Miercuri – Goblenele vorbesc despre… tăcere
Goblenurile se cos în tăcere. Când privești pe cineva care le
țese în fața ta ai impresia că lucrarea lui e un haos. Tu nu vezi firele
așternute perfect chiar în locul lor, ci numai împunsături și-un labirint de
culoare. Pentru tine este non-sens înșiruirea de ață, dar pentru cel care țese e
lucru în credincioșie.
În Miercurea din Săptămâna Mare Hristos simțea teribila
apăsare a trădării. Știa că Iuda îl trăda pentru arginți, Petru se va lepăda de
prietenie, ucenicii îl vor abandona în întuneric, Pilat se va spăla de mâini după
ce-L va osândi, preoții cei mai de seamă i-au pregătit o Cruce. Iar mulțimile îl
vor huli. A tăcut pentru că se pregătea de victorie. Tăcerea e un argument mai
puternic decât încercarea de a demonstra ceva!
Când simți că te miști ca un melc ori că trădarea te-a
ocolit la mustață, când sufletul tău a devenit un ghem de întrebări iar inima
un ceas care ticăiește în galopul neîncrederii, nu uita că și Isus, în tăcerea
unei zile de Miercuri, se pregătea să transforme vânzarea în biruință!
Când privești în jur și nu vezi nicio cale liberă, „amintește-ți
că Dumnezeu a cusut harta eternității chiar pe dosul poveștii tale”, vorba lui
George. Tot ce trebuie să faci este să crezi că va reuși. Cp vei reuși! Pentru
că Dumnezeu are ultima mutare pe table de șah a vieții: Învierea!
Nicolae.Geantă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu