Creștinii cititori de Biblie au auzit de Anania și Safira. Acei soți care au venit într-o zi în fața bisericii și au donat o sumă mare de bani mințind-ul pe Petru că au dat totul lui Dumnezeu, și așteptând apaluzele publicului. Deconspirați de Duhul Domnului, cei doi ipocriți au căzut morți jos la pământ.
Anania și Safira au folosit biserica pentru a se promova ei însuși, zicea Max Lucado. Dar au o imagine ipocrită. Căci dărnicia lor așa o pot eu traduce: ipocrizie! ("Hupocrites" cum zic greci. Actori falși). Hristos traduce ipocriții prin "le place să fie văzuți de oameni" (Matei 6:5).
Când vii la biserică nu căuta un loc unde să fi de toți văzut! Când dai la colectă nu ține hârtia de 100 de lei jumătate ieșită din cartea de cântări! Când predici nu te lăsa periat de mulțime! Nu împrumuta vocabular teologic sofisticat! Când te rogi nu țipa să domini pe fei din jur! Spiritualitatea nu se măsoară în decibeli. Când dirijezi nu te umfla în pene! Anulează parada! Nu cânta doar pentru a fi auzit! Amuțește vioara, pianul, chitara! Nu-ți face selfie cu săracii cărora le duci alimente!
Nu căuta lumina reflectoarelor când faci lucrarea lui Hristos! Ucide în tine dorința de-a ieși-n evidență!
Fă lucruri bune! Fă lucruri bine! Dar nu le face pentru a fi văzut! Anania și Safira au făcut să fie aplaudați ca Barnaba. Tu pentru ce faci când faci ceva în biserică?
Nicolae.Geantă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu