Ca trestia frântă - de Mihaela Mănescu

Ca trestia frântă Te caut, Isus,
O, vino la mine degrabă...
Că orice-adiere în greul apus
Îmi face tulpina mai slabă.
 
Nu-i nimeni ca Tine, să-i pese de-un pai
Ce n-a rezistat în furtună.
Doar Tu mă auzi când Te strig fără grai.
O, vino, și ia-mă de mână...
 
Se-apropie noaptea când valuri lovesc
Și vor să mă rupă mai tare.
Și nu știu, Stăpâne, la ce-Ți folosesc
Așa doborât din picioare...
 
Ca trestia frântă Te chem, Te implor,
Că seva din duh stă să-mi sece...
Mai leagă-mă. Poate voi fi roditor
La toamnă, când toate vor trece.
 
 
mihaela mănescu,
29 iulie 2025