Printre cultele neoprotestante care se pregătesc să
celebreze Paştele şi care sunt recunoscute în România se numără Baptiştii, Penticostalii, creştinii după Evanghelie, Biserica Evanghelică Română şi Adventiştii de ziua a şaptea,.
"Principalele caracteristici comune ale acestor
confesiuni sunt: nu recunosc tainele bisericeşti; nu au cultul sfinţilor, ori
al icoanelor; nu admit ierarhia bisericească; practică, cu unele excepţii,
botezul la majorat şi „preoţia universală” (orice credincios poate citi şi
interpreta Biblia)", se arată pe site-ul ministerului Culturii şi Cultelor. Şi în ceea ce priveşte sărbătoarea Paştelui, obiceiurile
sunt diferite.
În Biserica Penticostală, în Joia Mare are loc "Sfânta
Împărtăşanie, iar duminica, seara şi dimineaţa, se ţin slujbe în biserică.
"Pentru noi, penticostalii, sărbătoarea învierii Domnului
Hristos e cea mai mare sărbătoare. Pentru că fără înviere nu există nimic. Ce
trăim acum e doar existenţă, boli şi impozite plătite. Fără învierea Lui,
creştinismul ar fi cea mai crudă înşelătorie de pe faţa pământului… Hristos a
înviat!!!", a declarat pentru TVRInfo.ro pastorul penticostal Vladimir
Pustan.
Pastorul a mai explicat că în Joia Mare seara sărbătoresc
Cina Domnului sau Sfânta Împărtăşanie.
"De joi seara şi până vineri seara biserica este
deschisă şi oamenii vin şi se roagă. Duminică dimineaţa şi duminică sera avem
slujbe în biserică", a mai completat Vladimir Pustan.
Paștele în Biserica Baptistă
În Biserica Baptistă, se organizează în fiecare seară, în
Săptâmâna Mare, servicii divine unde credincioşii se roagă, cântă, iar joi
seara se oficiază Cina Domnului. Pastorul baptist Emanuel Dejeu ne-a declarat
că în Ziua Învierii se organizează programe speciale.
"Celebrarea zilei Învierii lui Cristos este pentru noi
credincioşii baptişti o ocazie de sărbătoare. După Săptămâna Mare, o săptămână plină
de semnificaţii, atât pentru Cristosul întrupat cât şi pentru credincioşi, vine
dimineaţa Învierii care aduce cu ea bucuria eliberării, bucuria unui nou
început, bucuria vieţii noi", a mai explicat pastorul.
Emanuel Dejeu mai spune că "în duminica învierii în
unele Biserici, mai ales din Ardeal, credincioşii dis de dimineaţă, ca şi
femeile ce au mers la mormânt, se adună la biserică pentru primul serviciu de
Înviere. Acesta are loc în jurul orei 05.00 - 06.00 dimineaţa".
"Pe lângă această întâlnire care nu se regăseşte în
programul tuturor bisericilor, ca şi în celelalte duminici sunt două întâlniri,
una de dimineaţa şi alta de seară. De obiciei în această zi sunt programe
speciale, corurile pregătesc cântece alese, seara în general are loc programul
copiilor. A doua zi de Paşte, unele Biserici au un singur serviciu divin,
altele, două programe", ne-a mai explicat pastorulş baptist.
Paștele în Biserica Adventistă de ziua a șaptea
Adventiştii de Ziua a Şaptea serbează Paştele prin serviciul
Sfintei Cine, care se organizează o dată la trei luni. Pastorul adventist
Cornel Dărvăşan ne-a explicat că "deși nu serbează Paștele la data fixă a
primei săptămâni de după echinocțiul de primăvară, cu ocazia aceasta
împărtășesc mesaje despre moartea Domnului Isus și despre adevărul Învierii
sale, și se bucură împreună cu ceilalți creștini de acest mare eveniment".
"Paștele este un cuvânt care vine din ebraicul Pesach
și care înseamnă a trece pe lângă, cuvânt apărut pentru prima dată cu ocazia
înființării unei sărbători care avea să fie de mare importanță în tradiția și
cultura ebraică. Sărbătoarea Paștelui a fost instituită cu prilejul ieșirii din
Egipt. În noaptea eliberării, evreii au primit porunci speciale de la Dumnezeu,
prin care un miel avea să fie jertfit seara, iar sângele lui trebuia să fie pus
pe stâlpii ușii (cei laterali și cel transversal) în așa fel încât teritoriul
acesta trebuia marcat ca fiind al lui Dumnezeu. În timpul nopții ultimei urgii
(Dumnezeu luptase împotriva zeităților Egiptului și a fost victorios de fiecare
dată prin nouă plăgi pe care le-a adus peste zeitățile la care se închinau
egiptenii și care s-au dovedit a fi neputiincioase), evreii trebuia să mănânce
mielul fript la foc cu cu ierburi amare, având mijlocul încins, cu făcliile
aprinse și cu încălțămintele în picioare, timp în care îngerul dreptății va
trece prin țara Egiptului și va lovi pe întâiul născut dintre dobitoace sau
dintre oameni din orice casă care nu va avea asupra ei semnul sângelui. Nici
chiar faraon nu a fost cruțat de această plagă, care a declanșat practic
exodul. Evreii au ieșit în noaptea aceea din Egipt și au plecat spre țara
făgăduinței. Acel miel pascal în reprezenta pe Mesia, care a venit în persoana
lui Isus Hristos, și care în seara sărbătorii Paștelui, după o activitate de
trei ani și jumătate instituie o nouă sărbătoare, a Cinei Domnului, a noului
legământ, cu sângele Său, nu cu sânge de Miel. De fapt, toate jertfele
Vechiului Testament vizau persoana lui Mesia", ne-a explicat pastorul
adventist.
Cornel Dărvăşan a mai spus că prin serbarea Sfintei Cine
vestesc "moartea Domnului până va veni El’’.
"Biserica Adventistă recunoaște sărbătoarea Cinei
Domnului ca fiind transformarea sărbătorii Paștelui în Noul Legământ, și se
procedează după porunca hristică în felul următor: Primul pas este spălarea
picioarelor. Conform evangheliei după Ioan la capitolul 13, Isus a spălat
picioarele ucenicilor. După asta, le-a spus: Dacă Eu Domnul și învățătorul v-am
spălat picioarele, și voi sunteți datori să vă spălați picioarele unii altora,
pentru că Eu v-am dat o pildă ca și voi să faceți cum am făcut eu. Acest gest
al umilinței este înțeles ad literam, și în Biserica Adventistă se face înainte
de cină, acest gest al spălării picioarelor, doi câte doi, doi bărbați sau două
femei, la înțelegere pentru ca acest mic botez cum îl numeau părinții
bisericești să dea la o parte praful păcatului care s-a așternut de la
împărtășirea trecută", a precizat Cornel Dăvărăşan. După acest moment solemn, se rostește binecuvântarea de
către un pastor sau un conducător (presbiter), se frânge și se servește pâinea,
simbol al trupului lui Isus, simbol al comuniunii.
După ce se servește pâinea, se cere binecuvântarea asupra
rodului viței, adică asupra vinului nefermentat, care simbolizează sângele lui
Isus şi se împarte credincioșilor, a mai explicat pastorul.
Biserica Adventistă de ziua a șaptea, în mod convențional
servește Paștele Domnului, Cina Domnului, odată la trei luni, deci trimestrial,
în amintirea Domnului.
Printre cei care nu sărbătoresc Paştele se numără membrii
bisericii Martorii lui Iehova.
Şi creştinii din Biserica Creştină după Evanghelie îşi aduc
aminte de învierea lui Isus prin ceremonia Sfintei Cine.
Preluare de la TVR ( http://stiri.tvr.ro/pastele-la-crestini_13741.html)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu