Vorbea Isus de pe colină
Poporului ce sta pe jos
Cu fața plină de lumină
Vorbea Isus de pe colină
Cu glasul rar, adânc duios
În lume ura-i ca o stâncă
Apasă sufletul oricui
Te-nchide-n noaptea ei adâncă
Să fii ca piatra, mai rău încă
Să nu faci bine nimănui
Dar eu vă spun, de vezi pe moarte
Dușmanul tău, în drum căzut
Tu lasă-ți ura la o parte
și dacă-ți vezi dușmanu-n moarte
Cu milă-ajută-l pe căzut
Dac-un dușman bătut de soartă
la ușa ta se va opri
Tu lasă ura la o parte
dușmanului bătut de soarte
Tu dă-i ce poți, dar nu-l goni
Când un dușman în haine sparte
la ușa ta va aștepta
Tu lasă ușa la o parte
dușmanului în haine sparte
Tu dăruie-i cămașa ta
Dacă dușmanii tăi de moarte
vor face contra ta sobor
Tu lasă ura la o parte și
chiar dușmanilor de moarte
Le-ntinde mâna iubitor
Cu cei mai lipsiți tu împarte
bucata pâinii pentru trai
Cât ai chiar cu dușmanu-mparte
căci Dumnezeu ți-o face parte
Atunci și ție sus în Rai!
Traian Dorz
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu