Alin & Florina Jivan - Povestea lui / Videoclip Official

video by Alin Jivan

Rouă pentru suflet - in Christ Alone

Scrisoare pentru băieți de Dragobete - de Nicolae.Geantă

Vă scriu băieților nu pentru că nu vă mai îndrăgosțiți, nu mai oferiți flori fetelor și nici scrisori de iubire, ci pentru că riscați prea mult! Iubiți fast-food! Vă îngrăgostiți dintr-un click. Vă scriu fiindcă știu că bărbaților le place adrenalina, dar în dragoste nu trebuie să ai doar body! Ci și cap! Războiul nu se câștigă automat dacă ai tehnică militară! Îți trebuie și tactică eficientă. Fiți înțelepți!

Riscați pentru că vă uitați totdeauna la ce izbește ochiul, la partea exterioară a fetelor. Etalonul lumii crede că frumusețea este mai prețioasă ca smerenia, dar Solomon spune că look-ul poate fi deșărtăciune! (Proverbe 31:30). Nu doar că trece ca fumul, dar frumusețea nu ține loc de bunătate! Cine se căsătorește cu o fată rea nu va avea o soție bună, spunea Luigi Mițoi. Voi să aveți soții și bune și frumoase!

Ciudate sunt căile Domnului - de Vladimir Pustan

Pavel şi-a dorit să meargă şi să vestească Cuvântul Domnului în Asia (Faptele Apostolilor 16:6). Nu ştiu de ce i s-a pus pata pe Asia, dar cert este că Duhul Sfânt nu i-a dat voie să ajungă acolo. Mă şi gândesc cum ar fi arătat lumea dacă Pavel punea piciorul în locul acela. Irakul, Iranul, Egiptul, Afganistanul şi Libia ţări creştine. Al Quaida ar fi ajuns organizaţie ce pregătea învăţători de Şcoală Duminicală. Europa… prin păduri trăgând cu arcul unii după alţii, adică 2000 ani mai înapoi.

Era clar că Pavel nu înţelegea de ce i s-a închis această uşă şi a apăsat pe clanţa Bitiniei. Şi acolo era totul închis. După câteva zile au prins uşa deschisă a oraşului Filipi.

Scrisoare pentru fete de dragobete

http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2012/02/scrisoare-pentru-fete-de-dragobete-2.html

Nedumerire

- Ce-ai văzut

în stropul meu de lut?

Ce au văzut în mine,

de-ai cheltuit

torente de iubire

și...

Te-ai cheltuit 

pe Tine?

- Ce să văd?

Un

purtător...

Pentru coroana

aceea,

de pe raftul

de argint - 

strălucitor...

* nu știu autorul

Conferință de familii cu Nicolae Geantă la Castel San Giovani, Piacenza

25-26 febr. 2017

Maximum de frumusețe (1) - de Nicolae Geantă

Constantin Necula, preot și conferențiar universitar, spunea într-o prelegere că "oamenii sunt încântați de filmele coreene sau de Suleiman Magnificiul, pentru că atât e maximum de frumusețe pe care îl poate atinge lumea fără Hristos!" Cât adevăr!

Unii oamenii se împodobesc cu bijuterii, cu farduri, cu brocarturi, cu țoale de firmă, pentru că atât e maximum de frumusețe atins fără Hristos. Alții au nevoie de palate, de statui, de piscine și frigidere burdușite pentru că atât poate fi lumea de frumoasă fără Hristos!

Cãnd Hristos lipsește manelele devin maximum de frumusețe în muzică, obscenitatea e maximum de frumusețe în artă, vulgaritatea în discuții, tatuajele în apariția publică, violențele în filme, tortura în religie... Atãt am putea noi oamenii da!

Sunt indivizi pentru care discoteca, alcoolul, țigara, curvia, facebookul sau "distracțiile inutile" - vorba unui frate ce nu-și prea lăsa copii la joacă, sunt maximul lor de frumusețe! 

Făra Hristos maximum de dragoste, de adevăr, de frumos nu poate fi atins...

Nicolae.Geantă

PS: „Nu fugi, nu te măcina, ești doar un vizitator pe pământ. De aceea mai oprește-te să simți aroma florilor din când în când.”
Walter Hager

Vladimir Pustan - Ziua Domnului

19 februarie 2017

Biserica Sf, Treime Beiuș

Video by CiresariiTv

Naaman, vindecat de două ori

tesxt: 2 Samuel 5: 1-18
Inventio
Despre păcat nu vrea să vorbească nimeni. Dar să scape de consecințele lui ar vrea oricine...

Dispozitio
1. Hainele nu pot ascunde pacatul
2. Oamenii nu pot juca rolul lui Dumnezeu
3. Mântuirea nu se cumpăra cu Argint
4. Nu apa, ci ascultarea de Dumnezeu vindecă

Concluzio
Nu cere lui Dumnezeu sa îți vindece doar trupul. El se atinge și de suflet!

Puțină matematică - de Vladimir Pustan

Nu mi-a plăcut niciodată abacul, socotitoarea, aritmetica. Nimic din ce e fix nu-mi place. Am urât din cauza asta şi gramatica…

Mama s-a dus săraca la fostul meu profesor de matematică din liceu cu ouă, brânză, miere de albine să fie bun cu mine şi să nu mă lase corigent. Aşa am ajuns pastor…

Nici în Biblie n-am scăpat de socotit însă…

Pavel zice în scrisoarea către corinteni că pe Hristos L-au văzut 500 fraţi care au auzit porunca să nu se depărteze de Ierusalim şi să aştepte Rusaliile. În ziua măreaţă, în odaia de sus erau 120. Unde erau ceilalţi 380?

Iuda s-a oripilat când a văzut că Maria a spart o sticlă de parfum pe picioarele lui Isus în valoare de 300 arginţi, dar l-a vândut pe Mântuitor cu 30 arginţi, deci de 10 ori mai ieftin…

Nicolae Geantă în Bucovina

17-19 februarie 2017

Tehnici de ispitire

După ce s-a botezat Hristos în Iordan, a fost dus de Duhul în pustia Qarantaniei unde diavolul a venit să-L ispitească 40 de zile! (Luca 4:2)...

Prima ispită a Satanei a folosit metoda prosperității. "Poruncește pietrelor să se facă pâine". Creșinul nu trebuie să sufere, să duca lipsă, zice Scaraotki. "Trebuie belșug". Prin urmare inima-ți devine. telurică. "Investește îm pământul trecător".

A doua tehnică drăcească este metoda minunilor: "aruncă-te jos" de pe strașina Templului. Cca 150 metrii în hău, zicea Dragomir Stancu. "Va porunci ingerilor să te păzească". Isus a refuzat minunea. El vrea ca oamenii să vină la Evanghelie din dragoste, nu pentru senzațional. Mai mult, cine aleargă după minuni îl va ispiti pe Dumnezeu!

A treia metodă este cea a oferirii unei împărății pământești. "Îți voi da toată strălucirea lumii". Funcții, privilegii, importanță între oamenii. Dar Isus nu pentru asta a venit. Ci pentru Împărăția Cerurilor.

Fugi de filosofia prosperității. isus a știut sa trăiască smerit!
Fugi de apetitul pentru minuni cu orice preț. Hristos nu a abuzat de acest prerogativ chiar dacă îl avea!
Fugi de oferta împarăției lumii. Are TVA ce nu se poate plăti!

Poaate nu reușești să fugi departe de diavol. Dar acolo unde ești îi poți sta împotrivă...
Nicolae.Geantă

Valentine’s de o zi și Hristos de toate zilele - de Nicolae Geantă

de Ziua Îndrăgostiților

Valentine’s de o zi și Hristos de toate zilele - de Nicolae Geantă

Două luni și jumătate - de Mihaela M.

Sunt mic. Dar știu ce-i fericirea,

Că sunt în pântec de o zi…

Și parcă zbor prin galaxii;

Abia aștept să-ți văd privirea!

Dar, mamă, încă tu nu știi…

Vai, ce minune! Am mânuțe!

Și piciorușe mici de tot;

Aș vrea s-alerg, însă nu pot.

Sunt totuși încă prea micuțe…

Dar nu-i nimic, că știu să-înot.

Am două luni și jumătate.

De azi mă joc și chicotesc.

Însă atunci când o să cresc

Le-oi învăța pe rând, pe toate.

Mămico, ce mult te iubesc!

Unde dragoste nu e... e Valentinism destul! - de Sefora Geantă

E din nou acea perioadă a anului... Așteptată de multe, detestată de și mai mulți. S-au umplut iar magazinele de inimioare roșii și Facebook-ul de postări ieftine. S-au triplat prețurile trandafirilor, dar tot degeaba când atâtea buchete de flori au pornit în căutarea unei inimi și n-au găsit decât o vază... 

Și parcă-ncepe să miroasă a primăvară afară. Păcat că iarna din suflet nu ne-o topește nici căldura verii...

*  „Ce-o să faci anul ăsta de 14 februarie?”

„O să-mi petrec ziua cu my valentine. ”, ar răspunde unii. (alt termen nenorocit! Un kitsch care încearcă a îmbrăca în cuvinte frumoase interesul, perfidia și profitorismul lumii în care trăim. Că nu mai e iubire fraților, nici măcar în ziua îndrăgostiților! E numai valentinism – relații de sezon, pentru cadouri, excursii și plăceri.)

Trădată de oameni, iubirea pleca... încet, dar departe...

 „O să reamintesc fiecărui cuplu întâlnit, că într-o zi or să se despartă!”, mi-au zis alții. Ar fi lumea numai curcubeie și norișori de puf, dacă n-ar exista oamenii ăștia. Mare noroc avem cu ei, zic eu; nu-i bine să fii prea mult cu capul în nori, nici să faci pe Cupidonu' (plus că alții sigur s-ar îmbolnăvi iar de „privitul din avion” și i-ar vedea pe cei din jur insignifianți și foarte mici.)

Citește tot articolul Pe SeforaSeahhttp://seforaseah.blogspot.ro/2017/02/unde-dragoste-nu-e-e-valentinism-destul.html

Anotimpurile neslujirii - de Vladimir Pustan

O lamă de plug se poate uza în două feluri. În brazdă sau nefolosită sub streaşina casei. În primul caz va luci, în al doilea va fi ruginită. Viaţa oricum trece chiar şi când nu faci nimic.

Hristos a blestemat un smochin care a refuzat să rodească în afara sezonului, pentru că nu e timp în care să nu trebuiască să muncim pentru Hristos.

Există trei etape ale neslujirii Împărăţiei lui Hristos.

„Prea tânăr”. Timpul în care nimeni nu te bagă în seamă pentru că eşti plin de coşi şi gel. Eşti trimis involuntar să tai frunze la câini, să urli la lună, să butonezi mobilul la balconul bisericii, să fluieri după fete în parc. Dar toţi ştim că dacă eşti prea tânăr pentru Hristos, Satana consideră că pentru el eşti numai bun.

Viața cu obloanele trase – de Nicolae Geantă

sursa foto 

Recent, într-o sâmbătă seara, călătorind prin vestul Italiei, am rămas uimit de întunericul gros. Deși abia trecuse de ora 21, toate casele, toate blocurile, erau în beznă de bitum. Și asta nu pentru că era o pană de curent, ci pentru că macaronarii... trăseseră obloanele! Uimitor și duminică la 9 dimineața obloanele erau tot trase!

Îi spuneam atunci lui Valentin că viața cu obloanele trase nu e caracteristică numai Italiei. Ci tuturor sufletelor ce s-au ghetiozat. S-au retras în carapacea nepăsării de ce se-ntâmplă în jur. Ei doar cu ei. ”După noi potopul”, vorba lui Josef Toman. Dar acolo unde-i oblonul tras, nici Soarele de afară, care vrea să le zâmbească, nu intră...

Viața cu obloanele trase e lipsă de părtășie. De strângeri de mână. De îmbrățișări largi. De taifas. E singurătate. E ”lipsa acelui cuiva căruia să îi arătăm partea noastră de infinit”, vorba lui Paler. Dar infinitul dorit să fie neîmpărtășit nu mai are nici un preț! Și e atât de groaznic să trăiești un infinit singur! E o singurătate în care nici nu mai strigi. Căci nu mai ai pe cine!

Biserica nu trebuie să trăiască cu obloanele trase! Și nici compartimentată pe afinități, pe grupuri, pe interese. Corintenii nu lipseau de la programe dar nu aveau părtășie! Se plâng destui și azi că starea din Corint nu a murit.

Mai mult de-atât de-a se descotorosi de obloane, Biserica trebuie să-L ducă pe Isus în stradă. Ar trebui să strige: ”Dă-ne Doamne câțiva metrii în plus, în care să ne asculte cineva și să ascultăm pe cineva”. Și să arate că îi pasă. Pentru că oblonul tras aduce o amenințare mai gravă ca țeava unei puști. Tăcerea.

Bartolomeu Anania a fost întrebat de un ziarist când vine sfârșitul lumii. ”Când potecile dintre casele oamenilor se vor înierba!” a spus arhiepiscopul. Și eu adaugîl completez: ”Când obloanele nu se vor mai ridica de la fereste!”

Cred că e vremea să zmulgem obloanele care ne țin izolați! Atomii sunt puternici numai împreună. Numai când ne vom ridica laolaltă nimeni nu va putea sta în fața bisericii. Diavolul nu ne poate înfuleca în stil en-gross-ist. De aceea ne vrea divizați, pentru că numai așa ne poate înghiți mai ușor! Nu-i ușurați munca! Și nici nu lăsați pe alții s-o facă!

Nicolae.Geantă

Ai noștrii nu sunt străini! - de Nicolae.Geantă

Tmisoara, protest 2017, foto Flavius Avramescu

Îmi pare sincer rău că a trebuit să asist la degringolada în care e azi România. Plină de proteste. Dar nu eu sunt de vină că istoria a înebunit. (Și nici dvs). Îmi pare profund de rău căci chiar între creștini au apărut mari divergențe. Nu doctrinare, ci civice. O expandare ce a produs o dialectică păguboasă, între sacru și profan. Spunea Rousseau că în războiul dintre inimă și rațiune nu există victorie. Deci cine câștigă?

Este corect că unii au ales exclusiv să stea în biserici unde se roagă. Dar e corect și că alții au optat să protesteze. Toți au un scop comun: nu doresc să fie victime! 

Nu am toate răspunsurile de ce oameni care gândesc la fel procedează diferit. Dar vorba lui James Thurber: „Este mai bine să ştii câteva întrebări decât toate răspunsurile”.

Nu știu de ce dar parcă am ajuns să semănăm perșilor, care, zice Herodot, se credeau singura parte perfectă a umanității... Dar perșii azi unde sunt?

Cred sincer că ar trebui să învățăm mai bine ce zicea într-o zi Vladimir Pustan: ”Ca să-i strângi pe oameni împreună îți trebuie timp, ca să-i împrăştii îți trebuie minute”. Divizarea ne poate înmulți ca grupuri dar nicidecum nu ne face mai puternici. 

Octavian Paler povestește că la finalul Primului Război Mondial, când românii s-au reîntors în țară de pe front, au slobozit gloanțele în aer. Războiul îi învățase că orice uniformă diferită de a ta este potențial ”inamic”. Însă ajunși în ”țară” chiar și necunoscuții încetau să mai fie străini!

În viață nu contează unde ești, ci pe cine ai alături! Alături sunt ai noștrii. Iar ai noștrii nu sunt niciodată străini!

Așa că române, creștine, unește-te cu frații tăi!

Nicolae.Geantă

Rogu-te Doamne - Christian Dume

Te rog frumos să nu trimiți războaie

Nici ciumă peste vite, nici urgie!
Nu vrem orfanii străzile să umple
Înfometați cu trupurile supte...

Să nu îngădui, rogu-Te, năpastă
Cu zdrobitoarea arșiță nefastă;
Să ne târâm printre ruine, copți
Duși în robie ca pe niște hoți...

Nu Te uita la noi, fără de milă
Suntem nimic, un ochi fără pupilă!
N-am vrea să urle văduve-nsetate,
Pe uscăciunea pietrelor crăpate!

Care-s spinii tăi? - de Nicolae Geantă

Până în dimineața asta am trăit cu impresia că spinii ce înăbușe sămânța (Marcu 4, Matei 13) ar fi îngrijorările, necazurile! Așa învățasem noi de ani buni în biserică. Dar azi privind mai atent în Scriptură am constatat că spinii sunt nu doar îngrijorările veacului, ci și înșelăciunea bogăției și poftele altor lucruri!

Astfel, bag sama, vorba ardelenilor, că sămânța căzută între spini nu se referă la cei necredincioși, ci la cei din biserică, dar fără rod! Nu scrie nicăieri că nu a încolțit și crescut, ci că nu a adus roadă! S-a înălțat firavă odată cu spinii, dar imaturită!

Îngrijorările veacului (politica urbei, încălzirea globală, protestele în stradă, religia frigiderului ori confortul etc), înșelăciunea bogăției (afaceri neortodoxe, fentat taxe și impozite, lăcomie, egoism, mândrie, credința că toate se învârt în jurul tău etc) și poftele altor lucruri (filosofia lui ”fac ce-mi place”, ”frecventez ce biserică doresc”, mersul la meci, ascultat manele, vizionezarea filmelor cu bulină, flirtul, pierdutul timpulului dând like-uri etc) sunt spinii care opresc roada creștină! Wersbie spune că sunt semnalul lumescului.

Dacă am fi conștienți că lipsa rodirii ne va costa într-o bună zi am trece la înlăturat spinii!

Apropos, care-s spinii ce te opresc din rodire?

Nicolae.Geantă 

Adio, mamă patrie, adio! - de Adrian Păunescu

Probabil, mâine-aici va fi pustiu

Şi toţi în pribegie vom porni-o.

Drum bun, popor pierdut la un pariu,

Adio, mamă patrie, adio!

În loc să fim o ţară numai fraţi,

Simţim, în noua epocă barbară,

C-am fost în viaţa noastră blestemaţi

S-ajungem chiriaşi la noi în ţară.

Din tot ce facem, nu avem nimic,

Ne macină străine interese,

Făina noastră n-are spor nici pic,

Nici pâinea în cuptor nu ne mai iese.

Nicolae Geantă - Schimbări care nu ne pot schimba!

Conferință Regională de Tineret

Mansue, Italia, 28 ianuarie 2017

video by Biserica Philadelphia Mansue
*
dacă vrei să vizionezi toată conferința click AICI

Nicolae Geantă și Marian Mocanu în Bihor

10-11-12 februarie 2017

Lunca Sprie - Dobrești - Ferice

vezi și http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2017/02/dobresti-bihor-seara-de-tineret-cu.html

Vindecă-te mai întâi pe tine... - de Nicolae Geantă

 Antonie, unul dintre asceții din timpul lui Constantin cel Mare, spunea în Patericul egiptean că "părinții cei de mult, când mergeau în pustiu, întâi se vindecau pe sine și făcãndu-se doctori aleși, vindecau și pe alții. Iar noi ieșind din lume, mai înainte de a ne vindeca pe noi singuri, îndată începem a vindeca pe alții. Și, întorcându-se boala asupra noastră, ne face nouă cele de pe urmă mai amare decât cele dintâi".

Cred că tocmai de aceea nu suntem eficienți în evanghelizarea contemporană: încercăm să vindecăm pe alții înainte de a fi noi vindecați! Cine urăște nu poate vorbi despre iubire. Cine minte nu poate vorbi despre adevăr. Cine bârfește nu poate fi demn de încredere. Cine trădează nu poate privi în ochi. Cine e lacom, avar, zgârcit nu poate inspira dărnicia. Cine curvește nu poate predic fidelitatea. Cine se închină la idoli, cine e leneș în via lui Hristos, cine invidiază ori cine doar mustră fără să ridice nu este vindecat! Iar bolnavii nu pot produce sănătate!

Ar trebui să ne deschidem mai larg urechea la glasul lui Dumnezeu care ne tot alarmează: ”Vindecați-vă mai întâî pe voi!”. Apoi, însănătoșiți vom vindeca lumea!

Tu ești vindecat?

Nicolae.Geantă

Dacă n-ai fi avut...

Dacă n-ai fi avut niciun necaz, de unde ai fi știut că El îți vine în ajutor?
Dacă n-ai fi avut niciodată vreo probelmă, de unde ai fi știut că El este rezolvarea oricărei probleme?
Dacă n-ai fi avut mai întâi eșec, cum ai mai fi simțit apoi cât de dulce este biruința?
Dacă ți-ar fi dat toate lucrurile de la început, cum le-ai fi apreciat din moment ce nu le-ai simțit lipsa?
Și dacă totul ți-ar sta în putere, cum ai mai învăța să depinzi de Dumnezeu?

”Dacă ai primit o binecuvântare și nu ai suferit înainte mă îndoiesc că este de la Dumnezeu”, spunea AW Tozer.

Cât timp este Dumnezeu cu tine nu contează cine îți este împotrivă!

Nicolae.Geantă

Protestăm... Altă întrebare?

ziare.com

M-au tot întrebat confrații noștrii dacă e voie să protesteze creștinii... Căci, zic aceștia, ei se roagă Domnului și El va interveni cum va voi...

Le-am spus unora că am citit chiar zilele trecute cum un târgoveț a înnoptat la un han. A lăsat măgarușul slobod în curte și s-a vârât obosit în așternuturi. Când s-a trezit dimineața nu mai găsea animalul. A căutat stânga-dreapta, a plâns de ciudă, și a strigat furios: ”Dar eu m-am rugat lui Dumnezeu să îmi păzească măgărușul! De ce nu a intervenit?”. „Te-ai rugat să îl păzească, dar datoria ta era să îl legi”, a fost replica unui bătrănel înțelept...

Am întrebat un prieten dacă frații bătrâni s-au rugat pe vremea comunismului să scape de ateism. Dacă frații Wurmbrand, Grossu, Niculescu, Moldoveanu, Dorz s-au rugat să scape de persecuții. De închisoare. ”Și Dumnezeu i-a ascultat?” El a tăcut... ”Da, dar după 45 de ani când au ieșit românii în stradă!”

Datoria lui Dumnezeu este să ne păzească dar noi nu stăm cu mâinile în sân! Vorba unui pastor: ”Dacă și Martin Luther se ruga decât și nu acționa...”

Putem protesta dacă libertatea unei țări e în pericol... Da. Altă întrebare?

Putem merge la marșul pentru viață? Putem protesta pentru recunoașterea familiei ca fiind alcătuită numai dintr-un bărbat și o femeie? Dar pentru un frate admonestat, prigonit?
Altă întrebare...

PS: Articolul de față nu are de gând să instige pe nimeni la revoltă. Nu sunt partizanul vreunei mișcări politice, nu fac politică și nu recomand nici unui creștin să facă asta. Am scris doar ca răspuns pentru o nedumerire.

Dobrești, Bihor - Întâlnire de tineret cu Marian Mocanu și Nicolae Geantă

11 februarie 2017

* lansare de carte: Isografii sub umărul Crucii

RVE Timișoara - La ordinea zilei - Tineriada - cu Nicolae Geantă și Ioan Ciobotă

03 februarie 2017

RVE Tm

Tineriada - de Nicolae.Geantă

Cornel Rosu

ziare.com

FiviG

Se zvonea obsesiv pe la colțuri că tinerii mioritici nu sunt buni de nimic. Că în afară de socializare pe facebook le e scârbă și de umbra lor. Că își pun poalele-n cap când e vorba de decizii fundamentale. Că fug din țară și nu-s interesați de ce lasă-n urmă. Că nu le pasă de națiune. Că nu participă la vot. Că au abandonat lupta înainte s-o înceapă... Dar ce greșeală! Zilele acestea tinerii ne-au arătat că dacă-s gata să renunțe la implicare în societate (asistând cu lehamite de pe tușă), când e vorba de libertate iau foc! Chiar și atunci când e ger!

După ce pesedeii cu minți de tinichea, cu ”cap prea strâmt și inimă seacă”, vorba lui Eminescu, au adus haos în justiția dintre Carpați și Dunăre, junii români au scos capul din nisip. M-a făcut să fiu mândru de ei! Au împânzit din nou piețele marilor orașe. Sfidând gerul de februarie. Renunțând la bruma lor de timp liber. Unii au ieșit la proteste direct din firmă. Mulțumiți să glojgăie în fugă un covrig. Alții au venit din facultate. Ori liceu. Ingineri, arhitecți, profesori, softiști, antreprenori. Au ieșit înarmați cu lozinci. Cu markere și lumânări. Cu smartfonurile ca licuricii. Cu replici ingenioase cum numai tinerii pot așterne pe un carton. Sau pe o pânză. Cu solidaritate. Cu mâinile goale. Cu tricolorul fluturând... ”Rezist deci exist!”. Sute de mii...

evz

Cunosc tineri extrem de pașnici (chiar și evanghelici), care n-au deranjat pe nimeni nici c-un căpătâi de ață. Dar când au simțit că se clatină democrația s-au ridicat să-i înfrunte vrăjmașii! ”Nu puteți cumpăra toate generațiile!” Și-am învățat de la ei ce face din om lupta pentru demnitate!

Sunt mândru de tinerii din România. Le-a venit rândul să arate că simt ce am simțit noi în '89. Ne-au făcut să surâdem pe sub mustăți: ”de când așteptam să vă ridicați!”. Acum suntem încrezători: nu vor lăsa să piară nația noastră! Tineriada a arătat că le pasă! Și a mai făcut un lucru: ne-a pus pe toți românii la rugăciune!

S-au mobilizat exemplar. Apoi ne-au transmis înc-o lecție: s-a terminat cu era colhozului! Pe tinerii cu iPhone nu poți să-i duci cu zăhărelul. Nu poți să-i mai minți! Cred că asta ar trebui să învețe nu doar domnul Dragnea și liota sa, ci și toți pastorii și preoții din România!

Eroii nu sunt bătrâni! Revoluțiile le fac tinerii. Și trezirile spirituale tot ei. Doamne, ridică-Ți ochii spre tinerii noștrii!

PS: Am auzit zilele acestea destule voci care spuneau: ”mă alătur celor 300.000 de protestatari”. Nu sunt doar atât fraților. Suntem milioane! Suntem toată țara! Plus Dumnezeu care suferă alături de noi!

Nicolae.Geantă

Muscă sau albină?

În mica mea grădină-n miez de vară,

Când arşiţa-i mai blândă către seară,
Privea-am cu drag în razele de soare,
Albinele zburând din floare-n floare.

Lucrau de zor mereu neobosite,
Cu gingăşie culegând grăbite,
Polenul  din petale, auriu,
Ce-l vor preface-n miere mai târziu.

Dar într-un colţ la groapa urâcioasă,
Unde se-aruncă ce-i stricat prin casă,
Cu-aceeaşi grabă muştele adună,
Gunoaie, după datina străbună.