Scurtă despărțire - de Teodor Pâcă

Vă las în valea acestei stinse plângeri

Orice sfârşit vesteşte-un început,-

Mă duc eu primul sunt mai priceput,

Să pun din vreme şeile pe îngeri .

Zvântaţi cu zâmbet aripile plânse,

V-aştept la grajdurile de zmarald,-

Nu vă grăbiţi, d-abia-i amiaz şi cald

Şi eu v-aştept şi chingile sunt strînse .

Când veţi veni-n amurg sub înserare,

Vom călări frumoşi prin elizeu,

În cavalcadă, pân-la Dumnezeu

Descălecând la tronu-i, la picioare.

Ne-om prosterna cu frunţile alese

Pe lespedea de nouri, luminată,-

Cel mai frumos din noi va spune: "Tată,

Ţi s-au întors feciorii cu mirese.

Pe unde ne-ai trimis a fost şi bine

Şi rău a fost pe drumul străbatut,

Dar tot ce-ai scris să facem am facut

Şi nu te-a dat nici unul de ruşine.

Acuma ne-am întors cu toţi, -ne iartă

Ce altă slujbă ne aşteaptă, Tată?!"

...................................

Zvântaţi cu zîmbet aripile plânse,

V-aştept la grajdurile de zmarald,-

Nu vă grăbiţi, de-abia-i amiaz şi cald

Şi eu v-aştept şi chingile sunt strînse.