“... s-a făcut o mare tulburare cu privire la Calea Domnului” (Faptele Apostolilor 19:23)
Avansarea în viață, dar și în Biserică, are mare nevoie de înnoirea strategilor. Inevitabil, chiar în procesul de revigorare există dileme. Sunt voci care vor ca “noul” să poarte “petece vechi”. “Trebuie să rămânem la vechile cărări”, sună partitura multora, care, asemeni operelor lui Caragiale “să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic”. Știți de ce procedează așa? Nu au o strategie...
Cine dorește o schimbare trebuie să accepte o cale nouă! Atenție mare: calea e nouă dar destinația e aceeași!
Cine începe o cale nouă trebuie să anandoeze calea veche. Obiceiurile. Fie că e vorba de păcate, tradiții ori anturaje...
Cine începe o cale nouă trebuie să se asigure că este mai bună decât cea veche. O șosea nouă nu poate avea mai multe gropi decât cea veche. Astfel degeaba ai croit-o...
Cine pornește pe calea nouă trebuie să înceapă cu primul pas. Altfel, nu a pornit nicăieri...
Nicolae.Geantă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu