Dacă vă spuneam
că Lunea din Săptămâna Patimilor a fost ziua când Mântuitorul a rostit o
sentință asupra nerodirii, Marțea Mare ne vorbește despre o altă sentință:
condamnarea fățărniciei. Intrând în Templu pentru ultima dată, Domnul Hristos a
osândit cărturarii și fariseii care pe ascuns își pusese de gând să-L omoare.
În opt puncte de condamnare (opt „vai”-uri). Cel mai dur a fost „vaiul
ipocriților”, când Domnul i-a declarat „morminte văruite”.
În Israel
mormintele erau la marginea drumului. Ca nu cumva să calce peste ele și să
devină necurat, înainte de procesiunea de Paști, evreii le văruiau. Le făceau
vizibile. Oricine se atingea de un mormânt nu doar că devenea necurat și nu
putea sărbătorii Paștele Domnului, dar printre evrei circula încredințarea că
în morminte locuiesc demonii. Prin urmare orice atingere de un mormânt însemna
contact cu dracii!
„Sunteți ca mormintele văruite, care pe dinafară
se arată frumoase iar pe dinăuntru sunt pline de oasele morților!” (Matei 23:27), le-a strigat Hristos fariseilor
și cărturarilor. Prin această sentință dură, evreii au înțeles că fariseii și
cărturarii – care susțineau că fac voia lui Dumnezeu și păstrează Legea Lui,
sunt atât de fățarnici și plin de răutate ca... demonii! Declararea „demonilor” determina poporul să fugă de slujitorii fățarnici ca de... diavoli!
„Păziți-vă de aluatul fariseilor care este
fățărnicia” și-a
avertizat ucenicii Mântuitorul, prin predica Sa caraz. Ipocrizia e unul
dintre cele mai mari păcate. Chiar Midrașul evreiesc spunea că dacă în lume
sunt 10 măsuri de ipocrizie, în Ierusalim sunt 9!
Paradoxul este că deși de 2000 de ani știm că Hristos urăște ipocrizia, păcatul fățărniciei este încă prezent în Biserică! Sub ce forme... le știți dvs, le-ați văzut. Acest aspect este cel mai urât lucru din viața unui slujitor creștin. Să te dai sfânt și să fii demon! JC Ryle spunea că „dintre toți oamenii din lume, nici unul nu este mai vrednic de osândă atât de mare ca un slujitor al Bisericii neîntors la Dumnezeu. Ca un creștin în haine de drac, aș putea eu spune.
După acuza extrem
de gravă, Domnul Isus care știa că va fi răstignit, a mai transmis un mesaj de
judecată Ierusalimului: „Am vrut să strâng
pe copiii tăi cum strânge o găină puii sub aripi! Dar n-ați vrut! Iată că vi se lasă casa
pustie!” (Matei 23:37).
Casa pustie
însemna o lovitură triplă: distrugerea Templului, distrugerea Ierusalimului și
împrăștierea întregului Israel printre Neamuri. Fără Dumnezeu, fără Templu,
fără țară! Adică străin. Da, ipocrizia te face străin de Cer. Sub blestemul ei
rămâi și fără casă și fără urmași!
În final, în
ultima sa cuvântare publică a misiunii de Învățător, Isus Hristos a rostit
înaintea mulțimii din Templu: „De acum încolo nu mă veți mai vedea până când
veți zice: `Binecuvântat este cel ce vine
în Numele Domnului`!” (Matei 23:39). Apoi a ieșit pentru totdeauna din
Templu. (Josephus Falvius povestește că în timpul asediului din anul 70,
deodată s-au deschis ușile Templului. Acest lucru misterios era semn că l-a
părăsit îngerul de gardă!)
Fugiți de
fățărnicie! De fariseism. De creștinism cu două fețe. Sau cu mai multe. Orice
gest de ipocrizie e un teatru murdar care te lasă fără viitor! Fără mântuire!
Destinat judecății!
Dacă ai greșit e timpul pocăinței. Aici. Acum. Acolo e prea târziu...
Dumnezeu nu vrea să ne văruim mormintele! Vrea să înviem din morți!
PS: 40 de ani după fatidicul discurs, Ierusalimul a fost ras de pe fața pământului de către romani în frunte cu Titus.
Nicolae.Geantă
Cândva s-a constatat că o oaie a mâncat o oaie. Concomitent lipsea un lup la apel din haită...misterios.
RăspundețiȘtergereești de... belea!
Ștergere