În weekend Ziua Porților Deschise la Beiuș

Nu omorî ocaziile de-a face bine! - de Nicolae.Geantă

În timp ce mergea pe malul râului, într-o seară întunecată, un tânăr ce se întorcea acasă s-a împiedicat de ceva. Când a ridicat obiectul era o pungă. Plină de pietricele. Așa că tânărul a început să arunce câte o pietricică în râu. Una, două, trei… câteva zeci. Tare mult îi plăcea cum clipocea apa. Până acasă i-au mai rămas două pietricele. Când a intrat l-a lumina lămpii a rămas stupefiat. Pietricele erau de fapt… pietre prețioase. Le irosise pe un clipocit de apă. Zadarnic ar fi dorit să le recupereze. nu se mai putea nicidecum…

Ca și tânărului din poveste, Dumnezeu ne-a oferit „o pungă” de ocazii de-a face ceva bun, de-a deveni fericiți, de-a ne îmbogății sufletește. Și eu, și tu, și ceilalți din jur. Iar noi le prăpădim. Pe nimicuri... Și eșuăm. Cu școala, cu serviciul, cu familia, cu biserica, cu viața! Apoi regretăm. Pentru mulți regretul vine prea târziu. Nicolae Iorga spunea că „în viață risipim ani și în fața morții cerem secunde...”

Timpul e singura materie calculabilă și ireversibilă! Vorba lui Zaharia Stancu: „Ce-ai omorât, omorât rămâne...”

Nu uitați nici că omul trăiește o singură dată și după aceea vine judecata! (Evrei 9:27) Judecata ocaziilor ratate prin care am fi putut face mult bine.

Nu omorî ocaziile de-a face bine! Vei rămâne sărac în suflet. Și cine are sufletul sărac e nefericit!

Nicolae.Geantă

Vladimir Pustan | Armele diavolului

Beiuș | video by CiresariiTV  | 30-august-2020

La Mulți Ani Fivi!

Dumnezeul căruia îi slujim să fie desfătarea ta!

El te va asculta din Ceruri și va interveni!

El îți va îndeplini toate planurile!

Dumnezeu te va face să fii cap și nu coadă!

Îți va umple cămările!

Te va sfinți!

Și te va proteja! Mai bine decât NATO!

Și, după ce îți va crește aripi ca ale Lui - vei zbura!

Acasă!

Să trăiești veșnic! Pentru asta te-ai născut!

cu dragoste veșnică,

your familly

PS: Dacă ar pica câte o frunză la fiecare rugăciune pe care o facem pentru tine pădurea ar arăta tot timpul numai ca în decembrie!

Dacă mi-aș putea trăi din nou viața!

Dacă mi-aș putea trăi din nou viața,

M-aș fi culcat sa mă odihnesc atunci când mă simțeam rău, în loc sa pretind ca pământul se va opri 
dacă eu nu voi fi la serviciu pentru o zi...

Aș fi ars lumânarea roz sculptată ca un trandafir, în loc sa o las sa se topească în cămară...

Aș fi vorbit mai puțin și aș fi ascultat mai mult...

Aș fi invitat prieteni la masă chiar dacă e o pată pe covor și canapeaua trebuie curățată.

Aș fi mâncat pop-corn în camera "bună" și nu mi-aș mai fi făcut atâtea griji din cauza prafului când cineva vroia sa aprindă focul în șemineu.

Mi-aș fi făcut timp să-l ascult pe bunicul povestind din tinerețile lui.

N-aș fi insistat niciodată să mergem cu geamurile mașinii închise într-o zi frumoasă de vară, doar pentru ca părul meu a fost proaspăt coafat și fixat.

Aș fi stat întinsă pe pajiște cu capul pe iarbă.

Aș fi plâns și râs mai puțin privind televizorul și mai mult privind viața.

Dar, cel mai mult, sa am o a doua șansă la viață, aș prețui fiecare moment, l-aș privi cu adevarat... l-aș trăi...

Nicolae Geantă - „Postfață” la volumul „Pandemia de Coronavirus” al lui Onisim Botezatu

POSTFAȚĂ

Volumul de față, tocmai pregătit pentru tipar de Onisim Botezatu, are marele merit de a fi printre primele care radiografiază evenimentul ce a bulversat iremediabil omenirea nu doar epidemiologic, ci și teologic. Statistici, comentarii, argumente pro și contra, emoții, disciplină de fier sau indisciplină, teologie rescrisă ori alte ipostaze așezate cu migală pe hârtie, ne provoacă la o meditație profundă: poate Biserica înfrunta situații neprevăzute? Cum ar fi un atac biologic cu un virus...

Nicolae Geantă - Ultimele învățături ale Domnului Isus Hristos

video by Ben Hur

Familia, Educația și formarea caracterului - Luigi Mițoi și Cătălin Vasile /Prodocensmedia

https://www.facebook.com/watch/?v=3525571274144003&extid=SrTKeFdyf390Zix9

Să-mi fii, Isus...- Mihaela Mănescu

Să-mi fii, Isus, în cercetare,

Secure grea proptită-n trunchi!

Și-n arzătoarea Ta mustrare

Să-mi dai un strop de îndurare

Când biruit cad în genunchi...

Să-mi fie Legea-Ți din iubire

Ca foarfeca-n tulpina mea!

Să-mi taie-adânc lumeasca-mi fire

Să nu-mi mai ducă-n ispitire

Mlădița care rod Ți-o da...

Să-mi fie Chipul Tău, Hristoase,

Ca secera înfiptă-n lan!

Și toate spicele-mi mănoase

Să se aplece bucuroase

Spre-a fi tăiate an de an...

Să-mi fie Gura Ta de miere

Și Limba Ta un bici de foc!

Să nu adorm din neveghere

Sorbind a diavolului fiere

Și-apoi să n-am Ulei deloc...

Să-mi fii, Isuse, în furtună,

O Stâncă Tare de granit!

Legat de Tine-n vreme bună,

Când valurile se răzbună

O să-nțeleg cât m-ai iubit!

mihaela

Nicolae Geantă ׀ Surpătorul de bariere ׀ Hristos și femeia de la Sihar

video by Ben Hur

Dumnezeu și ușile închise – Nicolae.Geantă

sursa foto

Mă gândeam în dimineața asta că Dumnezeu „care nu doarme nici nu dormitează” (Psalm 121:4) nu ține niciodată ușile închise! De aceea Hristos ne-a sfătuit „Bateți și vi se va deschide” (Matei 7:7). Și totuși batem iar ușile rămân parcă de zid…

Cred că sunteți în asentimentul meu că uneori noi am bătut până ne-am jerpelit „deștele” la uși pe care nu ni le-a deschis nimeni, deși în prealabil cerusem Domnului Dumnezeu să ni le descuie. Personal, uimit după atâtea ciocăneli și așteptări în fața ușilor încremenite nu înțelegeam de ce El nu îmi oferă soluția. Asta până într-o zi când am citit - și am înțeles totodată, că nu toate ușile sunt ale Sale. Prin urmare ce rost ar avea să ni se deschidă o ușă în spatele căreia nu-L găsim pe Dumnezeu?

Mă întreb retoric acum: „dacă în spatele ușii care bat nu este Dumnezeu atunci m-a trimis El?” Înțelegeți importanța călăuzirii Sale? Când sunt călăuzit de El nu mai bat la ușa nepotrivită. Nu mai aștept până fac peri albi în fața ei. Când sunt călăuzit de El nu mă mai amăgesc.

Spunea cineva că „atunci când Dumnezeu promite ușa se va deschide; dacă nu se deschide atunci am încurcat ușa!”

E închisă ușa la care bați de atâta vreme? Uită-te foarte atent: nu cumva bați la ușa la care nu trebuie?

Nicolae.Geantă

Vladimir Pustan | De unde îți vine puterea?

Beiuș | video by  Cireșarii TV | 23-august-2020

Oamenii, noi și Dumnezeu Tatăl - de Nicolae.Geantă

Zilnic, pe străzile vieții,
întâlnim oameni
pe care mai bine nu i-am fi întâlnit!
Întâlnim oameni răi, obtuzi, opaci, casanți,
legaliști ori prea libertini.
Oameni care ne fac rău!
Oameni care vor să ne fraierească!
Oameni care ne trădează!
Oameni mici.
Microscopici spiritual.
E drept că uneori trecem pe departe
îi ocolim larg
pe strada cealaltă
privind aiurea-n în copaci.

Nicolae Geantă - Apropierea de Dumnezeu sau depărtarea de El

video by Ben Hur

Serbările Cireșarii Krems, Austria, 2015

Mircea Roșca - Același și totuși altfel. Un interviu exploziv

Video by putereaprahovei.ro

Să pierzi cu arcul în mână - de Nicolae.Geantă

"Fiii lui Efraim, înarmați și trăgînd cu arcul, au dat dosul în ziua luptei, 

pentrucă n'au ținut legămîntul lui Dumnezeu, și n'au voit să umble întocmai după Legea Lui. 

Au dat uitării lucrările Lui, minunile Lui, pe cari li le arătase" (Psalm 78:9-11)

Fiii lui Efraim fuseseră pregătiți chiar de Domnul ("înarmați și trăgând cu arcul"). Nu porniseră la război neinstruți. Ei cunoașteau experiențele părinților lor, intervențiile lui Dumnezeu care făcuse imposibilul posibil. Paradoxal, au dat dosul! Și asta, zice Biblia, nu doar pentru că au dat uitării pe Domnul dar nici n-au vrut să umble pe drumul Lui! Prin urmare au pierdut lupta trăgând!

Meciurile pierdute pe teren propriu, cu arcul în mână, au început să se îndesească și între cei instruiți. Mariaje eșuate, divorțuri, întreruperi de sarcină, răfuieli publice/virtuale, șușoteli în defavoarea bisericii, luarea cuvântului dat înapoi... Nesinceritate. Democrație nu teocrație. Analiză după principiile lumii nu după cele biblice. Ieșire din Biblie. Din Calea Domnului... 

Fiii lui Efraim au renunțat de bună voie la post, la rugăciune, la principiile lui Dumnezeu. Nu și la arcuri! Renunțând la principii degeaba folosești armele! 

Cu fiecare zi ce trece înțeleg mai bine ce spunea Henry Ford: există mai mulți oameni care renunță decât cei care eșuează.

Nu contează ce arc ai în mână, nici câte săgeți arunci în lupta vieții. Ci dacă rămâi cu Dumnezeu alături. Priviți numai la Golgota lui Isus. A fost și victimă și erou!

Sunteți creați să biruiți! Biserica nu are „efraimi” looseri...

Nu uitați că nu toți oamenii se nasc norocoși! Majoritatea se nasc luptători!

Nicolae.Geantă

Semnul civilizației - de Nicolae.Geantă

sursă img

„Vremurile sterpe și urâte nu dau talente: florile nu sunt ale rădăcinii, ci ale primăverii!” (Nicolae Iorga)

Ieri, după ce am stat la coadă ca pe vremea ceaușistă, am intrat la un birou de acte. Înaintea mea fără să țină cont de rând a intrat o doamnă judecător cu roba de rigoare, dar și un șmecher de diaspora cu ochelari de soare și șlapi - în ciuda norului ce anunța de ploaie. După vociferările din rând, șmecherul a aruncat niște vorbe printre dinți, sparte ca semințele de dovleac: „asta e România dom'le, necivilizată!”

Sintagma diasporeanului e un fel de cartof copt, pe care românii îl aruncă ori de câte ori nu le iese pasența: „nu suntem civilizați!” Priviți numai politicienii noștri care au scăpat de-o lună virusul de sub control: „românii nu sunt civilizați, strigă ei, nu poartă măștile!” Dar ce spaniolii sunt? Londonezii sunt? Nemțălăii ori franțujii sunt? Că ei fac proteste chiar împotriva acestei cerințe?

Civilizat nu înseamnă neapărat astfalt, laptopuri, ipad-uri, mașini de gătit inteligente ori... ochelari de soare. Civilizat nu înseamnă numai să asculți orbește de reguli, să zvârli ghemotocul de hârtie numai la coș, să vină autobuzul fără întârziere, să susții orbește minoritățile LGBT-iste sau să spargi sute de euro la Zara. Civilizat înseamnă mult, muuuult mai mult...

Mi-am adus aminte că am citit că la un curs o studentă a întrebat-o pe Margaret Mead, un antopolog renumit: „Care este pentru dvs primul semn de civilizație într-o cultură?” Și fata se aștepta ca profa să-i vorbească despre cârlige, vase de argilă sau microlite (pietre ascuțite). Dar doamna Mead a răspuns fără să stea pe gânduri: „Primul semn de civilizație într-o cultură antică era dovada unei persoane cu femurul (osul coapsei) rupt și vindecat!” Apoi profesoara a explicat că în regnul animal dacă îți rupi piciorul, mori. Nu poți fugi de pericol, nu te poți duce la râu să bei apă nici să vânezi. Ești carne proaspătă pentru prădători! Niciun animal nu supraviețuiește dacă are un picior rupt! „Un femur rupt care s-a vindecat e dovada că cineva și-a făcut timp să stea cu cel căzut, i-a tratat rana, a condus persoana în siguranță și a îngrijit-o până când și-a revenit. A ajuta pe cineva în dificultate este locul unde începe civilizația”, a spus Margaret Mead. Civilizația este ajutor comunitar.

Semnul civilizației ia startul când începe să îți pese de cel de lângă tine! Ori tocmai asta ne-a învățat Hristos! „Iubește-ți aproapele ca pe tine!”. Când iubești ori respecți pe cel de lângă tine nu îl furi, nu îl minți ca meteorologii, nu îl ucizi cu vorbe, nu îi violezi copiii, nu atentezi la partenerul lui de viață! Semnul civilizației se vede când respecți semenii! Când îi ajuți! Când celălalt se traduce „alt eu”. Ori tocmai asta NU mai face societatea azi. E hedonistă, respingătoare, egolatră! Nu știu de ce dar virusul s-a luat și prin biserici unde etalonul este „toți suntem egali”. Ori ar trebui...

Semnul civilizației se vede când te întorci cu față spre aproapele. Spre celălalt. Spatele întors e tocmai semnul opus. Spatele întors e sterilitate morală. Nu naște valori!

Nicolae.Geantă

Ultima poezie a lui Eminescu

Stelele-n cer

Deasupra mărilor

Ard depărtărilor

Până ce pier.

După un semn

Clătind catargele

Tremură largile

Vase de lemn;

Nişte cetăţi

Veghind întinsele

Si necuprinsele

Singurătăţi.

Orice noroc

Şi-întinde-aripile

Gonit de clipele

Stării pe loc.

Până ce mor,

Pleacă-te îngere

La trista-mi plângere

Plină de-amor.

Nu e păcat?

Ca să se lepede

Clipa cea repede

Ce ni s-a dat?

Aceasta este considerată ultima poezie a lui Eminescu, găsită pe carneţelul din halat.

vezi AICI

Întrebare: De ce s-o fi temut Eminescu de moarte?

Nicolae Geantă - Cum să-ți faci prieteni. Și cum să scapi de agresori...

video by Ben Hur

Nicolae Geantă - De ce nu mă tem de Apocalipsa. 5. Sfârșitul sfârșitului...

video by Ben Hur

16 iunie 2020

Vladimir Pustan | Cine mă ajută?

Beiuș | video CiresariiTv | 16-august-2020

Vladimir Pustan | Întâlnirea cu diavolul | Cireșarii TV | 16-august-2020

video by Fundația Cireșarii

16 august 2020

Optimismul pesimistului - de Vladimir Pustan

Există o anume ușurare în schimbare chiar dacă e din rău în mai rău. Adesea e alinător să poți să-ți schimbi poziția ca să te doară și altundeva.

Am stat azi aproape toată ziua prin cimitir pentru că sunt zile (din ce în ce mai dese) în care te simți mai confortabil între morți decât între vii. Sau mai sigur.

Am 53 de ani și am ajuns să fiu doar o știre, dar ce mă mângâie e că știu că prostul e cel care n-a încercat în viața lui niciun eveniment.

În Franța anului 1720 a existat o lege ce spunea că un condamnat la moarte poate fi grațiat cu condiția să se căsătorească cu ștreangul de gât cu o fată mai trecută.

DE CE ATÂTEA REGULI PENTRU TINERI - Nicolae Geantă și Laurențiu Leonaș

video by Ben Hur

Sefora Geantă și Laurențiu Leonaș - Cîteva reguli pentru elevi și studenți

video by Ben Hur

Câteva răspunsuri despre căsătorie - cu Nicolae.Geantă

sursa foto

MH: „Nașterea și moartea nu depind de noi. Însă omul decide cu cine se căsătorește!” NKG „Consider că după convertire, căsătoria e cea mai importantă alegere din viața unui om. Pocăința ține o veșnicie, căsătoria ține o viață”.

MH: „Ce este familia tradițională?” NKG: „În discuțiile cu persoanele care promovează o redefinire a familiei, creștinii argumentează cu versete din Scriptură, cum este și firesc. Totuși, societatea laică poate condamna argumentele, refuzând Biblia. Cred că Familia tradițională e familia firească, naturală. Familia naturală e cea care se poate multiplica prin naștere de copii, în urma relațiilor intime dintre cei doi parteneri care conviețuiesc împreună, indiferent de religia care o împărtășesc!” Scopul principal al familiei nu este satisfacerea unor plăceri sexuale, ci multiplicarea speciei. Cine nu se poate multiplica, nu constituie o familie! (Aici este exclus situația în care el/ea din probleme medicale nu pot procreea)

Gunoi pentru tine comoară pentru altul – de Nicolae.Geantă

Când se scula de la masă bogatul lăsa maldăre de firimituri pe jos. Pâine unsuroasă cu care se ștergea pe mâini în loc de șervețele. Pentru el firimiturile erau gunoi de zvârlit la câini. Nimicuri. Pentru Lazăr care locuia-ntre tomberoane firimiturile-gunoi erau comori. Belșug. Hrană pe săturate!

Pentru unii dintre noi pâinea are gust de scai. Pentru alții e savarină. Urmăriți-i atent pe cei ce cotrobăie prin habe. Cum dau de ceva resturi s-au îmbogățit!

Uneori avem simptome că ne rod pantofii, alteori ni se par culorile tricourilor/cămășilor cam tocite. Le vedem rubbish. Dar alții le văd fashion.

Am constat că așa se-ntâmplă cel mai des în viață: ceea ce e gunoi pentru unul poate fi comoară pentru altul!

Spovedanie - de Mihaela Mănescu

Frate preot, unde esti?

Vino să mă spovedești

Că mi-e inima un hău

Amăgită de Cel Rău.

Și mi-e sufletu-ntristat

De blestem și de păcat.

Frate sfânt, te rog să vii

Că sunt singur prin stihii

În amurg de renunțări

Printre zeci de întrebări.

Și de merg pe drumul meu

Mă pierd iar de Dumnezeu.

Oamenii de care mă bucur că-i știu - de Nicolae.Geantă

Oamenii de care mă bucur că-i știu
sunt cei ce fac să-ți lumineze
diminețile triste
cu zâmbetele lor largi, largi...
Și,
mult mai ascuțite decât razele de soare!

Oamenii de care mă bucur că-i știu
sunt cei care împart felii de iubire
flămânzilor
pe peronul lipsei de speranță.
Chiar dacă lor nu le mai rămâne nimic!

Oamenii de care mă bucur că-i știu
sunt cei care nu caută ca să le fim
aproapele lor.
Ci ei devin aproapele nostru.
Pentru că... ei sunt un „alt eu!”

Oamenii de care mă bucur că-i știu
fac drumuri lungi să-și întâlnească prietenii.
Scrisorile lor sunt melodii care flutură-n perdele,
vorbele lor sunt linguri de dulceață de nuci,
iar îmbrățișările îți țin de cald câteva săptămâni!

Oamenii de care mă bucur că-i știu
fac pelerinaje spre Dumnezeu
din rugăciunile lor.
Și ori de câte ori ți-ai julit inima
ei îți suflă peste ea până o vindecă!
Fiindcă ei știu că suferința e-o ploaie de-o zi!

Oamenii de care mă bucur că-i știu
Sunt mame și tați totodată,
Sunt frați c-o inimă în două piepturi.
Sunt sfinți ce trăiesc cu tine
și Dumnezeu sub același acoperiș
și sub același Trup...
Sunt ruguri aprinse pentru Hristos!

Oamenii de care mă bucur că-i știu
sunt aripile mele de mătase
Nu știu cum aș zbura fără ei!

Nicolae.Geantă
11 august 2020

Nicolae Geantă - Există mereu un gram de speranță

video by Ben Hur

Păcatul liniștei – de Nicolae.Geantă

„Cine știe să facă bine și nu face săvârșește un păcat” (Iacov 4:17)

Să treci pe lângă un flămând cu ochelari de eclipsă. Să închizi robinetul unui însetat. Să ambalezi motorul când vezi un oarecare căzut în șanț! Să arunci hainele bune, dar demodate, la ghenă. Să întorci spatele celui ce vrea un ajutor de la tine. Să uiți că undeva ai niște părinți. Să mai dai o mână de glet când toți ai tăi sunt la ora de rugăciune. Să uzi roșiile în grădină duminica la zece și-un sfert. Să nu pui o bancnotă la colecta pentru misiune pentru că ai uitat să scoți bani de pe card. Să stai de ani de zile în birou, sau în firmă, cu colegii de echipă și să-ți fie teamă să faci prozelitism! E păcatul indiferenței. Al liniștei. E păcatul când nu faci nimic! Nu doare dar consecințele lui...

Nu de păcate ordinare, nici cardinale, suntem macerați zilnic în biserici, pe stradă, în propiile case. Ci de păcatul nepăsării. Păcatul indolenței. Fratele Luigi Mițoi îl numește păcat alb. Nu e negru, nu e precum cârmâzul, nu fură pe nimeni, nu înjură, nu varsă sânge, nu desfrânează... Păcatul alb dezonorează pe Dumnezeu!

Nicolae Geantă - De ce NU mă tem de Apocalipsa I 5. Mileniul I De ce NU ...

video by Ben Hur

09.08.2020

Nicolae Geantă - Ezechia și Sanherib

video by Ben Hur

BB Harul Lugoj

Nicolae Geantă - Mărturia fratelui Vorobeț

video by Ben Hur

Vorbea Isus de pe colină - de Traian Dorz

Vorbea Isus de pe colină
Poporului ce sta pe jos
Cu fața plină de lumină
Vorbea Isus de pe colină
Cu glasul rar, adânc duios

În lume ura-i ca o stâncă
Apasă sufletul oricui
Te-nchide-n noaptea ei adâncă
Să fii ca piatra, mai rău încă
Să nu faci bine nimănui

Mihai Eminescu – Ta Twan Asi - cu comentariu de Nicolae.Geantă

reflexie lirico-teologică

Fiică gingașă de rege, când în haina ta bogată

Treci în faeton de gală și te mlădii zâmbitoare,

Cum din frunzele-nfoiate râde proaspătă o floare,

Toată lumea ce te vede e de tine-nseninată.

(citește aici toată poezia)

„Ca să scrii despre Eminescu mai întâi trebuie să-ți fâlfâie îngerii”, pot spune și eu parafrazându-l pe Nichita Stănescu. Despre „omul deplin al culturii depline” cum l-a numit Constantin Noica, sau „poetul absolut” cum e numit de Ion Pilat, nu mai e nevoie să spunem că este un reper de valoare absolută în poezia românească. Însă printre poemele sale care ne vorbesc cvasipermanent despre un romantism literar relativ întârziat, despre poemele cu iz patriotic în care elogiază faptele de vitejie ale străbuniclor, întâlnim și nostalgia regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor depresive, întoarcerea în natură etc. Eminul Ipoteștiului are însă vaste preocupări și față de poezia religioasă, prezența sacrului eminescian în critica literară fiind un deziderat.

Nu sunt Ciopraga să spun că Eminescu a scris „psalmi și pseudopsalmi”, nu pot să îl numesc poet creștin așa cum fac diferiți critici literari, și nici nu pot să spun că Poetul Neamului a fost un „homo religios”, deoarece în poemele sale am întâlnit și sacru, și mistic și profan. Poeții creștini au predilecție ca versurile lor să preamărească și să slăvească numai pe Dumnezeu Tatăl și pe Fiul Hristos. Nu îi pot ignora relația lui Eminescu cu Dumnezeu, și nici gândirea sa profetică profundă, mai ales că „luceafărul poeziei românești” dă dovada unei convingeri adânci în puterea rugăciunii către Fecioara Maria, pe care o venerează atât de elogios. Însă ceea ce mă impresionează la „marele copac din care toți ne tragem” cum îl numea Blaga pe Emin, este efortul său – ca și al altor cărturari români ai vremurilor – de-a aduce Cuvântul lui Dumnezeu în graiul românesc.

Lecția verii de la floarea soarelui – de Nicolae.Geantă

Aproape toată lumea știe că floarea soarelui stă toată ziua cu fața spre soare. Comportamentul acesta se numește heliotropism. Bobocii de floare se întorc spre est la răsărit și se mișcă spre vest odată cu soarele. Totuși, atunci când floarea crește și se îngreunează ține „pălăria” aplecată, static, spre est. Mișcarea zilnică a plantelor de „răsărită”, cu „ochii” pe soare, le determină creșterea. Iar faptul că „pălăriile” lor sunt mai calde decât ale altor plante, fac ca polenul lor să fie mai încălzit și mai apetisant pentru albine.

M-am gândit că asemeni florii soarelui trebuie să fim și noi oamenii: de la răsărit până la apus cu ochii pe Hristos, Lumina lumii. De fapt Psalmul 34 spune „când îți întorci privirile spre El te luminezi de bucurie”. Fără Dumnezeu în ochi oamenii devin posaci, triști, irascibili, răzbunători, mândrii, de neatins... Chiar și în sânul bisericii. Fără alimentarea la Dumnezeu nu există decât inaniție spirituală. Necreștere. Pas pe loc. Sau înapoi chiar. Iar „polenul creștin”, rece, devine neatractiv pentru oameni. Sper că bisericile dvs sunt adevărați stupi...

Ceea ce nu prea știm mulți însă este ce face floarea soarelui atunci când este înnorat? Ei bine, Kim Klyn spune că în acea perioadă florile se întorc una spre alta să-și împartă energia! Ce lecție de viață!!! Atunci când cineva e lovit, deznădăjduit, trist, împovărat, bolnav, covidat chiar (că tot e la modă zilele astea), căzut, fără șansă de reabilitare etc, când spune că pentru el cerul e închis, viața are numai nori, noi trebuie să ne întoarcem fața spre el și să îi trimitem energie! Energia acumulată de la Mântuitorul!

Am mai citit că în urma unui experiment au fost legate sute de floarea soarelui ca să nu se mai întoarcă spre soare. Și creșterea lor a fost mai lentă cu 10%. Înțelegeți acum, prin analogie, de ce unii creștini cresc mai lent? Pentru că privesc spre net, spre filme, spre știri, spre conspirații, can-canuri... Ori spre nimic!  

Am mai văzut ceva la floarea soarelui. După ce privește la soare stă drept, în picioare, singură! Până va fi recoltată și pusă în hambare...

Trebuie să privim spre Hristos tot timpul ca să creștem!

Trebuie să privim spre ceilalți tot timpul ca să-i ridicăm!

Trebuie să rămânem smeriți, cu capul plecat, când am ajuns la maturitate ori la bătrânețe! Dar de fiecare dată cu privirea spre Dumnezeu!

Nimeni nu va scăpa de secerișul final. Abia atunci se va constata ce valoare am avut cât am trăit!

Nicolae.Geantă

Nicolae Geantă - Ce fel de oameni ar trebui sa fim în aceste vremuri tul...

video by Ben Hur

02.08.2020

În luna iulie am avut 7 milioane de infectări cu Coronavirus! - de Nicolae.Geantă

După ce a început Pandemia Covidului, toți specialiștii spuneau că virusul se va stinge vara. Când va da de căldură. Numai că, în luna lui Cuptor, la >30 grade Celsius, coronavirusul a luat-o la galop: a infectat 7 milioane de indivizi într-o lună! Dacă la 4 iulie s-a atins pragul de 11 milioane persoane care s-au infectat cu gripa CV19, la 2 august a sărit peste 18 milioane. Iar dacă ținem cont că pe 21 iunie se înregistrau 9 milioane, constatăm că în ultimele 40 de zile numărul de cazuri s-a dublat la nivel mondial! 

Primul caz cunoscut de Corononavirus se pare că s-a înregistrat în China încă de pe 17 noiembrie 2019, în regiunea Hubei, la un chinez de 55 ani. Explozia bolii însă a început 4 luni mai târziu, pe 12 februarie 2020, când s-au înregistrat 14.153 de cazuri într-o singură zi. Maximul de îmbolnăviri zilnice s-a înregistrat pe 24 iulie (289.609 cazuri), astăzi pandemia lovind 213 state și teritorii dependente, plus două vapoare internaționale.

Dacă monitorizările îmbolnăvirilor mondiale au început în luna ianuarie, iar din martie s-au înregistrat cazuri zi de zi, primul milion de infectați s-a înregistrat pe 3 aprilie, al doilea pe 15 aprilie, și al treilea pe 27 aprilie. Cazurile s-au dublat până pe 30 mai (6 milioane), apoi până pe 08 iulie (12 milioane), în ultimele două luni adăugându-se câte un milion de cazuri la fiecare 4-5 zile...

Când am să plec - de Traian Dorz

Când am să plec, aș vrea să spun

La toți cei ce-mi rămân în lume

Cuvântul cel mai sfânt și bun

Ce-aș vrea viața să le-o-ndrume.

Cuvântul care m-a purtat

Mereu cu Domnul dimpreună

Ce m-a-ntărit și m-a păstrat

Ostenitor către cunună.

Căci cât am fost nedreptățit

Și cât am mers în suferință

N-am fost nicicând nefericit

Nici frânt, căci am avut credință.

Nicolae Geantă - Nu fiți ucigași de suflete!

video by Ben Hur

De-a valma | Episod 29 | Cu gluga pe cap

video by Fundația Ciresarii

semnal editorial: „Biserica Creștină după Evanghelie din România. Istorie și spiritualitate” - de Nicolae.Geantă

Sub patronajul Guvernului României, Secretariatul de Stat pentru Culte din România și Biserica Creștină după Evanghelie din România semnalează apariția pe piață a volumului monografic „Biserica Creștină după Evanghelie din România. Istorie și Spiritualitate”. (Proiectul finanțat de Guvern a cuprins toate confesiunile religioase recunoscute oficial în țara noastră, și s-a demarat la finalul anului 2019, este un concept al prof.dr. Ion Bănșoiu și are coordonator pe Camelia Botezatu)

Volumul „Biserica Creștină după Evanghelie din România. Istorie și spiritualitate”, apărut la editura Paideia București, a fost coordonat de Virgil Achihai (președintele BCER-UBCE) și Bogdan Emanuel Răduț (istoric), alături de alți trei colaboratori: Ieremia Rusu (rector Institutul Biblic „Timotheus” București), Nicolae Geantă și Valentin Hrihorciuc (coordonator Agenția de Misiune Externă „Kairos”). Pe cele fix 200 de pagini color, cu hârtie de excepție, fotografii din Arhiva Cultului și câteva hărți ale răspândirii bisericilor, întâlnim excepționale informații despre „Istoria, Organizarea, Învățământul și Educația, Literatura și Presa, Personalități” (autor Bogdan Emanuel Răduț), „Spiritualitatea și viața religioasă” (autori Virgil Achihai și Ieremia Rusu), „Dinamica teritorială a creștinilor după Evanghelie din România” (autor Nicolae Geantă) și „Misiune Externă” (autori Virgil Achihai și Valentin Hrihorciuc), „Cuvântul Înainte” fiind semnat de Victor Opaschi (secretar de stat pentru Culte), iar „Introducerea” de Virgil Achihai.

Nu te opri - de maica Tereza

Nu uita niciodată că părul se încărunțește iar zilele se transformă în ani... Dar ce e important se conservă: forța și determinarea ta nu au vârstă.
Cât timp trăiești simte-te viu. Dacă ți-e dor de ce făceai înainte, fă-o din nou. Nu te pierde printre fotografii îngălbenite de timp, mergi mai departe atunci când toți se așteaptă să renunți!
Nu lăsa să se tocească tăria pe care o ai în tine. Fă astfel ca în loc de milă să impui respect.
Când nu mai poți să alergi ia-o la trap.  Când nu mai poți nici asta ia-o la pas. Când nu mai poți să mergi ia bastonul. Însă nu te opri niciodată!
(maica Tereza)