Când a fost răpit de Dumnezeu la Cer într-o stare sufletească, primul lucru care a fost prezentat Apostolului Ioan (ucenicul fusese exilat în insula Patmos) a fost Tronul lui Dumnezeu și Cel ce stătea pe el! „Și iată că în cer era pus un Tron”, zice versiunea biblică românească. Celelalte traduceri ale lumii spun că un tron „stătea în cer”, „era în cer”... Pentru că existența Tronului lui Dumnezeu este așa de sigură cum sunt eu și dvs!
Tronul acesta deosebit, de pe care guvernează Însuși Dumnezeu întregul Univers, era înconjurat de „un curcubeu ca o piatră de smarald”, iar Cel ce stătea pe Tron avea înfățișarea „iapsisului și a sardiului”! Pietre scumpe. Cele mai scumpe pietre prețioase în vremea antichității!
Iapsisul era un cristal translucid. În vremurile biblice era ceva echivalent cu diamantul de astăzi. E ceva mai curat decât diamantul? Mai strălucitor? Iapsisul este simbolul sfințeniei lui Dumnezeu. A atotsfințeniei Sale. Jonathan Edwards zicea că „Sfințenia este cel mai mare caracter atribuit Celui Preaînalt. Ea este suma tuturor atributelor Sale!”
Sardiul, o piatră ce se găsea în apropiere de Sardes (Turcia se azi), se asemăna cu carminul modern, de un roșu aprins. Roșul simbolizează dragostea lui Dumnezeu. Iar dragostea Sa am văzut-o prin sângele vărsat la Golgota! Sânge cu care ne împărtășim duminica la Cina Domnului. Sângele acesta vorbește de iertarea păcatelor! Tuturor păcatelor lumii!
În fine smaraldul, era cel mai verde dintre toate pietrele prețioase, zicea Pliniu. Noi știm că verdele înseamnă viață. Verdele înseamnă grația lui Dumnezeu. Harul Său. Trăim pentru că e harul lui Dumnezeu! Poate cineva să trăiască mai mult decât îi este îngăduit?
Apostolul Ioan îl prezintă pe Dumnezeu prin prisma celor mai prețioase pietre. Nu ai cum să-L descrii pe Dumnezeu omenește decât ca fiind lucrul, bunul, valoarea cea mai de preț! Chiar așa, știți vreo valoare mai mare decât El? E cineva mai valoros decât Hristosul răstignit pe Cruce?
Îmi place că Dumnezeu e plin de culori: din iapsis strălucește lumina (cine e luminat de Isus vede tot), din sardiu strălucește un roșu orbitor (dragostea te face să nu mai vezi la nimeni niciun defect), din smarald strălucește lumina cea mai plăcută: „harul care aduce pace, deliciu, farmec și odihnă”, vorba lui Dragomir Stancu!
Dumnezeu este singura Persoană care ne colorează viața! Care ne dă sens... Fără El suntem mați, opaci, nedeslușiți, nevizibili!
Am spus mai sus că în jurul tronului din Cer se împrăștie un curcubeu! Când ne uităm pe Cer și-i vedem culorile minunate constatăm că două îi lipsesc: albul și negrul! Sir Isaac Newton a descoperit ca albul este totalitatea tuturor culorilor ce formează curcubeul! Dar în Curcubeu NU exista negru! Negru e lipsa tuturor culorilor! „El nu se poate transforma niciodată în alb”, zice tot Newton! Negrul este culoarea păcatului! Și în cer nu există păcat! De aceea trebuie să scăpăm aici de negreala lui!
Ați putea spune “bine, bine, dar cum să scăpăm de negru dacă ați spus că nu se poate transforma în alb?” Simplu: îl acoperim cu roșu! Așa a făcut Hristos cu sângele Lui curs pe Golgota!
Cine e (încă) sub negru să fugă repede la Hristos! Încă (mai) acoperă oamenii cu dragoste!
Nicolae.Geantă
22.03.2020,
home,
12 o’clock
home,
12 o’clock
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu