Cum n-au mai plâns nicicând;
C-au fost culeși și împletiți
Pe Fruntea Ta înlănțuiți,
Plâng spinii tremurând...
Durerea Ta privind,
Se-mbrățișează-nlăcrimați
De chinul Tău înfiorați,
Plâng spinii hohotind...
La Cruce astăzi vin smerit
Și plâng îngenuncheat,
Că spin Ți-am fost, dar m-ai iubit,
M-ai înfiat și m-ai sfințit.
Te laud că-s iertat...!
Mihaela Mănescu
București
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu