Fundaţia CIREŞARII

youtube

luni, 6 iulie 2020

Discursul președintelui Donald Trump cu ocazia Zilei Independenţei SUA ...

Despre „Excludere și Îmbrățișare” - de Nicolae.Geantă


Reflexie Teologică
Miroslav Volf – „Excludere și îmbrățișare”

Cunoscut ca un artizan al reconcilierii, teologul Miroslav Volf a trăit drama unui război interetnic chiar în patria sa, moment zguduitor pentru orice promotor al păcii, mai ales atunci când este creștin. Prin urmare, studiile sale - care au o aplecare profundă spre a găsi răspunsuri prin care să ne interconectăm cu semenii, ne provoacă la o reflexie asupra implicării noastre în astfel de demersuri, mai ales că autorul argumentează totdeauna reconcilierea cu texte din Scripturi. Este evident reconcilierea nu se poate face în afara voinței, ci vine dintr-o inimă scăldată în dragostea față de celălalt. Așa cum spunea și titlul cărții, în conviețuirea cu aproapele nostru nu există decât două variante: să îl excludem sau să-l îmbrățișăm. A treia variantă nu există, pentru că nepăsarea este tot o excludere.

Agitația zilnică, freamătul citadin, influențele progresiste și seculare din ce în ce mai pregnante în societate sunt ca niște bariere ce se ridică între semeni, blocând interelațiile și cooperarea benefică ambelor părți, dar și a individului cu divinitatea. Prin urmare se instalează drama: conflictele interumane, nedreptatea, stigmatizarea, înmulțirea victimelor, depărtarea de celălalt și lipsa voinței de a-i oferi un „hug”.

Vladimir Pustan | Prin baptistier spre iad

video By Fundația Cireșarii | Beiuș | 5-iulie-2020

vineri, 3 iulie 2020

Mică teologie a plapumei – de Nicolae.Geantă

Cineva vorbea despre comoditatea de a nu merge nici măcar la biserică, darămite pe teren în misiune. Și argumenta public cu moartea lui Lazăr. Zicea distinsul că dacă Lazăr ar fi fost ucenicul ce-ar fi ales să meargă după Isus Hristos nu ar fi murit! A murit însă pentru că... a ales să stea acasă!

Nu sunt de acord cu poziția de mai sus. Dar în cazul lui Lazăr dacă mergea cu Domnul Isus și nu ar fi murit NU ar mai fi cunoscut învierea! Iar dacă Lazăr stătea acasă și NU învia noi ceilalți NU am fi crezut că și oamenii (morți și intrați în putrefacție) pot fi înviați de Hristos!
Apoi învierea lui Lazăr a adus moartea lui Isus!  

Pe de altă parte, dacă Lazăr nu ar fi murit și înviat, nu ar fi fost un ucenic atât de devotat, nu ar fi mărturisit cu mare îndrăzneală mai târziu pe Isus-ul mort și înviat!

Lazăr ne învață că înainte de a învia în Hristos mai întâi trebuie să murim față de noi!
Este nevoie să murim față de noi, întâi. Altfel nu vom ieși în public cu misiunea, ci vom sta acasă. Și, vorba amicului meu Valentino Pop din Veneto: „unora le place teologia plapumei și nu cea a Raiului! Teologia plapumei ține doar de confort dar nu ferește de moarte!

Fiți trezi! Adică înviați. Adică ieșiți de sub plapumă!

Nicolae.Geantă
www.ciresarii.ro

(vezi și varianta engleză pe Romania.ai)

Întoarcerea la Cuvânt - de Vladimir Pustan


Luther zicea că-i omul unei singure cărți și se gândea desigur la Biblie, dar pe mine mă înspăimântă lucrul acesta, chiar dacă sună frumos. Oamenii unei singure cărți au adus multe nenorociri pământului acesta. Eu cred că Biblia e cea importantă carte pentru că e singura ce poate schimba omul. Din celelalte cărți luăm ce e bun și lucrul acesta ne poate deschide orizontul. Biblia însă ne deschide cerul.

Generația de azi nu mai citește Biblia pentru că ei nu mai citesc aproape nimic. Probabil că a ajuns prea facilă, prea la îndemână. Și astfel o Biblie plină de praf e drumul spre o viață mizerabilă. Poate nu înțelegeți tot din ea. Dar străduiți-vă să împliniți cât ați înțeles. Biblia nu se contrazice pe sine, ci ne contrazice pe noi și asta enervează. Ne mințim frumos crezând că-L putem iubi pe Hristos fără să iubim Cuvântul. Dar El e Cuvântul și tot atât suntem interesați de El cât suntem interesați de Cuvântul Lui.

Citiți Scriptura deoarece pentru a ajunge în cer nu există scurtături. Îndrăgostiți-vă de Autorul ei și atunci scrisoarea Lui de dragoste vi se va părea frumoasă…

Vladimir_Pustan

joi, 2 iulie 2020

De ce să faci un copil?

sursa foto
Ce să zic? Pentru iubire. Nu e de ajuns?
Atunci pentru frumos.
Pentru vise.
Și visuri.
Și pentru a zecea minune a lumii.
Și pentru clipe.
Care o să dea în ani.
Care o să dea în ani și mai mulți, mulți, mulți.

Care o să înlocuiască dorurile.
Și durerile.
Și amarul.
Și greul.

Care o să schimbe tot.
Asculta-mă bine. Tot.

Versantul Nordic - Cristian Barbosu - ȘTIREA CEA BUNĂ cu Cornel Dărvășan