Fundaţia CIREŞARII

luni, 31 decembrie 2018

Nicolae Geantă - Fiți lumânări!

Video by Emanuel Sibiu
Programul Bisericii Penticostale Emanuel Sibiu 
30 Decembrie 2018

Planuri facem. Dar le ducem până la capăt? - de Nicolae.Geantă

Isaia 32:8 : “Dar cel ales la suflet face planuri alese, și stăruie în planurile lui alese”

La fiecare început de an ne facem planuri. Proiecte. Visăm să mutăm munții, să schimbăm fața pământului și interiorul nostru. Nu zic că nu e bine. Căci unde nu-i plan e viață alandala. Biserică alandala. Ori vorba unui jurnalist: ambrambureală socială. Dar nu poți construi oriîncotro, căci viața e un puzzle uriaș...

Biblia ne învață să facem planuri alese... Adică nu orice planuri. Căci oamenii fac și planuri rele. Sufletele alese nu fac planuri strâmbe! Mai mult, cel ales face planuri alese și stăruie în ele! Nu le abandonează! Creștinul tot ce începe duce la bun sfârșit! 

Am citit undeva că la finalul anului ne trezim fără realizări pentru că ne facem planuri nerealiste. Visăm să ne pice-n pălărie Jackpott. Să construim o vilă cu jacuzzi. Să întâlnim o Ileană Cosânzeană. Ori un Banderas. Vrem să se schimbe partenerul, șeful, România, domnii Dragnea și Johanis. (Dar pentru asta trebuie să ne schimbăm noi!) Nu așteptați pere mălăiețe să cadă în 2019! Fiți realiști! 

Vladimir Pustan - Chemat să fiu iubit

Video by CiresariiTv
30 Decembrie 2018

Vă dorim un An Nou Binecuvântat!


sâmbătă, 29 decembrie 2018

Câte vase poți umple în 2019? - de Nicolae.Geantă

În vremea lui Elisei o soție de prooroc a rămas văduvă, cu copii de  crescut și cu datorii utiașe de achitat. În timpurile acelea nicio femeie care nu avea bărbat nu putea să muncească! Nu avea voie. Dar la Dumnezeu putea apela oricine. Singura ei avere era un vas cu ulei. În spatele lui moartea își ascuțea coasa. 

Disperată, femeia a strigat după ajutor omului lui Dumnezeu. Și Elisei a sfătuit-o să împrumute vase. Multe. Apoi să toarne untdelemn în ele. Deci femeia a turnat dintr-un vas și a umplut toate vasele goale ale vecinilor! Iar uleiul ar mai fi curs continuu dacă ar mai fi avut recipiente!

Biblia ne învață că Dumnezeu deține uleiul. Suficient de mult. Dar vasele sunt la noi. Golite. Goale aduc foamete. Faliment. Frică. Moarte. Pentru a fii umplute e o singură cerință: trebuie duse la El. Toate!

Nu știu câte vase ai umplut în 2018? Dar știu că le poți umple anul viitor. Finalul de an nu e doar un sfârșit, ci și un nou început!

Câte vase poți umple în 2019? Unul, puține, multe? Vrei să știi câte? Atâtea câte aduci! 


Nicolae.Geantă

Nicolae Geantă și Tinerii Bisericii Punct la Sibiu


vineri, 28 decembrie 2018

Vladimir Pustan - Ultima staţie spre fericire

Ce trăim acum nu e viaţă. Isus când l-a înviat pe Lazăr a zis: „Eu sunt învierea şi viaţa”. Adică viaţa urmează după înviere. Ce trăim noi acum e o luptă oarbă şi cruntă pentru existenţă. Serviciu, şcoală, pâine, medicamente, copii, maşină defectă, un casetofon, o cafea. Şi iarăşi : luni, marţi, miercuri, sâmbătă, duminică la Biserică. Visăm la concediu, la vacanţă dar avem tot mai puţin timp. Suntem mai reci, mai indiferenţi, mai egoişti. Fiecare în cochilia lui, cu visuri mărunte, cu refulări zilnice. Iubim narcisist şi în fugă. Ne este frică de propriile sentimente. Cerul are gust de pământ, spitalele sunt pline de bolnavi de cancer, suferinţă, lipsă, sărăcie a minţii, a sufletului şi buzunarului. Ne-am risipit prin toată lumea, am vrut să ne fie mai bine şi la mulţi ne este. Dar sufletele au rămas tot pustii, am luat cu noi şi nepăsarea, egoismul, tristeţea, gelozia, neiubirea.

Nicolae Geantă - Genealogia lui Isus Hristos


video by BenHur

Domnul - de Benone Burtescu

El n-a venit dureri să ni le știe, 
De până să le-avem ni le știa;
El a venit să ni le-aline,
El a venit să ni le ia.

El n-a venit să simtă ce greu ne este nouă,
De până să ne fie, El greul ni-l trăia;
El a venit ca să ni-l ducă,
El a venit ca să ni-l ia.

El n-a venit spre-a fi cu noi,
Mai mult ca noi deja era;
El a venit să fim ca El,
Și fiecărui ni se da.

El n-a venit să înțeleagă
Ce rău și mult noi suferim;
El a venit să înțelegem 
Că moare ca să murim.

Și va veni a doua oară,
Dar nu precum a fost cândva,
Nu va veni să ni Se-aducă,
El va veni ca să ne ia!

Benone Burtescu

joi, 27 decembrie 2018

Luigi Mițoi - Două vieți schimbate de un vis

Bethany Church Chicago
25 Decembrie 2018

Dirigenție cu mine însumi... - de Nicolae.Geantă

Suntem la final de an. Dar când rupem și ultima filă din calendar constatăm că nu anul a trecut, ci noi am trecut... Suntem și mai aproape de moarte!

Leonardo da Vinci spunea spre finalul vieții sale că “va fi condamnat de semeni și de Dumnezeu că ar fi putut avea o operă mai desăvârșită dacă se străduia mai mult”. Exact. Aș fi putut anul acesta să fiu folosit la maxim de Dumnezeu. Vă dați seama ce s-ar fi întâmplat dacă am fi lucrat cu toți talanții?

Am avut 365 de zile ocazia să fac fapte bune. Nu fapte mari, ci măcar fapte mărunte. Căci o faptă bună, oricât de măruntă ar fi, nu este niciodată de prisos, zicea Esop. Oare Oceanul nu e alcătuit din picuri de ploaie? Pentru bunătate întotdeauna rămâne loc în traista vieții!

Au fost zile când am bombănit în barbă că cei din jur gafează, mă chinuie, mă stresează, sunt nedesăvârșiți! Dar când am privit seara în oglinda ochilor lui Isus m-am umplut de rușine. Fiindcă înțelesesem că rareori privim pe aproapele nostru cu aceeași ochi cu care ne privim și pe noi. Dacă am privi pe cei din jur cu ochii lui Dumnezeu...

A trecut un an în care cei din jur au așteptat să îmi deschid brațele. Dar și portofelul. Așa se măsoară iubirea. Oamenii care iubesc au mâinile cele mai lungi! Nu numai că sub aripile lor încap o biserică întreagă, dar  ei iau pe brațe poverile nevoiașilor și le duc la tronul de har al Tatălui Ceresc! Apropos, ce fel de mâini ne-a crescut?

Am avut încă un an întreg să arăt oamenilor pe Hristos. Nu prin ce a trăit El, ci prin ce trăiesc eu! Căci nu în biserică, ci pe stradă ar trebui să fie nesesizabilă diferența între noi și Isus!

Am avut un an har de la Domnul să mă împodobesc de succes. Succesul înseamnă a lăsa un colț personal de lume într-o stare mai bună decât l-ai găsit. Colțul tău cum arată?

Îi mulțumesc Domnului pentru 2018. A fost un an binecuvântat. Nu-l meritam, căci am avut și eșecuri. Paler spunea că aparentele înfrângeri sunt victorii în devenire!


Nicolae.Geantă

Traian Dorz - O om, ce mari răspunderi ai!

O om, ce mari răspunderi ai
de tot ce faci pe lume!
De tot ce spui în scris sau grai,
de pilda ce la alţii-o dai,
căci ea mereu spre iad sau rai
pe mulţi o să-i îndrume!

Ce grijă trebuie să pui
în viaţa ta, în toată,
căci gândul care-l scrii sau spui
s-a dus… şi-n veci nu-l mai adui,
dar vei culege roada lui
ori viu, ori mort odată.

Ai spus o vorbă! Vorba ta,
mergând din gură în gură,
va veseli sau va-ntrista,
va curăţi sau va-ntina,
rodind sămânţa pusă-n ea
de dragoste sau ură.

Scrii un cuvânt! Cuvântul scris
e-un leac sau o otravă!
Tu vei muri, dar tot ce-ai zis
rămâne-n urmă-un drum deschis
înspre Infern sau Paradis,
spre-ocară sau spre slavă.

Spui o cântare! Viersul tău
rămâne după tine
îndemn spre bine sau spre rău,
spre curăţie sau desfrău,
lăsând în inimi rodul său
de har sau de ruşine.

Arăţi o cale! Calea ta
în urma ta nu piere.
E calea bună sau e rea,
va prăbuşi sau va-nălţa,
vor merge suflete pe ea
spre rai sau spre durere.

marți, 25 decembrie 2018

Nicolae Geantă - Purtătorii de Theotokos (partea I) @ Biserica Crestina ...


vezi și partea a doua (continuarea) mai jos

Vladimir Pustan - Plini de har și de adevăr

Beiuș, Crăciun 2018
Video by CiresariiTv

Să aveți un Crăciun Binecuvântat!


Dacă știi undeva un sărac, ajută-l! Crăciunul e sărbătoarea unei mâini întinse!
Dacă ai ceva prieteni, caută-i! Crăciunul e sărbătoarea unității!
Dacă ai cumva dușmani, iartă-i! Crăciunul e sărbătoarea păcii!
Dacă ești înconjurat de oameni iubește-i! Crăciunul e sărbătoarea dragostei devenită acțiune!
Dacă ai păcătuit, pocăiește-te! Crăciunul e sărbătoarea împăcării cu Dumnezeu!
Dacă ai inimă care mai bate, deschide-o pentru Isus! 
Crăciunul e sărbătoarea în care inima devine iesle!
Dacă știi o biserică mergi și te roagă! Crăciunul e sărbătoarea întâlnirii cu Dumnezeu!

De Crăciun Isus Hristos a venit în lumea noastră ca noi să intrăm în lumea Lui!

Nicolae.Geantă&Familly

luni, 24 decembrie 2018

Când Isus nu e în Crăciun - Nicolae.Geantă

Zilele acestea am văzut la Diverta o carte cu titlu interesant: “24 de povesti de Crăciun”. Un volum mare, frumos colorat, de 46 lei. Curios că voi afla niște ilustrații noi, m-am așezat pe un scaun să citesc. Moș Crăciun, Elfie, Scrooge, Fetița cu chibriturile, Laponia, Bradul de Crăciun, O fetiță rusoaică gen Crăiasa Zăpezii etc. Și nicăieri Isus! Da, povești de Crăciun fără Isus. Pe raftul de cărți sunt așezate o mulțime de cărți despre Crăciun. Peste zece. Colorate frumos. Pentru prunci. Dar... niciuna despre nașterea Mântuitorului lumii!

Când Isus nu e în Crăciun ne umplem de povești! De falsuri, de kitsch-uri! De brazi, de leduri, de beteală. De felicitări cu bufnițe, de ciorapi roșii lungi, de costume de moși mincinoși!

Când Isus nu e în Crăciun oamenii devin mai singuri, mai egoiști, mai răi, mai plini de ei! Mai neiubitori. Mai nefrăți! Mai alergători după nimicuri!

Când Isus nu e în Crăciun praznicul nu e o sărbătoare sfântă. E ghiftuială care umple stomacul și golește inima. Dar sufletul nu urcă la cer dacă e tras în jos de burtă!

Când Isus nu e în Crăciun rămânem fără mântuire!

Îi mulțumim că El este motivul sărbătorii. Isus este centrul lumii. Unde nu e Crăciun cristocentric de fapt nici nu e Crăciun! 

Să aveți Crăciun plin de lumină!


Nicolae.Geantă
Drăgăneasa, 
24 dec. 2018

Predică de Crăciun (12) - Purtătorii de Hristos

Text: Luca 1:26-31, 34-35, 38

Inventio
O bătrână în vizită la nepoți. Nu le vizitează biserica. „Bunico, dacă ai ști ce au strigat frații, ce au bătut din palme, ce a strigat păstorul, ce sus ne-a ridicat spre Cer!”. „Nu mă interesează cât de tare ați strigat, cât de tare ați bătut din palme, cât de sus ați urcat spre Cer. eu vreau să știu ce faceți atunci când ați coborât înapoi pe pământ!”
- marea problemă a bisericii nu e teologia dogmatică, ci teologia publică
- cum arată purtătorii (născătorii) de Hristos?

Dispozitio
1. purtătorii de Hristos sunt disponibili
- Maria spune „Facă-mi-se după Cuvintele Tale”
- indisponibilii caută scuze
- până unde ești disponibil pentru Isus?

2. purtătorii de Hristos sunt curajoși
- Maria a înfruntat toate amenințările: familie, Iosif, societate, Irod etc
- curajul e ca zmeul: cu cât bate vântul mai tare cu atât se ridică mai sus!
- de ce ți-e frică cu un Tată așa de puternic?

3. purtătorii de Hristos sunt credincioși
- Maria a crezut ce a spus îngerul, bătrânul Zaharia, orice cuvânt al lui Isus
- credincioșii se aseamănă cu Hristos, sunt hristoși mai mici!
- ai credință măcar cât bobul de muștar?

Concluzio
Cine îl poartă azi pe Isus, va fi purtat de Isus de mâine înainte!
Ești iesle pentru Hristos?

Nicolae.Geantă

Seara de Colinde cu Biserica Crestină Punct București

video by Bogdan

Vladimir Pustan - De la dulce la amar și retur

Video by CiresariiTv

duminică, 23 decembrie 2018

Vladimir Pustan - Cuvântul favorit al lui Dumnezeu

Video by CiresariiTv
Beiuș, 23 Decembrie 2018

De ce cântăm colinde - de Nicolae.Geantă

Pe vremea când s-a născut Hristos evreii aveau un obicei semnificativ. Când se apropia timpul nașterii pentru o femeie, toți muzicanții și cântăreții din cetate așteptau un semnal din casă. Când erau înștiințați de către tată că i s-a născut un băiat, corul de cântăreți izbucneau în cântec, urând bun venit celui nou venit pe lume, spune W. Barclay.

La nașterea Mântuitorului Isus Hristos, Iosif bărbatul Mariei, care era din altă cetate nu a anunțat corul de muzicanți. Dar Dumnezeu, al cărui Fiu venise umil într-o iesle a trimis un cor de îngeri să-i vestească nașterea! Este singura dată în istorie când vin îngerii să cânte la o naștere! Apoi, de 2000 de ani, de fiecare Crăciun, Biserica lui Hristos cântă colinde. Osanale! Glorie lui Hristos! Biserica înlocuiește Corul de îngeri!

Colindele anunță venirea Mântuitorului. Ne duc până acolo că simțim cum se atinge de noi. Colindele care NU au în centru pe Hristos sunt gălăgie făcută degeaba. Degeaba pentru Cer, căci unii de la colinde pleacă cu portofelele burdușite! Dar și cu sufletul gol!

Nicolae.Geantă

sâmbătă, 22 decembrie 2018

Nicolae Geantă la Biserica Punct București

duminică 23 decembrie de la ora 18,00

De Crăciun - de Mihaela Mănescu


De Crăciun, n-ai mai găsit
Niciun loc de poposit.
Nici odaie...
Doar un grajd și-un braț de paie.

N-ai avut nici leagăn lin.
Iar pătuț pentru alin
Ți-a fost, iată,
Numai ieslea-ntunecată.

Și în loc de-alai, păstorii
Te-au slăvit, cântându-Ți glorii;
Magi din zare,
Ți-au dat daruri și-nchinare.

An de an sărbătorim...
Însă-o iesle-mpodobim
Pentru Tine,
Tot cu paie, să Te-aline...

O, veniți să ne-nchinăm,
Inimile-n dar să-i dăm
Să Se nască:
Domnul să ne mântuiască!

mihaela, 

vineri, 21 decembrie 2018

Un copil ce a crescut mare - de Vladimir Pustan

Pericolul nu era în putreziciunea corupţiei din cetatea eternă.
Pericolul nu era nici în cuţitul ţinut în mâneca hainei de zeloţii bărboşi.
Pericolul pentru întreaga lume nevăzută şi neagră şi pentru lucrurile aşezate trainic pe temelia păcatului şi a întunericului era într-o iesle, într-un grajd pentru vaci dintr-un obscur oraş din Efrata. Pericolul se numea Isus…

Respins încă înainte de-a se naşte, refuzându-li-se părinţilor găzduirea, căutat de mic să fie ucis, trebuind să emigreze şi-a început lucrarea publică la treizeci de ani.
A făcut numai bine. A iertat păcate, a vindecat bolnavi, a hrănit noroade, a adus speranţă şi bucurie, a înviat morţi, a rostit cuvinte eterne.
Trădat şi părăsit S-a pus din dragoste pe cruce.

A înviat duminica şi după patruzeci de zile a plecat la cer, promiţând că se va întoarce.
Copilul a crescut. E Dumnezeu călare pe un cal alb cu haina muiată în sânge şi cu spada într-o mână.
Cu cealaltă te cheamă la mântuire. Dacă-L asculţi spada nu-i pentru tine. Dacă nu, să-ţi fie frică. Nu mai e în grajdul cu vaci, un copilaş neajutorat. A crescut mare…

Vladimir_Pustan

joi, 20 decembrie 2018

În orchestra de Crăciun - de Nicolae.Geantă

“Domnu’ eu sunt cam răgușită dar o să vă fac poze”, zise o liceeancă destul de durdulie care cântă extrem de fals și deranjează colindătorii. “Nu râdeți, în orchestra de Crăciun trebuie să fie și fotografi” le-am spus copiilor care la anunțul colegei pufniseră chicoteala “de-ți iee auzul” vorba lui Creangă.

Noi credem că în orchestra lui Dumnezeu e nevoie numai de cei cu voci de îngeri. Care să aducă laude lui Dumnezeu prin buze. Prin voci. Dar cine e răgușit, cine e afon, cine scoate scrâșnete de rulment ruginit, poate să cânte la vioară. Ori la trompetă. (Ori, dacă e român la acordeon!) Sau poate pune bani la colectă. Ori să fotografieze. Nu toți scoatem același sunet!

În Biserica e nevoie și de muzica fotografilor. Ei sunt ca stelele tăcute care scanează întreaga poveste. Văd nevoile săracilor, lacrimile văduvelor și strigătul celor orfani. Fotografii sunt totdeauna în salopete,  cu mânecile suflecate. Ei pornesc videoproiectorul, caloriferul și întorc ultimii cheile în ușă. Datorită lor se menține curățenia dar și bugetul financiar. Ei supraveghează copii și finalizează construcția bisericii! Nu sunt apreciați decât atunci când nu mai sunt...

Când s-a născut Isus Hristos în ieslea Betleemului, conform tradiției ebraice Iosif ar fi trebuit să anunțe corul cetății să cânte. Dar fiind nazaretean, și chiar respins de betleemiți n-a reușit. Însă Dumnezeu a trimis un cor de îngeri! Și vocea lor a deschis urechile unui grup de păstori. Dar în orchestra de Crăciun Dumnezeu a trimis și o stea. Și lumina ei a deschis ochii unor magi. Abia acum îngerii, păstorii și magii erau o orchestră...

miercuri, 19 decembrie 2018

Teen Challange la Câmpina - Viață NU droguri - Conferință pentru liceeni

mărturii ale unor foști dependenți de droguri: Teen Challenge București
colinde creștine: liceenii de la Constantin Istrati Câmpina
moderator: Nicolae Geantă

marți, 18 decembrie 2018

Nicolae Geantă - Rețetă uitată de Crăciun

video by Ben Hur via Speranta Timișoara

Pentru o mai bună claritate a imaginii
faceti click si pe foto de mai jos pentru a ajunge la site-ul bisericii la arhivă

Nicolae Geantă - Născătorii de Hristos

1. Acesați  http://www.deogloria.ro/galerievideotest.html pagina bisericii DEO GLORIA TIMIȘOARA
2. faceți click pe predica LIVE sau pe foto de mai jos


3. predica începe la minutul 01:21:05 până la 02:22:22 

duminică, 16 decembrie 2018

Vladimir Pustan - Blestemul lui “n-avem decât”

Video by CiresariiTv

Hristos în noi - de Nicolae.Geantă

Spuneam aseară unor tineri din Timișoara că la un moment dat Papias, ucenicul lui evanghelistului Ioan, a fost întrebat de discipolii săi: “Cum înțelegem principiul Isus în noi și noi in El?”. Atunci Papias a luat un ciocan, l-a băgat în foc și l-a ținut până s-a înroșit. Apoi l-a scos și l-a pus deoparte. “Vedeți, câtă vreme e în foc ciocanul are foc în el. Când e scos din foc, și focul din el se stinge”. Câtă vreme suntem în Hristos, Hristos va fi în noi. Cau cât ne depărtăm mai mult, cu atât “Hristos focul” din noi va fi mai stins... 

În dimineața asta mă gândeam câtă profunzime aduce CS Lewis când spune că un corp viu față de unul mort are capacitatea de a-și vindeca rănile! Corpul viu nu înseamnă că va fi ferit totalmente de răni, de durere. “Dacă faci o tăietură în corpul viu se va vindeca, pe când un cadavru nu”, zicea Lewis. Așa am înțeles că vindecarea e posibilă pentru că în mine “curge” viața. Dar când sunt creștin, Hristosul care locuiește în mine îmi vindecă orice rană. Nu îmi garantează că nu voi mai cădea, nu mă voi mai juli, nu voi mai face bazaconii niciodată. Dar voi putea repara greșeala, mă voi putea ridică și voi putea să o iau de la capăt, pentru că viața hristică din mine, din interiorul meu este “substanța” care mă repară. Fără Hristos sunt ca un mort căruia anesteziile îi sunt zadarnice...

Mă mai gândeam că atunci când avem pe Hristos în noi e ca și cum am turna sirop într-un pahar cu apă. Toată apa capătă alt gust. Și cu cât turnăm mai mult sirop cu atât mai dulce. Tot așa e și cu fericirea. Cu cât mai mult “sirop Hristos” cu atât mai bine. 

Hristos nu a venit să locuiască în Betleem. Nici în Ierusalim. Locul lui nu este pe o Cruce. Nici atât într-un mormânt. El nu a venit să locuiască nici măcar în biserici. Ci în oameni. Lipsa lui Dumnezeu din mine ori dintr-un om oarecare se simte ca atunci când zahărul nu e în ceai. Nu vezi că lipsește, dar simți gustul. Negustul!

Hristos sa locuiască în voi! Atunci veți fi plini de foc. Și veți avea gust!

Nicolae.Geantă
Timișoara

sâmbătă, 15 decembrie 2018

Bucuria în extaz fără trăire este moarte - de Nicolae.Geantă

Asistăm ades la programe în biserici unde spiritualitatea se măsoară în decibelii. Și la cântare, și la rugăciune, și la predică. Duduială. Wați. Kilowați. Răcnete. “Așa e închinarea autentică... Duhul Sfânt e prezent frate!”. Da, dar doar în biserică? A doua zi, acasă, pe stradă, la job?

Odată o soră bătrână din America și-a vizitat nepoții. Deșii era foarte dedicată Domnului Isus refuza să meargă la biserica lor. “Bunica, e o atmosferă deosebită. Se bate din palme și se strigă de bucurie! Să-l vezi chiar pe predicator cum strigă cu toată puterea și oamenii sar ca popcornul! Simți că urci la Cer”. “Nu mă interesează cât de tare strigă, cât de sus sar, ci numai ce fac cu Adevarul când ajung din nou pe pământ! Doar asta contează!”

Nu sunt împotriva bucuriei în extaz. Și nici fanul închinării în surdină. Dar tare mă tem ca după ce sărim ca popcornul la “workship” în biserică rămânem repetenți la slujire în public. Teologia publică e rezultatul închinării. E închinarea practică. Cine nu ia ligheanul și ștergarul după extazul bisericesc nu trăiește! Bucuria în extaz bisericesc fără trăire socială e moarte!

Nu lăsați să se manifeste extazul numai în biserică! Scoateți-l în stradă. Adevărul trăit se măsoară în fapte. Pâinile nu hrănesc în brutării. Ci după ce sunt distribuite!


Nicolae.Geantă

marți, 11 decembrie 2018

Arată că și ei contează! Campanie umanitară!


România a rămas cu copii puțini. Dar mulți dintre ei sunt săraci. Extrem de săraci. Fără haine, fără mâncare, fără acoperiș solid deasupra capului. Dovada sărăciei este și abandonul școlar: cel mai ridicat din UE! Unii copii au un singur fel de mâncare pe zi. Alții mănâncă o singură dată pe zi! De Crăciun ulițele dintre Apuseni și Delta Dunării sunt colindate de prichindei cu traiste uriașe pline cu covrigi. Și uneori cu câteva dulciuri... 
Anul acesta ne-am gândit ca Sărbătoarea să înceapă cu ei. Cu săraci pe care nu-i vizitează nimeni. (Față de copiii instituționalizați din casele de copii, săracii României nu au asigurată zilnic nici hrana caldă, nici apa caldă, nici haine curate. Și nici atât tabere, excursii sau cadouri).  Prin urmare, în luna decembrie, la Colegiul Tehnic Constantin Istrati din Câmpina facem cadouri pentru copiii nevoiași. Strângem dulciuri, alimente neperisabile și bani. Dacă vrei să faci pe cineva fericit alătură-te și tu! Arată că îți pasă! Că ei, săracii, contează!

Pentru cei care vor pot face donații în bani vă punem la dispoziție contul Bisericii CDE Izbânda Drăgăneasa, Prahova - RO95 BTRL RONCRT 04222 08101 (Banca Transilvania, filiala Câmpina). cu mențiunea „pentru Cadouri copii săraci de Crăciun”
Vă mulțumim tuturor! Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Alături, în Hristos
Nicolae.Geantă


Vladimir Pustan - Cina la sfârșit de an


luni, 10 decembrie 2018

Încearcă! - de Benone Burtescu

Când eşti provocat să vorbeşti la mânie
 Şi firea deşartă la ceartă te-mbie
 De-ocară pe alţii să faci,
 Opreşte-ţi şuvoiul de gânduri murdare
 Ce vrei s’ le-arunci în a ta exprimare;
 încearcă să taci!

Când toţi te lovesc cu săgeţi otrăvite
 Şi mii de batjocuri spre tine-s pornite;
 De ură tu poate să cazi;
 Dar nu lovi încă-n mâna ta mare,
 încearcă spre bine o altă scăpare,
 încearcă să rabzi!

Când fratele tău ţi-a adus o jignire
 Şi simţi că mai sângerează-această rănire,
 Iar firea nu vrea ca să-l cruţi;
 Deşi întâmplarea îţi vine în minte
 Şi fapta ţi-apare mereu înainte,
 încearcă să uiţi!

Şi chiar dacă-ai tăi îţi provoacă durerea
 Şi-n ce-ţi aparţine e legea lor vrere,
 Cu lacrimi să-cerci să-i îndrepţi,
 încearcă să uiţi câte rele ţi-am spus
 Şi câtă ocară asupră-ţi au pus,
 încearcă să ierţi!

Amin!

sâmbătă, 8 decembrie 2018

Am suferit prin lume – de Traian Dorz


Am suferit prin lume atât de mult încât
ar trebui să-mi fie de toate doar urât.

Atât de mulți din oameni mi-au fost vrăjmași și hoți
încât ar fi cu dreptul să mă fi rupt de toți.

Și-atâtea zile negre mi-au fost din câte-avui
că n-ar mai fi vreun bine nici uneia să-i spui...

- Dar celui ce iubește mereu îi pare rău

vineri, 7 decembrie 2018

Mică rețetă de fiece zi - de Nicolae.Geantă

Ajutați săracii! Ei sunt puși lângă dvs nu să vă încurce, ci să vă testeze inima! Nu-i salutați cu spatele!

Nu priviți la fața omului! La hainele lor! Dumnezeu privește întotdeauna în ascuns!

Purtați-vă sarcinile unii altora. Nu purtați grija păcatelor celor de lângă dvs! Dumnezeu ne-a chemat să fim slujitori, nu judecători!

Aștepați pe cei care rămân în urmă! De ce? Ca să nu ne plăcem nouă! Dacă nu o faceți sunteți nerăbdători cu cei slabi. Iar nerăbdători nu sunt puternici. Sunt mai slabi decât cei slabi.

Feriți-vă de defăimare! Poate că între timp cel defăimat s-a pocăit de păcatul lui. Și tu? Rămâi cu păcatul. Și cine rămâne cu păcat rămâne în păcat. Nu are mântuire!

Apreciați-vă păstorii! Dar faceți-o cu îndoită cinste. Dublu.

Iertați-vă! Cum? Cum v-a iertat Hristos! Adică 100%!

Călcați pe urmele lui Isus Hristos! Fiți mici christoși! Nu uitați: oamenii refuză să vină la biserica datorită altora din biserică!

Nicolae.Geantă

miercuri, 5 decembrie 2018

Înfierea nu e fără dragoste - de Nicolae Geantă

Paul Faulkner e terapeut de profesie. Și terapeuții lucrează cu suflete. Fiecare suflet e un diamant în devenire. Sau... un cărbune! 

Paul povestește că unul din clienții săi, un bărbat amabil și agreabil își dorea atât de mult să adopte o adolescentă rebelă! Mulți nu înțelegeau logica tatălui. “Cum să devii părintele unei fete cu comportament distructiv? Cum să îți dorești o copilă nesinceră?” Într-o zi, când a venit de la serviciu, Paul a găsit totul întors pe dos! Fata răscolise întreaga casă în căutare de bani. Apoi fugise! Când au auzit boroboața, prietenii de familie ai tatălui au și sărit cu sfaturi: “Las-o să plece!” “Nu mai finaliza actul de adopție!” “N-o mai căuta, nu e fiica ta!” Răspunsul lui Faulkner a fost simplu. Și șocant. “Da, știu. Dar i-am spus că este!”

marți, 4 decembrie 2018

ziarul Oglinda Câmpinei despre Conferința România ca o medalie la Liceul „C-tin Istrati”

Câmpina, cu bune şi rele: Liceul „C-tin Istrati” - gazda unui eveniment dedicat Zilei Naţionale a României

Joi, 29 noiembrie, Liceul Tehnologic „Constantin Istrati” a fost gazda celui mai mare eveniment pentru liceenii câmpineni dedicat zilei Naționale a României, intitulat „România ca o medalie”. Începând cu ora 11.00, în Amfiteatrul liceului s-au aglomerat aproximativ o sută de liceeni și profesori îmbrăcați majoritatea în costum național. Invitații au fost întâmpinați cu pâine și sare, apoi cu intonarea imnului României. În introducere a vorbit dr. Nicolae Geantă, unul dintre organizatori, care a precizat de ce a ales acest titlu pentru eveniment: „Pentru că România trebuie purtată la gât! Dar și în inimă! Știți, în cap avem ce am pus noi, dar în inimă avem ce a pus Dumnezeu! Și țara asta e medalia Lui pentru noi”.

luni, 3 decembrie 2018

Unirea s-a făcut. Dar unitatea? – de Nicolae.Geantă

Azi România împlinește 100 de ani de unitate națională! Un secol de la Marea Unire! Unire am reușit să facem, dar cu unitatea a fost mai greu...

Un secol de atacuri ideologice. Mai întâi au venit legionarii, apoi comuniștii, apoi libertinii. Întâi ne-am omorât evreii, apoi materia cenușie, apoi proprii prunci. Sute de mii de evrei deportați. Un milion de români torturați în închisori. 23 de milioane de avortați la tomberon. Deportare, închisoare și avort. Am vrut să fim numai noi. Am rămas mai singuri, mai puțini, mai săraci. Din top 10 mondial în interbelic, azi ultimii prin bătrâna Europă...

Un secol de filosofie păguboasă în care s-a strigat public în gura mare că „cine nu e ortodox nu e român! Greco-Catolicii, Oastea Domnului, Evanghelicii, ori alte mișcări creștine au fost încontinuu împroșcați cu noroi. Anatemizați. Obstrucționați. Credința desconsiderată. Bisericile distruse. Bibliile (lor) arse. Sau în cel mai bun caz confiscate. Numai între zidurile Aiudului, Piteștiului, Gherlei sau Sighetului ortodoxul a fost frate cu non-ortodoxul. Acolo sângele de martir, amestecat pe podele sau pe pereți, a fost 100% român! Nu știu de ce trebuie să învățăm numai în fața morții că toți suntem egali!


Vladimir Pustan - M-am hotărât

Beiuș, 02.12.2018
Video by CiresariiTv

sâmbătă, 1 decembrie 2018

Nicolae Geantă - Mic sfat pentru români de la Neemia

O parte din discurs. Conferință pentru liceeni. România 100

La Mulți Ani România!


Îți doresc să fii o țară unită! Diferențele de opinii ale pruncilor tăi pot schimba doar mințile dar nu pot schimba sângele.
Îți doresc să fii România românilor! Străinii chiar dacă te admiră că ești frumoasă se poartă cu tine ca niște violatori!
Îți doresc să fii un strigăt de tulnic! Vocea ta e mult prea frumoasă ca să rămână amuțită! Iar omenirea are nevoie să te audă...
Îți doresc să fii iarăși ce ai mai fost și mai mult decât atât. Trecutu-ți a fost mare, dar viitorul să-ți fie măreț!
Îți doresc să fii o țară plină de aripi! De fapt le ai. Doar trebuie să le deschizi! Atunci munții de ură ce se ridică în jur, zidurile de gelozie sau barierele de invidie ale vrăjmașilor tăi pot fi ușor biruite. Zburând peste ele!
Îți doresc să fii o țară creștină! Cu Dumnezeu alături niciodată nu ne vom face de râs! Dar fără El ajungem de ocara lumii. Și a îngerilor din Cer!
Îți doresc să fii aici și la România 200, 1000 sau în veșnicie!

Să te ocrotească Dumnezeu România! Mantia Sa întinsă peste petecul dintre Carpați și Dunăre e mai puternică decât miliarde de scuturi!

La Mulți Ani România! Dumnezeu să te binecuvânteze oriunde te-ai afla! El e peste tot deja...

Nicolae.Geantă
Biserica Punct București

Suntem născuți din lacrimi - de Mihaela Mănescu


Suntem născuți din Lacrimile Tale;
Prin suferința Ta ne-ai mântuit.
Urcăm, cântând, întunecata vale
A lumii noastre, până la sfârșit.

Ne-ai frământat cu picături de Sânge;
Prin Jertfa Ta, murind, ne-am renăscut.
Urcăm, cântând, prin valea care plânge
Spre a-i salva pe cei ce Te-au pierdut.

Suntem născuți din Lacrimi și durere;
Cu noi e Dumnezeu cel Minunat!
Urcăm, cântând, spre veșnica-nviere
A celor ce-au crezut cu-adevărat.

Preafericite văi de întristare
Prin care Duhul ne-a umplut cu El,
Voi vă prefaceți jalea în izvoare
Când noi urcăm, cântând "Emanuel"!

Mihaela Mănescu