Cred că ați
trăit, ca și mine, fără s-o fi căutat cu lumânarea, atitudinea unor oameni care
ne-au respins din... mândrie! Ne-au tratat cu nedragoste. Ca pe... nefrați! „Noi
suntem mai buni decât voi”, „suntem mai vechi”, „credința noastră e singura
cale”, „doar la noi găsești adevărul”. Și alte mici aroganțe. Am auzit inclusiv
pe cineva (dintr-o confesiune) care spunea că: „noi, cutare cult, suntem mai
aproape de Cer decât voi!” Sau pe unii (cam mulți) care au strigat chiar în
biserică: „pentru că voi nu sunteți sfinți, sunteți întinați, noi nu putem lua
parte la Masa Domnului cu voi!”. Apoi și-au făcut acasă la ei o biserică! Și am
mai văzut sub cer că ne putem mândri chiar cu smerenia noastră!
Mândria e patologie
grea. Pune oamenii în opoziție. Izvorăște din autoneprihănire. „E cancer al
sufletului”, vorba lui CS Lewis. Ea distruge posibilitatea iubirii. Sau a
fericirii. Ba chiar a bunului simț! Și „rar suntem mândri când suntem singuri!”,
comenta Voltaire. Mândria creionează imaginea unui Dumnezeu fals!
Toma d’Aquino o
considera păcat capital. În predicile sale mândria era capul căderii. Pentru că
da, și Sfânta Scriptură ne atenționează că „mândria merge înaintea pieirii...”
(Proverbe 16:18). Cine e mândru uită de Dumnezeu (Deuteronom 8:14)
I-am spus astăzi
prietenului meu că mândria e cel mai sus etaj al păcatului. Prin urmare
e sky-deck-ul prăbușirii! Locul de belvedere care te scpaă în hău. Cine cade
din mândrie se face praf. Să nu uitați că diavolul nu din cauza prostituției, a
tâlhăriei sau a crimei organizate a căzut. Ci din mândrie. Urcase atât de sus!
Și s-a prăbușit atât de jos!
Fugiți de
mândrie! Dacă o afișați Dumnezeu va sta împotriva dumneavoastră!
(PS: Sky-deck este un punct de observație aflat de obicei în vârful blocurilor zgârie nori)
Nicolae.Geantă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu