David și expunerea la risc - Nicolae.Geantă

Spre sfârșitul vieții sale, David e pus de Dumnezeu în fața unei decizii fără ieșire. Păcătuise recenzând poporul, iar Iehova nu i-o ceruse. Orice ar fi ales, nota de plată era colosală. Poporul putea pieri de tot!

Proorocul Gad îi propune să aleagă intre trei ani de foamete, trei luni de asediu al vrăjmașilor și trei zile de ciumă! (vezi 2 Samuel 24:13, 1 Cronici 21:12).

Împăratul, care și-a recunoscut vina, a ales ciuma. Dar nu pentru o plagă de numai trei zile. Dacă alegea foametea David nu s-ar fi expus riscului. Cămările împărătești erau înțesate de provizii. La palat foametea ar fi lovit abia la urmă. Dacă alegea calea războiului regele nu s-ar fi expus la risc. Noi știm că în lupte "regii se ceartă și soldații pier". Șansele ca el să plătească ar fi fost mici. Prin urmare el a ales ciuma! Boala nu alege, nu face diferența între rege și sărac. Ciuma îl putea lovi și pe el.

Alegeți totdeauna nu doar să slujiți, ci să și riscați. Numai cine riscă va câștiga. Priviți martirii în arene, sfârșitul de viață al apostolilor, prigoana comunistă, frații noștri din China. "Sămânța creștină e în sângele martirilor", a spus Augustin.

Datorită riscurilor lor noi suntem azi aici.Dumnezeu iubește pe cei ce acceptă riscuri. Chiar El e riscat întrupându-se în om.

nicolae.geanta