ProSefora

youtube

sâmbătă, 12 septembrie 2026

Ziua Limbii Române la Heritage Romanian Center Chicago – de Nicolae.Geantă


Miercuri 02 septembrie 2026. În jur de ora 18,15. 6,15 PM cum ar zice americanii. Romanian Heritage Center Chicago. Forfotă mare din parcare până în fața ușii micii clădiri pe care flutură drapelul României. La intrare ești întâmpinat cu pâine și sare de un bărbat și o femeie îmbrăcați cu costume naționale românești. Și, cum ai pășit pragul te îmbie mirosul de sarmale, mămăliguță cu brânză, zacuscă, slană cu ceapă, kaiser, cozonac... și alte câteva zeci de delicatese românești! Și toate acestea pentru că e sărbătoare! Dar nu una religioasă, politică sau cumva vreo întâlnire ad-hoc a românilor de pe aici! Ci e Ziua Limbii Române! Iar dacă sângele apă nu se face, limba maternă nu te lasă să gândești altfel oriunde ai trăi! Limba maternă te face să gândești nativ! Dar și să visezi! Românii oriunde ar trăi, nu pot visa decât românește! Oare de ce?

Romanian Heritage Center e-o clădire mai mică dar generoasă, situată pe 81 N Broadway, în Des Plaines, în Nordul metropolei Chicago. Are două săli, din care una e așa de cochetă și ticsită cu... cărți. De fapt e un fel de library româno-american. Ori invers. Amenajată de Steve Bonica, un neobosit maratonist al valorilor tradiționale românești printre yankey! Și mai ales printre ai săi pe tărâmul dintre Atlantic și Pacific! Steve este coordonatorul Centrului dar și directorul gazetei Chicago Romanian Tribune, autor sau co-autor al unor volume, broșuri, enciclopedii etc, despre activitățile românilor, bisericilor ori proiectelor românești derulate pe teritoriul USA, și totodată organizatorul unor remarcabile evenimente organizate de Romanian Heritage Center și statul român pe teritoriul american. (Printre altele, Steve Bonica mi-a spus că dorește să amenajeze în Chicago un Muzeu al satului românesc, în aer liber! Cu case tradiționale din regiunile noastre istorice! Dumnezeu să-l ajute să poată vedea visul cu ochii!).

La evenimentul organizat de RHC în 2 septembrie, de data aceasta în parteneriat cu IDSC (Institutul pentru Diplomație și Schimb Cultural), coordonat de doamna Elena Lungu, diplomat al MAE din Republica Moldova, s-a sărbătorit pentru prima dată pe teritoriul USA „Ziua Limbii Române”! Tot prima dată aici au celebrat împreună trei țări: România, Republica Moldova și Ucraina. Plus români stabiliți în Statele Unite. Prin urmare, la ceremonie au participat Consulul General al României la Chicago (Lucian Stănică), Consulul General al R. Moldova (Anton Lungu) și Consulul General al Ucrainei (Konstiantyn Vorona). Din țara noastră a fost prezent domnul senator Titus Corlățean – președintele Comisiei de Politică Externă din Senatul României.

Steve Bonica, amfitrionul întâlnirii și moderatorul acestuia, a invitat în scenă inițial pe cei 4 diplomați de mai sus care au avut alocuțiuni scurte dar siropoase. Titus Corlățean a spus printre altele că „limba maternă ne definește identitatea”; „Limba statului e datorie”; „limba maternă este sfântă!” Olimpic la Limba Română și l Istorie, senatorul român a încheiat recitând din Nichita Stănescu: „Limba română e patria mea..., Limba română e duminică”!

Trebuie să vă spun că la eveniment au participat și Daniel și Bianca Samson, români stabiliți în Suedia, cărora statul scandinav le-a „confiscat copiii” considerând că religia penticostală a acestora este periculoasă! What? Numai cineva fără Dumnezeu poate susține asemenea inepție! Și mai trebuie să subliniez că Simpozionul a avut ca subtitlu „Cartea Românească la Chicago!”, și a adunat zeci de autori de carte de peste ocean, care au inserat cu penița poezie, teatru, eseu, autobiografie, teologie, spiritualitate!

Dintre scriitori și discursurile lor, amintim câteva remarci notabile:

  • Pastorul Cristian Ionescu (Biserica Penticostală Română Elim Chicago), care este și președintele Uniunii Bisericilor Penticostale Române din America, a lansat un volum (dintr-o serie mai largă) cu comentarii biblice al cărții Romani. (A fost destul de grăbit, deoarece era și coordonatorul Convenției 56 a bisericilor penticostale din America de Nord, care începea peste 48 de ore!)
  • Profesoara Simona Bonica a lansat un volum de poezii scris de tatăl său, intitulat „Ecoul Harului”. „Când am recitit cartea am întâlnit bucăți din tata”, a spus aceasta plină de emoții. „Glasul lui a tăcut. Dar ecoul continuă!” (Dr. Ilie Oprea, tatăl Simonei a plecat la cele veșnice de ceva ani). „Ecoul Harului” este o mărturie pe care o sădim în copiii noștri, care vor continua ceea ce noi am sădit! Chiar așa cititorule, tu ce fel de ecou ești?
  • Lavinia Tomescu a prezentat două volume: „Trei drumuri și un zbor” și „Falduri în timp”.
  • Mitropolitul Nicolae al Bisericii Ortodoxe Române din cele două Americi a avut un volum istoric „Pagini de istorie a Ortodoxiei române din America” (prezentat de d-na Adriana Munteanu Obreja), iar preotul greco-catolic Petru Stînea din Cleveland și soția sa Carmen, ambii cu doctorat în istorie, au editat o carte inedită, despre istoria primei comunități de români din USA, cunoscută ca „Little Romania”, din orașul Cleveland, Ohio.   
  • Pastorul Daniel Chiu (Biserica Baptistă Logos Chicago), fondator al Academiei Creștine „Logos” din Niles (cu elevi în clasele I-XII, români), autor al mai multor volume de teologie, doctor în istorie și un bun orator, a vorbit doar câteva minute, dar concentrat, despre creștinismul daco-roman, iar la final a recitat una din poeziile sale „Singularitate”.
  • Pastorul Iosif Cohen Ișfan și-a lansat volumul autobiografic „More for God”/„Mai mult pentru Dumnezeu” (atât versiunea engleză cât și cea română) în care aduce mărturii cutremurătoare trăite sub comunismul din România, dar și „miracole” petrecute în USA. Iosif și Sami – fratele acestuia, sunt printre pionierii bisericilor penticostale din Chicago, prima adunare fiind deschisă de Sami în 1973, cu 4 familii. Totodată cei doi sunt și sponsorii a peste 500 de familii de români pe care le-au ajutat să emigreze din România comunistă în USA!
  • Un alt volum autobiografic a fost lansat de bussines-man-ul Cornel Petrișor din Seattle, singurul român care a fost vecinul lui Bill Gates (!), fugit din România la 21 de ani. „Vream să fiu liber chiar cu prețul vieții”, a declarat Petrișor care a trecut noaptea Dunărea înot spre sârbi intrând direct într-un cimitir unde erau îngropați români fugari care au murit împușcați în timpul fugii lor! Volumul lui Petrișor, intitulat „Prețul Libertății” a apărut de asemeni atât în limba română cât și în engleză!
  • Era trecut de ora 21,30 (ce repede trec trei ore de calitate!) când la microfon a ajuns profesorul Cristian Petru Bălan, un erudit de clasă, fost coleg de clasă cu Nichita Stănescu. Bălan, azi în vârstă de 90 de ani este scriitor, pictor, sculptor, autor a peste 60 de cărți (proză, roman, nuvele, poezie, teatru, critică literară etc), a avut un discurs mai lung decât toți interlocutorii săi, dar a fost un deliciu de audiat! Cu un șarm special, nonagenarul care a trăit în Ploiești, a povestit plin de umor peripețiile sale de sub comunism și fuga în Occident cu soția sa (cu vize falsificate de el însuși!!!). De notat faptul că profesorul Bălan a editat o „Enciclopedie a imnurilor de stat”, unică pe glob, cu toate imurile naționale ale țărilor! Interesant este și faptul că știe să le intoneze pe toate!
  • Trecuse de ora 22,00 și la microfon a urcat pastorul dr. Deliu Zaharie Ionuț (First Romanian Baptist Church, cea mai veche biserică evanghelică română din Chicago), autor a peste 500 de poezii. A recitat un poem despre satul său natal, cu o intonație și dicție ce a adus lacrimi în colțul ochilor celor din sală. Am trăit din nou la RHC, pe pielea mea, faptul că „România este o dragoste din care se poate muri!” (ca să-l citez pe domnul G. Liiceanu). Tot poezie a prezentat și Marius Alexandru (2 volume), care a vorbit tot scurt.
  • A urcat apoi pe scenă rev. Ilie Uțu Tomuța (Biserica Penticostală Philadelphia Chicago), fost director al Misiunii Genesis în cadrul căreia a tipărit revista „Genesis” timp de 25 de ani. Ilie Tomuța tipărește în prezent revista „Creștinul în acțiune”, împreună cu televiziunea RTN Chicago, unde are o mică emisiune de tablete devoționale. Prin urmare, pastorul Tomuța a scos recent un volum „Eseuri devoționale”, cu meditații biblice pentru viața de zi cu zi. Presat de timp (trecuseră 4 ore de la debut) dar și de starea de sănătate, Uțu a fost scurt și concis. Se vede că și-a însușit una dintre tabletele domniei sale: „Ce să fac ca să știu să tac?”
  • Ultimul în scenă a urcat Nicolae Geantă, pastor, profesor și publicist, singurul autor venit din România. Acesta a vorbit scurt - dar foarte la suflet - despre limba română, pe care a numit-o „floarea sufletului etnic”, „medalie”, „una dintre celor două aripi ale românului” (alături de credință), „tezaur” sau „marele poem al mioriticilor”, apoi a subliniat că limba română nu e numai oglindă, liant sau comunicare. Este instrumentul cu care vorbești pe verticală. Comunici cu Dumnezeu Creatorul. Prahoveanul Geantă a prezentat în alte 3 minute și trei dintre cărțile sale: „Goblenuri pentru pereții inimii” (lansată oficial în America), „Stejarii nu cresc în ghivece” și „Lui Dumnezeu îi place să lipească cioburi”.

Trecuse bine de ora 22,30 când Steve Bonică a adus câteva concluzii și mulțumiri, iar o parte din auditoriu a continuat să se înfrupte de bunătăți. Totuși socializarea a continuat până spre ora 23,00! Cine a spus că nu mai este foame de cultură? 

Mulțumim pentru tot aportul tău Steve! Ai demonstrat încă odată că se poate. În vremuri de restriște, cultura nu tace! Iar dacă ea îl include și pe Dumnezeu... Explodează!

dr. Nicolae.Geantă
Skokye, North Chicago, Ilinois

articolul se găsește și pe 

www.RomanianHeritage.US


Anunț umanitar: Hai să cumpărăm împreună un container de locuit unei mame și fiicei sale!

Are aproape 55 de ani și mai puține kilograme. A crescut 9 copii, cu greu, aproape singură. Azi mai are acasă doar o fiică, elevă în clasa XI-a la liceul unde sunt profesor. De trei ani locuiește într-o mică rulotă veche, ruptă pe alocuri, acoperită cu nylon. Pentru că soțul i-a incendiat casa!


Rulota a fost donată de un vecin. Suprafața locuibilă e puțin peste 11 mp. Unde să te învârți două persoane? Problema este că vreo trei ierni a rezistat. În frig, cu ligheanul în „jumatea cășii” sau chiar în pat, în zilele cu ploaie. Cineva i-a donat o folie de nylon. Anul trecut soția mea i-a cumpărat niște polistiren pentru izolație. Dar rulota cedează. Se rupe! În timp și fiarele se rup. nu numai că ruginesc! 

Aaaa, uitasem să vă spun: este vecină cu noi! Pe aceeași stradă la vreo 3-4 sute de metri distanță. 

A încercat toate variantele să își procure un container nou. Nu a reușit. „Dar eu nu sunt a nimănui?”, mi-a spus plângând într-una din zile. Noi știm că Dumnezeu nu părăsește pe nimeni. Prin urmare haideți să o ajutăm să-și cumpere un container/modul nou, bun de locuit! Cine se poate implica alături de mine să mă contacteze. Fie pe e-mail (nickbags@gmail.com), fie mai jos în comentarii, fie pe telefon (pentru cine nu îl are să îmi scrie e-mail și apoi vom discuta).

Este jumătatea lui septembrie. Vine toamna cu ploi, cu frig, cu vânt! Am vrea ca Elvira să nu mai doarmă cu frică! Dar pentru asta e nevoie de implicare... De orice fel!

Mulțumim pentru înțelegere!
Și pentru sprijin. Fie el și numai o rugăciune!

Nicolae.Geantă

Nicolae Geantă | Altarul dela locul de muncă!

 V-ați gândit vreodată că cea mai mare provocare a creștinului contemporan este oferită de locul de muncă? Dar că munca este tot o închinare? Că acolo unde lucrezi este un altar?

Ascultă și dă mai departe!


vineri, 11 septembrie 2026

Armonia dezarmonizată – de Nicolae.Geantă

Chicago. Sala de teatru a impozantei McCormick. 4188 locuri. Convenția 56. A penticostalilor români din America. Fanfara Unită (185 de instrumentiști, brass și woodwind, veniți din Chicago, Atlanta, Portland, Florida, Arizona, Franța și România). Dirijor Narcis Oros. Un tip înalt. Mișcă mâinile în toate direcțiile. Tot corpul lui transmite starea generală a muzicii. Mai ales diapazonul. În orchestră sunt multe, multe instrumente. Și diferite. Trompetă. Trombon. Flaut. Vioară. Tobă. Corn francez. Tubă. Oboi… Nu le știu pe toate! Dar ce văd, ce aud e fascinant! Toate instrumentele se sincronizează perfect. 100 %. Sunt diferite dar cântă un singur sunet! Niciunul fals! Nimeni n-o ia ‘nainte, nimeni nu rămâne ‘napoi! Un deliciu nu doar pentru urechi…

Eu l-am urmărit cu ochii pe Narcis. Dar cu inima am urmărit armonia perfectă a orchestrei! Când s-a încheiat partitura mi-am pus retoric o întrebare. Grea. Tare grea! „Oare cum pot două sute de instrumente diferite din mai multe biserici să rămână în armonie perfectă tot programul și noi oamenii nu putem să ne sincronizăm integral nici trei sau patru?” Ce au diferit niște „fierătanii muzicale” față de sufletele omenești?

Poate le lipsește competiția. Cum știe fiecare instrument că nu concurează cu nimeni! Și cum fiecare cântă perfect completând ce lipsește celorlate din orchestră?

Poate le lipsește mândria. Oare știu instrumentele că niciunul nu e „pares inter pares” (primul între egali)?

Poate le lipsește răutatea. Zilele acestea am auzit un proverb englezesc care m-a zdruncinat: „cea mai puternică dragoste e ura creștinilor!!!”. Noi am înțeles de ce Petru îndeamnă Biserica să „lepede” haina de răutate?

Cu toți știm că nu gândesc instrumentele. Dar știm că dacă numai unul a cântat diferit strică toată muzica! Un singur sunet „fake” și toată armonia se face praf! Armonie dezarmonizată!

Am analizat mai adânc și am ajuns la concluzia că muzica nu depinde de instrumente! Ci de dirijor! Toate cântă după comenzile lui! Dacă fiecare instrument ar scoate numai ce sunete ar dori, muzica ar deveni haos! Haosul e dezarmonie. Tot așa și cu armonia Bisericii: se strică atunci când instrumentul vrea să fie dirijor! Când domnește omul, nu Dumnezeu! Știați că pentru oameni dezarmonia se traduce… discordie?

Străduiți-vă să cântați după diapazonul Domnului Hristos! Altfel sunăm a chimvale zăngănitoare! Iar un instrument ce scoate sunete false nu numai că e scos din orchestră! Poate ajunge la foc!

Nicolae.Geantă
Chicago, Mc Cormick Place

joi, 10 septembrie 2026

Ce pierdem când îl scoatem pe Dumnezeu din școală

Aveți mai jos câteva paragrafe dintr-un recent articol scris de președintele Bisericilor Penticostale din România - pastorul Nelu Filip din Timișoara. Recomand: citit cu atenție și trimis și la alți prieteni.

„Mai devreme sau mai târziu, fiecare copil va trebui să răspundă unor întrebări pe care nici matematica, nici informatica nu le pot rezolva: Ce fel de om vreau să fiu? Ce este bine și ce este rău? Ce datorie am față de celălalt? De ce trebuie să spun adevărul atunci când minciuna îmi este mai convenabilă? Ce fac cu suferința? Cum învăț să iert? Ce dă sens vieții mele? Aici educația religioasă are un rol pe care nu ar trebui să-l tratăm cu superficialitate.”

„A numi orice educație religioasă „îndoctrinare” înseamnă a închide discuția înainte ca ea să înceapă cu adevărat. Da, religia poate fi predată prost, după cum istoria, literatura sau chiar științele pot fi predate prost. Dar abuzul nu definește disciplina. Răspunsul la o educație religioasă slabă este o educație religioasă mai bună, competentă și responsabilă, nu eliminarea ei.”

„Confundăm uneori caracterul laic al statului cu eliminarea religiei din spațiul public. Dar într-o societate democratică, neutralitatea statului nu înseamnă ostilitate față de credință. Înseamnă respectarea libertății de conștiință. Nimeni nu trebuie constrâns să creadă. Dar nici celui care crede nu trebuie să i se spună că religia sa poate exista doar în spațiul privat.”

pentru tot articolul click AICI 

Nicolae Geantă - Cine ne stă-mpotrivă?


 

miercuri, 9 septembrie 2026

Nicolae Geantă | Lasă mânia, părăsește iuțimea!


Salvează-mă! - de Mihaela Mănescu

 Salvează-mă de trupu-mi de țărână
Ce-mi poartă-al firii nesfârșit război;
Și-alungă-mi, Doamne, gândul ce mă mână
Să-mi adâncesc iar pașii în noroi… 

Salvează-mă... Dușmanul mă pândește 
Să-mi pună viața nouă la pământ!
Și-n noaptea remușcării m-amăgește
Să rătăcesc, pierdut de-al Tău Cuvânt.

Salvează-mă de omul vechi din mine;
Pe Duhul Sfânt să nu-L mai întristez
Călcând prin văi poruncile-Ți divine...
Uitând că am o Cale și un Crez…

O, cine poate-n lumea asta, Tată,
Să mă salveze de vrășmașul meu
Și să-mi elibereze viața toată?
Doar Tu poți... Tu poți, de vrei, Dumnezeu…

mihaela,
București

 

 

Nicolae Geantă | Teologia genunchilor îndoiți

 


marți, 8 septembrie 2026

Jurnal dela Convenția 56 (p. 4) | Chicago 2026 | de Nicolae.Geantă

Duminică seara. PM

Programul început din nou la ora 17. Moderator de data aceasta a fost pastorul Cristian Ionescu. După un salut scurt, acesta a invitat pentru motivarea la rugăciune individuală și comună pe păstorii John Fazekaș (Philadelphia Detroit) și Pavel Pop (Bethel Dallas). După rugăciunea de deschidere a urmat un moment muzical al Corului Bărbătesc, și apoi un salut al pastorului Nelu Hășmășan (Elim Phoenix).



Nelu Filip (Maranatha Phoenix) a predicat despre “Pasiunea propovăduirii evangheliei”. El a debutat cu o istorioară despre un capelan care citea unui condamnat dintr-o carte religioasă, în timp ce mergeau spre locul de execuție! Deoarece vorbea plictisit, fără nicio tragere de inimă, condamnatul i-a reproșat: “Dacă ai crede ce citești, ai umbla desculț prin toată Anglia spunându- le oamenilor despre mântuire! Dacă  nici măcar tu nu ești convins de ceea ce  

vorbești, cum crezi că mă vei convinge pe mine?” Așa fac mulți și astăzi prin bisericile noastre: vorbesc fără să aibă impact! Prin urmare Filip a accentuat idei precum “Pierdem pasiunea când nu vrem să ne părăsim confortul”, și “Pasiunea propovăduirii evangheliei determină o viață de sfințenie”. De asemeni Pastorul Filip a povestit că D. Moody a fost întrebat odată în Anglia la conferința cu păstorii: “cum se face ca predicile dumneavoastră au atâta putere?” Moody a chemat grupul și i-a pus să privească pe fereastră în parc. “Ce vedeți?”, “Un om, un copac, iarbă…Cutare, cutare…”. “Ei bine aici este problema: voi  nu vedeți oamenii cu sufletele pierdute!” Cam asta cred că este problema și în bisericile noastre în 2026: nu mai vedem oameni care aleargă spre iad! Deschide-ne ochii Doamne! Și inimile! Spre încheiere pastorul din Arizona a motivat publicul cu o maximă a scriitorului CS Levi’s,  are spunea: “Nu sunteți trupuri care aveți suflete! Sunteți suflete care au trupuri!” Mă gândeam că în zilele noastre majoritatea oamenilor trăiesc ca și cum are avea trupuri fără suflete! Ce afacere păguboasă! 


luni, 7 septembrie 2026

Jurnal de la Convenția 56 (p.3) | Chicago 2026 | de Nicolae Geantă

Duminică 6 septembrie AM


Dacă e duminică toate drumurile duc la biserică! Prin urmare la ora 9,00 Sala Teatrului dela Mc Cormick vuiește de imnuri creștine! Românii au în adunare creștină publică. În altă sală, departe e drept (la hotel Hyatt), unii americani (și nu doar americani) țin “o convenție” a socialiștilor! Slujesc dumnezeului lor! Cum care dumnezeu? Oricine nu are pe Fiul nu are nici pe Tatăl! Iar unde nu e Tatăl orice dumnezeu e idol. Diabolic!l



Corul unit a ridicat sala în picioare pentru închinare. Dacă nu toți pot predica, la worship poate participa oricine. Și cei fără voce? Și ei! Închinarea vine din inimă, nu din limbă!


Sesiunea de duminică dimineața a fost deschisă de pastorul Adi Tișe (Elim Chicago), urmat de pastorul Andy Olariu( Ekklesia, Phoenix) care a rostit prima rugăciune de binecuvântare în urma unui scurt discurs motivațional. Tot la rugăciune a îndemnat publicul și pastorul. Vasile Artemie (FRPC Seatle), care a concluzionat: “avem o datorie: să ne-au ducem credința până la capăt! Dar diavolul nu dorește asta! Avem un Dumnezeu ce are un ceas al izbăvirii! Un Dumnezeu al biruinței!”


sâmbătă, 5 septembrie 2026

Jurnal de la Convenția 56 (p.1) | Chicago 2026 | de Nicolae Geantă

Vineri. 7 PM

În perioada 4-7 septembrie, primul weekend din Septembrie sfârșit cu o luni de Labor day, așa cum se întâmplă încâ din anul 1969, Bisericile penticostale din USA, dar și din Canada au organizat un nou mega eveniment: Convenția 56.  Cu o tematică interesantă.  “Credința dată sfinților”. Da, da, credința dată sfinților prin apostolii Domnului Hristos trebuie păstrată vie, neschimbată. Ce au lăsat Sfinții Părinți este nenegociabil! Neschimbabil. Ooo, de am avea urechi de auzit asta!

Anul acesta “Convenția” a avut loc în Chicago. Una dintre ce mai mari metropole de impact mondial. Locația aleasă a fost McCormick Place cel mai mare centru de conferințe din America de Nord, localizată pe 2301 S. Martin Luther King Jr. Drive, în sudul  faimosului down-town. S-a ales această sală uriașă cu 4300 locuri deoarece un Dumnezeu uriaș trebuie onorat la nivel uriaș! Să vă mai spun că  Mc Cormick are o suprafață de peste 240.000 de metri pătrați, cã e un complex format din 4 clădiri principale: North BuildingSouth BuildingWest Building și Lakeside Center, care adăpostesc 173 de săli de ședințe, 4 săli de spectacole mari, un teatru cu 4.249 de locuri (Arie Crown Theater) și o arena sportivă Wintrust Arena cu o capacitate de 10.000 de locuri? Cred că este notabil… 


Aaa, uitasem: știați că aici are loc salonul auto de la Chicago? Dvs bărbații,  întreb… Dar că ferestrele clădirii începute de colonelul Robert Mc Cormick (exact acum 99 ani!), dar modernizată în timp,  ocupă  azi 120.000 metri pătrați?  .


În jur de ora 16, la parcarea subterană (5800 de locuri, 16 ore/24$) e plin de români ce vin din toată America de Nord, din România sau Europa! O maree de oameni. Da, astăzi români suntem peste tot. Numai de-am fi fideli Domnului Hristos!

Nicolae Geantă | Ilie, depresia și boala sufletului

https://youtu.be/IriIkClDdew