Doamne, fă din suferintă
Pod de aur, pod înalt,
Fă din lacrimă velință
Ca- ntrun pat adâns si cald
Din lovirile nedrepte
Faguri facă-se și vin.
Din înfrângeri scări și trepte,
Din căderi, urcuș alpin.
Din veninul pus în cană,
Fă miresme ce nu pier.
Fă din fiecare rană
o cădelniță spre cer;
Și din fiece dezastru
Și crepuscul stins în piept,
Doamne, fă lăstun albastru
Și fă zãmbet înțelept.
Radu Gyr
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu