Cea mai mare datorie a unui părinte... – de Nicolae.Geantă

Scriptura ne spune că în ziua în care l-a creat pe om, Dumnezeu l-a făcut „după chipul și asemănarea Sa”. Divină. Dar când Adam a născut pe Set, acesta a fost după „chipul și asemănarea sa”. Omenească. (Geneza 5, versetele 1 și 3). Undeva, Adam pierduse chipul lui Dumnezeu... Copiii săi nu au văzut decât chipul lui care păcătuise. Și l-au urmat...

Copiii sunt copiile noastre fidele. Nu putem avea pretenția ca în societate ei să se comporte exemplar când acasă noi nu ne comportăm cu demnitate! Nu degeaba au devenit proverbiali cei 7 ani de acasă. (Și totuși unii părinți s-au comportat ca și cum cei 7 ani nu ar fi fost acasă!) 

Copiii sunt ca o oglindă. Ceea ce văd și aud sunt ceea ce ei vor face. Ajută-i să reflecteze numai lucrurile bune.

Copiii sunt imitatori perfecți. Nu uitați că ei ne urmează exemplul, nu sfaturile! Așa că... fii ceea ce dorești ca ei să fie!

M-am tot gândit azi de Ziua Copilului: „Care e cea mai mare datorie a unui părinte?” Și am găsit: Cea mai mare datorie a unui părinte este să imprime chipul lui Dumnezeu în copiii săi! Dacă pruncii noștrii se vor asemăna cu El, lumea-ntreagă va fi fericită!

Duceți-vă copiii înaintea lui Dumnezeu, și pe Dumnezeu înaintea copiilor! Altfel vor purta numai chipul vostru! Oricât am fi de buni părinți, de neprihăniți, de înțelepți, totuși chipul nostru nu e nici pe departe desăvârșit ca al Lui!

Vă doresc să aveți copii care poartă în ei chipul lui Hristos! Cineva zicea că ne vor fi cheile care ne vor deschide Raiul! De aici, de pe pământ!

PS: La mulți ani tuturor copiilor, oriunde v-ați afla! Vă doresc să fiți fericiți lângă Isus!

Nicolae.Geantă