Tu ni Te dărui nouă la toţi necontenit
şi totuşi eşti, Isuse, în veci fără sfârşit!
Fără sfârşit e Pâinea ce zilnic ne-o-mpărţeşti,
toţi ne hrănim din Tine – ci-n veci nu Te sfârşeşti.
Tu, Vinul cel din care sfinţiţi ne-mpărtăşim,
gustăm din el cu toţii - ci-n veci nu-l isprăvim.
Din Tine e Cuvântul pe care-l frângem toţi,
- ci el întreg rămâne spre fii şi strănepoţi.
Din Tine este Apa din care toţi luăm,
ne săturăm – şi totuşi în veci n-o-mpuţinăm.
Şi aerul cu care viaţa ne-o hrăneşti,
îl otrăvim – şi totuşi mereu ni-l primeneşti.
Din Tine, frumuseţea ce-n toate-o porţi spre noi,
- ci ea mereu renaşte în forme tot mai noi.
Slăvit să fii Tu, Care ne speli tot ce-i greşit
şi Care, totuşi, veşnic rămâi Desăvârşit!
Traian Dorz
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu