Ne-ai nins pe calea tinereţii cu cele mai frumoase flori,
Iisus,
din zorii dimineţii ne faci viaţa sărbători.
Ne-ai nins pe calea bucuriei cu cele mai divine stări,
că
tot cuprinsul veşniciei ni-e-mbrăţişare şi cântări.
Ne-ai nins stând pe genunchi cu fraţii cu-nlăcrimate
bucurii,
ce nasc din inimi adoraţii spre clipa când ai să revii.
Ne-ai nins peste durerea noastră cu cel mai cald şi sfânt
alin,
de-am înălţat spre zarea-albastră un imn din orişice suspin.
Privim voioşi peste clipita ce înc-o mai avem de dus
şi-ntâmpinăm
cântând slăvita minune când va ninge-n Sus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu