la ora cinci. Când bârfele, șmenurile și șușanalele, vorba celor de la Cațavencu, vor fi considerate păcat.

Trezirea va veni când cerșetorul de pe stradă va fi privit ca cineva din familia mea. Iar pâinea sa va fi o datorie pentru mine!
Trezirea va veni când toți cei ce sunt membrii vor veni la biserică! Fiecare scaun gol este o armă ruginită în rastel!
Trezirea nu e adusă de teologi sofisticați. Ea va veni când Duhul lui Dumnezeu nu va mai lipsi din lada de zestre a Bisericii!

Dezbrăcați pijamalele prieteni! Zvârliți saltelele relaxa din biserici! Și nu doar de pe-acolo... Petru Țuțea zicea că fiecare babă din România ar trebui să mulgă vaca cu casca de război pe cap!

Treziți-vă! Luptați! Nu am văzut niciun erou decorat pentru că a purtat pijamale!