Jurnal de Seattle. Ziua 1. Convenția 55. Bisericile penticostale din SUA și Canada

Ziua 1. Vineri 29 august

Seattle. Cel mai mare oraș nord-vest american. Întemeiat în 1851. Integrat la US exact cu 100 de ani înainte să mă nasc eu (1869). Creștere fulgerătoare. 80.000 locuitori în 1900, 467.000 în 1950. În aprilie 2025 avea 816.000 locuitori. Orașul propiu zis. Dar aria metropolitană are peste 4,2 milioane persoane. Vârsta medie e de 35 ani. Deci mulți tineri. Albii reprezintă 60%. Iar asiaticii 17,5%. Restul afro-americani și hispanici. Interesant e că populația Seattle-lui este 20% născută în altă țară decât US. Religios creștinismul a înregistrat un recul în ultimul deceniu: de la peste 52% la cca 44%. Dintre aceștia domină protestanții evanghelici (22%), protestanții (9%), catolicii (11%), ortodocși (1%) etc. Budiști sunt cam 3%, musulmanii 2%, mozaici 2% etc. Uimitor non-religioșii sunt în procent de 44%! 

Economic Seattle stă foarte bine. Peste 68.000 dolari/ locuitor/an. Este cam cea mai bună piață de muncă din America. În arealul metropolitan își are sediul central mari companii multinaționale de top:  Amazon (2500 miliarde $), localizat în Bellevue, peste 45.000 salariați, spații de birouri de peste 900.000 mp), Microsoft (3000 miliarde $), Costco, Boeing, Starbucks, Nordstrom, Expedia, Alaska Airlines etc.

Ora 17. Imediat cum ieși de pe autostradă 405, dai cu ochii de o clădire impozantă. Meydenbauer Center. Sticlă și beton. Modernism american. Cel mai important centru de conferințe din Bellevue, un oraș din aglomerația urbană Seattle. Suprafață Centrului de Convenții? 54.000 mp. 54 de hectare!!! Construit în 1993. Se mândrește cu organizarea a peste 250 de evenimente pe an,  la care participă 150.000 de persoane. De fapt tot Centrul Meydenbauer a găzduit în 32 de ani peste 5 milioane de oaspeți! Cât numărul de pasageri anuali ai aeroportului Henri Coandă Otopeni. Din cele 10 săli, cea mai încăpătoare (unde românii penticostali din America de Nord au organizat Convenția 2025), poate găzdui 4700 persoane! (Sala de de teatru “înghite” 3090 de scaune, iar cea de banchet 2720). Sala de convenții/conferințe este de 3300 mp. 

17,05. În jurul Meydenbauer Center e un furnicar de oameni îmbrăcați elegant. Sute, apoi mii de români o iau cu asalt. Scena e lungă de cca 50 m. Plină de flori. Fanfara, corul, echipele de worship depășesc 200 de inși! Iar muzica lor e de o finețe rară! Mulțumim Domnului pentru astfel de tineri dedicați. Care vin, pe banii lor de la mii de mile distanță, cu ore bune înainte de program, pentru repetiții. Când cântă împreună te simți deja dincolo, în Rai! Vă dați seama cum va suna când îngerii vor cânta cu noi la unison în Cerul lui Hristos? 

 

18,00. Publicul din sală depășește 2500 de frați și surori. Poate 3000. (Atâtea scaune au aranjat organizatorii). Veniți din toate colțurile Americii de Nord. Iar câțiva tocmai din România (între țara noastră și Seattle (Pacific) sunt 10 fuse orare! Un fus orar=1500 km). Deschiderea celei de “a 55-a Convenții a bisericilor române penticostale din USA și Canada” a fost făcută de pastorul coordonator Vasile Antemie, de la First Romanian Pentecostal Church Seattle, care după urările de bun venit și chestiuni organizatorice a anunțat tema Convenției din 2025: “Adevărata Închinare”.  “Dorința noastră, a gazdelor, este ca în aceste zile de părtășie (29 aug. - 1 sept.) să avem un timp de reflecție, întâlnire spirituală, și reînnoire a dedicării noastre față de Domnul Hristos!

După prima motivație la rugăciune., din 2 Cronici 20:21 a pastorului Gabi Covaci de la BP Tabor (Riverside, CA), au urmat momente de închinare cu Grupul Emanuel din Sacramento și Corul bărbătesc din Portland. Apoi pe scenă, au urcat cei trei lideri ai comunităților penticostale românești în America de Nord pentru un scurt salut: Cristian Ionescu (pastor Elim Chicago, președinte Union), Vasile Cînpean (pastor Portland, președinte Assemblies of God), Florinel Câmpean (pastor Filadelfia Chicago, președinte Church of God). 

Prima predică a serii a fost rostită de  pastorul Corneliu Olan, de la Elim Atlanta: despre povestea unui slujitor energic. Care sancționa justiția socială. Care descria mizeria morală a vremii. Care. a pornit de la acuzații “vai de ei” la lamentații “vai de mine”! De ce? Pentru că slujirea lui o luase înaintea închinării. Da, când o luăm înaintea lui Dumnezeu vedem numai desaga cu păcate și greșelile celorlalți. Întâlnirea cu God e oglindă. Ne vedem pe noi. Cornel Olan a vorbit despre câțiva pași ce trebuie urmați în vederea restabilirii atât a lui Isaia (personajul din text) cât și a noastră, a tuturor. În primul rând e nevoie de constatarea realității, urmează curățirea impurității (Isaia e curățit pentru că Domnul vrea să îl folosească!) și consacrarea vieții. E nobil să constați, să curăți. Dar e nobil să fii misionar! “Iată-mă, trimite-mă!” trebuie declarat de orice creștin.

A urmat o surpriză: un grup de acordeoane. Apoi pastorul Mircea Berci (Emanuel Sacramento) a motivat poporul pentru colectă: “Poate fi dărnicie fără dragoste, dar nu poate fi dragoste fără dărnicie!”. Exact. Nedarnicij nu sunt cristocentrici. Sunt selfiști. Gabi Gorcea a ridicat sala în picioare cu melodia “Domnul, Domnul, e puterea mea”, iar pastorul Florin Foghiș, de la Betel Portland, a predicat în engleză. Tinerii în special gustă mai bine astfel de mesaje! Dar și o parte bună din cei mari! Mesajul “Doctrina închinării biblice” a izvorât din textul scriptural Neemia 9:1-3. Închinarea se face cu smerenie, cu pocăință (“fiți sfinți ca Eu sunt sfânt!”, zice Domnul), în adevăr. 

În scurtul îndemn pentru rugăciune, pastorul Sandu Vereș, de la Betel Kent, a întrebat retoric “E și o închinare falsă?” Este… A dat exemplu “Fariseul și vameșul”. Chiar așa, de ce n-a fost primită închinarea/rugăciunea fariseului? Pentru că nu avea smerenie! Oare de ce se spune că smerenia e “rara avis?” Întreb numai…

În ultima parte a serii de vineri a urmat un recital al Fanfarei (dirijor Daniel Gădălean, Seattle), apoi, Corul Convenției (dirijor Andrew Filip din Seattle), și predica pastorului Florinel Câmpean, care a citit textul despre femeia samariteancă (Ioan 4). Președintele COG a spus că principiile “ închinării în duh și adevăr” cuprind prezența Domnului și prezența omului (nu e închinare în afara acestei ecuații!) “Uneori suntem aici dar absenți!”. De asemeni unii ne închinăm fără substanță ( “vă închinați la ce nu știți samaritenilor!”). “Avem nevoie de substanță (Scriptură), dar și de emoție, de sentimente. Avem nevoie de formă, dar și de foc!”, a concluzionat pastorul Câmpean. Chiar așa: avem programe, dar avem entuziasm? Pentru că închinarea e în adevăr (formă) dar și în duh (pasiune). Niciun închinător adevărat nu poate căsca în timpul predicii? Nici nu se plictisește la rugăciune…

Trecuse peste 3 ore și un sfert când a început ultima rugăciune a programului din sala de convenții. Totuși, după 21,30, într-o sală mai mică (403), timp de o oră jumătate s-a continuat cu o searâ de stăruință! Stăruiți după umplerea cu Duhul Sfânt. Nu pentru mântuire! Ci pentru slujirea cu putere și evlavie în proclamarea Mântuitorului Isus Hristos! Cine e plin de Duhul Sfânt nu poate avea o închinare falsă, fariseică, neroditoare! Înțelegeți de ce unii se închină greșit? Pentru că o fac fără “Paracletul” lui Dumnezeu! 

Nicolae. Geantă

Bellevue, Seattle, US