Chipul lui Dumnezeu este în dumneata și-n mine. În funcție de noi, oamenii îl văd pe El. Când venim în biserică, noi, întregul, expunem chipul Lui Dumnezeu. În funcție de noi, El e vesel, e trist, e drept, e bogat sau sărac, iartă sau aplică corecții.
Îmi place să spun bisericilor ori elevilor că la Golgota, acum 2000 de ani, Dumnezeu s-a spart în milioane de cioburi și s-a împrăștiat în toată lumea. Azi, eu și dumneata, venim ca niște piese de puzzle și-I întregim chipul. Sau, i-L schimonosim...
Din nefericire, creștinismul unora e ca poleiala de pe mobilă: foaaaaaarteeee subțire!
Nicolae.Geantă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu