Până mai ieri am crezut, ca și majoritatea dintre dumneavoastră, că versetul din Matei “ferice de cei ce plâng” se referă la cei ce fac asta pentru suferințele bisericii persecutate, blamate pe nedrept, obstrucționate. Dar acum am înțeles că cine poate plânge e fericit!
Îi spuneam lui Vlad Schlezak că cine plânge în biserici e o binecuvântare! Nu oricine poate vărsa lacrimi... Vlad mi-a spus că lacrimile gen “reflex”, adică cele ce le verși când tai ceapă, ai răcit sau ți se irită ochii, sunt niște lubrifiante pentru ochi. Ii purifică, deoarece conțin 98% apă. Lacrimile “emoționale” însă (cele provocate de tristețe, durere, dragoste etc) conțin hormonii care sunt secretați de stress. Odată cu ele corpul dă afară toxinele ce se acumulează de la stress. Mai mult, aceste lacrimi stimulează secreția de endorfine - substanțe care dau o stare de bine! Ele repară celulele afectate și îțî dau senzația de liniște.
Știu, lacrimile nu ne plac. Dar mă gândeam zilele acestea că durerea e eliminată prin lacrimi. Stresul, păcatul care apasă zilnic peste noi, sunt eliberate prin plâns. Și cine plânge își repară sufletul!
Fii fericit că poți plânge! Fără lacrimi am deveni otrăviți. Și totodată otrăvitori.
Nicolae.Geantă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu