Charlie, sau "liberte" fără "egalite"

Solidaritatea cu Charlie, generată de măcelul caricaturiștilor francezi, a devenit o rugăciune, un fel de "tatăl nostru" pentru atârnătorii de pătrățel negru acolo unde nu te gândești. La gazete și ambasade, prin trenuri și pe tricouri, în școli sau televiziuni, în piețe și online, cu mic cu mare strigă, și încântat și furios: "je suis Charlie". Virusul a lovit până și pe președintele Iohannis care și-a atârnat sloganul ca fotografie de copertă pe feisbuc. 

Evident că dezaprob crimele musulmanilor, căci nici măcar islamiștii nu sunt de acord cu "bravura" fraților Kouachi. Nu-s de acord să cadă turnuri, nici să zboare metrouri și nici gloanțe prin biserici. Dar nici nu mă dau în vânt după "je suis Charlie".

Cum de ce? Pentru că dreptul la exprimare liberă nu înseamnă dreptul la orice. Nu poți avea "liberte" fără "egalite". Pentru că libertatea unora nu trebuie să îngrădească libertatea altora. Iar dacă e democrație nu înseamnă că poți batjocorii. Că poți călca cu bocancii ce alții consideră principii sacre. Vorba domnului Pleșu: "...nu te poți juca cu simbolurile... ca și cum ai juca popice". Nu poți caricaturiza pe Mahomed, (sau orice alt lider religios), în ipostaze deocheate, pornografice, apoi să aștepti ovații. (S-ar putea să fi aplaudat cu Kalașnicovul). Cel puțin creștinii nu fac așa.

Nu pot fi solidar cu teroriștii (Apropos, Richard Wurmbrand a fost trecut de unii în tagma lor, pentru că a scris "Isus, prietenul teroriștilor"; sper că pentru ce scriu aici nu-s băgat în oala lor). A celor ce ucid cu mitraliera. Dar nici nu pot empatiza cu cei ce ucid cu creioane...  Printre tâmpeniile emanate, jurnaliștii de la Charlie Hebdo au caricaturizat Trinitatea având relaţii intime în grup! Cum să solidarizezi cu ei? 

Problema numărul unu a europenilor nu e terorismul. Nici migrațiile. Și nici libertatea. Ci secularizarea, îndepărtarea de tot ce e sfânt, de Dumnezeu. Frica de Domnul aduce întelepciune. Dar și protecția Lui...

Dumnezeu nu ne-a chemat să facem dreptate cu toporul. Dar nici să batjocorim semenii. Batjocura e o crimă cu mănuși.

Dvs să nu batjocoriți pe nimeni. Ați fost chemați să binecuvântați, nu să blestemați. Și aveți grijă cu cine solaridați...