Botez Rugul Aprins Toflea, 30 august 2015

O săptămână de sărbătoare. Asa se întâmplă la Toflea în fiecare an. În august toflenii vin acasă. Din toate colțurile României (unde au 11 biserici) și din diaspora (numai în UK au 5 biserici). Sărbătoarea bisericii Rugul Aprins din Toflea de anul acesta s-a încheiat cu un megaeveniment: botez noutestamental cu peste o sută douăzeci de candidați. Ceva obișnuit de fel, deoarece tot la Toflea e și recordul în domeniu (probabil european), cu un botez de peste 500 de persoane (2008)!

Duminică 30 august a fost incendiară. Și în biserică, și afară. Înainte de ora 10 peste o mie de persoane trecuseră pragul bisericii încă în construcție. O oră mai târziu mai veniseră încă o mie. Vasile Oprea, Isaura și Piți au început închinarea. În fața scenei special amenajate între 100-120 de credincioși stau în costume albe, pregătiți de mărturia pentru botez. Între cele două grupuri o piscină uriașă. 20 de frați fac ordine. Pastorul Oniță cheamă poporul la rugăciune. Apoi cântare, lacrimi, mâini și inimi înălțăte spre Dumnezeu. Continuă cu predica Gheorghe Cazacu din Iași. Un misionar ce aleargă pe 5 continente. A urmat la predică Nicolae Geantă. "În cer se ajunge uzi", a fost mesajul. Lacrimi, rugăciuni, angajamente. Apoi a predicat Vasilică Croitor, pastorul Comunității Regionale Constanța. "Dumnezeu se apropie de noi și nu avem ochi să-L vedem". Chemare. Un grup de tofleni ies să-și închine viața Domnului. Lacrimi, rugăciuni, binecuvântări. Predații se întorc în sală. Apoi cântare. Încep să crească aripi. Pe scenă vin alți doi, un el și-o ea. Apoi un toflean plecat în Anglia. În timpul cântări mai urcă doi tineri... Și încă un bătrân se hotărăște.

Ispite dulci ale amvonului

Sursa https://rodiagnusdei.wordpress.com/2015/08/27/ispitele-dulci-ale-amvonului-pastor-tiberiu-pop/

1 – Ispita de a accentua mai mult forma decat continutul. Predicarea in sine comporta doua aspecte: continut si ambalaj. Cand predicatorul se concentreaza doar spre ambalaj, risca sa nu mai aiba continut. Probabil de aici a aparut si vorba Mariei care se intorcea de la Biserica si fiind intrebata de un vecin cum a fost: Ea a spus frumos, deosebit. La care vecinul a intrebat-o despre ce s-a predicat, iar Marie a spus: nu mai imi aduc aminte.

2 – Ispita de a predica ne-pregatit. Mesaj fara continut. Cunostiintele biblice si increderea in capacitatea personala poate duce la o pregatire superficiala a predicii. Dumnezeu da har si ungere celor ce munces. Dumnezeu nu incurajeaza lenea si superficialitatea. Duhul Sfant este prezent cu predicatorul si in camaruta lui de studiu si nu doar acasa.

Lecturi de vacanță III - de Vladimir Pustan

Învățați să spuneți NU. Vă va folosi mai mult ca limba latină.

Dragostea marchează triumful imaginației asupra inteligenței.

Prietenii vin și se duc, dar unii dușmani sunt plini de credincioșie.

Educația este ceea ce rămâne după ce uiți tot ce-ai învățat.

Entuziasmul este febra rațiunii.

Oricine poate cădea din nebăgare de seamă în eroism, ca într-o gură de canal.

Există o tendință de desființare a semnului de exclamare, astfel că astăzi nu ne mai mirăm de nimic.

Dumnezeu ți-a dăruit fața, dar tu îi hotărăști expresia.

Dacă vă tremură genunchii e semn că trebuie să îngenunchiați.

V l a d i m i r _ P u s t a n

http://www.ciresarii.ro/index.php/lecturi-de-vacanta-iii-vladimir-pustan/ 

Invidia, torţionara ce sfâşie inimi - de Nicolae.Geantă

Moto: Dacă invidia ar produce febră, omenirea toată ar fi bolnavă!

Invidia, spunea Benedicte Vidaillet (rectorul Universităţii din Lille), este fără îndoială „cel mai periculos sentiment modern, căci este şi mai puţin cunoscut şi greu de explicat”. Shakespeare a numit-o „boală”. Boala verde. Bacon a numit-o „păcat fără vacanţă”. Zafon zicea că invidia e „religia mediocrilor”. Napoleon o numea „o declaraţie de inferioritate”. Grecii i-au zis: „ochiul rău”. Cornilescu o numeşte „pizmă”… Fiindcă invidia vede contra cuiva.

Jean Gericault (1822)
"Femeie suferind de invidie"

Prezentă de la pruncii de sân până la adulţi, de la săracii din mahalale până la bogaţii ermetizaţi între ziduri ierihonice, invidia a devenit ocupaţie cotidiană. (Din nefericire e prezentă şi-n societate, şi-a eclozionat şi-n biserici!). Există semnificative categorii de oameni care par să-şi ţină zilele cu un singur aliment: invidia! Indivizi care-şi risipesc tinereţea ori bătrâneţea molfăind, palizi, maceraţi de chinina resentimentelor lor fruste, cuprinşi de o indispoziţie fără evoluţie. Autotorţionari. Căci invidia este torţionara inimii. Sau „ulcerul sufletului”, cum zicea Socrate.

Din capul locului trebuie să ştim că invidia nu e gelozie. Gelozia este omenească. Ba poate fi chiar divină. Dumnezeu ne doreşte cu gelozie pentru sine. Nicio unghie, nici un fir de păr nu vrea să-i lăsăm celui rău. Gelozia e legată de tine, de ce posezi tu. Ea nu vrea cu nici un chip să dea din ce are. Invidia însă e legată de altul. E un sentimnt egoist de mâhnire, provocat de succesul celuilalt. Croatul Miroslav Bustruc zice că „invidia se uită la succes, dar trece cu vedere sudoarea”. Ea nu se bucură cu cel ce se bucură, nu plânge cu cel ce plânge. E lipsită de motivaţie.

Invidia nu e nici lăcomie. Pentru că lăcomia poate fi îmblânzită prin posesie, dar invidia nu. Sfântul Ciprian spunea că „invidia nu găseşte nicio plăcere în mâncare, nici în băutură, ci suspină mereu, geme şi suferă”. Ea are un singur scop: să moară capra vecinului! Aşteaptă o singură uşurare: să vadă pe cel fericit nefericit. Dacă lăcomia vrea obiectul, invidia vrea lipsa persoanei! Deviza ei e: nimic nu-i mai greu de iertat decât meritele altora!

About People among Shells and Sand - by Nicolae Geantă

It was necessary for God to bring in my way many persons with disabilities so I  can carry the mirror of worry away from my hand and transform the shards of grumbling into gratitude. I have seen anguished people everywhere. Too often we move on indifferently. But the indifference may be a subtle type of hate.

Both reach and poor people show up contorted faces. Each of us received from God our face, but the facial expression is depending on us...Smile! The sun brights even when is almost to go down! Some people shut up because of their wisdom. Others shut up because of their foolishness. Anyway , no matter how things are, their quitness is speaking! (One man said that he could not speak to his wife for years because he can not interrupt her!)

Nicolae Geantă la BCDE Chilișeni, SV

Dumnică 23 august 2015, ora 10

Oameni care mi-au influenţat viaţa: Vasile Potra

În săptămâna a doua din iulie am plecat în vacanţă. Mi-a lipsit bătrânul peste două luni jumătate. În toamnă, în prima zi de facultate mi-am lăsat bagajul la cămin şi am fugit în Doamna Ghica. Acolo locuia nonagenarul. Am sunat de 10 ori la uşa cu vopsea decojită. Nimic. Am bătut în uşă, am strigat. A ieşit o vecină. “Nu ştiţi, domnul Potra… Domnul Potra a… murit la jumătatea lunii iulie”. S-a prăbuşit cerul pe mine. Am coborât scările cu lacrimi în ochi şi cu inima zdruncinată. Am strigat când am ieşit în stradă: “L-ai ţinut în viaţă, Isuse, ca să mă cazeze pe mine!”…

citeşte tot articolul accesând

http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2015/01/oameni-care-mi-au-influentat-viata.html
sau
http://www.ciresarii.ro/index.php/oameni-ce-mi-au-influentat-viata-vasile-potra-nicolae-geanta/

Nicolae Geantă la Dumbrăveni, SV

20 şi 23 august 2015

Boii lui Elisei

In ziua aceea cele douasprezece perechi de boi ale lui Elisei abia mergeau. Doi cate doi, prinsi la plug de dimineata si acum era dupa-amiaza. Se puneau in genunchi cand nu mai puteau, dar Elisei nu striga niciodata la ei. Erau boi buni, ii avea de mult si tinea la toti. Ochii lor blanzi si laptosi parca ii intorceau iubirea inapoi. Asteptau seara izbavitoare cand acasa se puteau pune jos cu boturile umede de apa rece.

S-au oprit din mersul lor de armata tacuta cand Elisei, stapanul lor, si-a pus mana streasina la ochi. In zare, dinspre pustie, venea un om grabit. Mantia o tinea in mana si a aruncat-o peste Elisei. Asta era totul si asta insemna ca Ilie isi desemnase inlocuitorul, cel care avea sa conduca scoala de prooroci, cel ce avea sa fie proorocul numarul unu din Israel. Ilie a plecat si Elisei s-a intors spre boi. Perechea cu care mergea el de obicei, cei mai dragi lui, il privea tot cu ochii aceia blanzi si obositi. S-a apropiat, i-a sarutat si, in loc sa-i duca la apa rece, a implantat cutitul in gatul fiecaruia. Cu gesturi repezi si lacrimi in ochi a facut altare din juguri si pluguri si car si i-a adus ca jertfa.

Oameni care mi-au influenţat viaţa: Pavel Riviş Tipei

O duminică dimineaţa din septembrie 2006. Ziua nu anunţa nimic deosebit. Eu eram gata pentru biserică. Urma să scot maşina din curte. Soţia mea şi fetele întârziau. Încă aveau probleme cu oglinda. Şi cu pipetănatul. Ştiţi dvs ce înseamnă asta când ai fetele mici… Mama, care nu se întorsese la Dumnezeu atunci, m-a strigat: „Vino repede, vorbeşte unul de-al vostru la televizor!”. Am intrat. Tata stătea pe-un tamburel în uşa sobei. Mama, cu broboada pe cap, pe colţ de pat. Urmăreau emisiunea „Păstorul cel bun”. Predica fratele Tipei. Nu ştiu ce i-a impresionat de m-au chemat, dar în momentul în care am intrat eu, preşedintele penticostalilor vorbea despre faptul că a avut cancer în gât! Medicii nu-i mai dăduseră multe şanse. Viaţa i se scurgea încet. Devenise chinuitoare.

„Într-o dimineaţă, eram cu toată familia la masă, povestea fratele Tipei. Nu mâncasem de multe zile. Nu puteam înghiţi. Unul din băieţii mei, era micuţ, s-a ridicat, a venit lângă mine şi mi-a pus mâna pe piept. S-a rugat: . Am simţit o arsură în gât, apoi… am putut să mănânc, a încheiat povestea pastorul arădean...”. Ce-a predicat mai depate nu mai știu. Nici nu mai contează…

M-a podidit plânsul. De 9 ani eram bolnav de inimă. 25 de feluri de pastile. O mulţime de medici vizitaţi. Spitale. Analize. Metrii de EKG-uri. Milioane daţi pe medicamente. Preinfarct în 2003. Nopţi de nesomn. (Noaptea îmi palpita inima, simţeam cum mă înec. Nu puteam dormi decât rezemat de două perne. Uneori simţeam că mă sufoc ştrangulat de o funie invizibilă). Nici un rezultat… În dimineaţa aceea am strigat: „Isuse, ştiu că mă iubeşti. Dar dacă nu mă vindeci şi pe mine, acum, nu mai ştiu ce să cred despre Tine!”. Am simţit o electrocutare. Un curent ca la 380V, sau altfel, a trecut prin mine. Din vârful perilor de pe cap până-n vârful degetelor de la picioare… Apoi m-am simţit mai uşor cu jumătate din kilograme. Simţeam că plutesc! De fapt, 16 Km până la Biserică, nu am condus, am zburat!

Bunătate

Trebuie mai mult decât un măr,

Să umpli un paner.

Trebuie mai mult decât un pom,

Să cânte livada sub cer.

Dar nu trebuie decât un om,

Pentru ca un dram de bunătate

Să lucească asemeni unui măr,

Pe care să-l împarţi pe jumătate.

Maurice Carême

Paul's Ladder - by Nicolae.Geantă

It was necessary for God to bring in my way many persons with disabilities so I  can carry the mirror of worry away from my hand and transform the shards of grumbling into gratitude. I have seen anguished people everywhere. Too often we move on indifferently. But the indifference may be a subtle type of hate.

Both reach and poor people show up contorted faces. Each of us received from God our face, but the facial expression is depending on us...Smile! The sun brights even when is almost to go down! Some people shut up because of their wisdom. Others shut up because of their foolishness. Anyway , no matter how things are, their quitness is speaking! (One man said that he could not speak to his wife for years because he can not interrupt her!)

Nicolae Geantă la Lunguleţu, Dâmboviţa

duminică 16 august 2017, ora 18,00

Nuntă: Isaura Dincă şi George Gheorghiu

RA Toflea - 13 august 2015

Ieri, toflenii au îmbrăcat straie de sărbătoare. Pentru că o nouă poveste de dragoste a fost pecetluită la altar: Isaura şi George. Pe Isaura o ştiu toţi românii şi rromii evanghelici. Şi nu doar ei. Fată deosebită, cu voce de privighetoare, de ceva ani a încântat creştinii, şi din ţară, şi din diaspora. Am întâlnit-o în misiune deseori. Tăcută, rezervată, serioasă. Ascultătoare. Fată pocăită. Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea!

Pe George îl cunosc din 2013. Băiat venit din lume. M-a uimit de la prima discuţie. Deşi nu se pocăise de multă vreme m-a bombardat cu întrebări şi informaţii. Mi-a vorbit despre Max Lucado, John Ortberg, John Piper, TD Jakes, CH Spurgeon şi alţi mari predicatori. E devorator de cărţi. Şi de Biblie. Ascultă predici în engleză, conduce serile de tineret, dimineţile de închinare. L-am urmărit cum predică. Nu doar la tineret, ci la slujbele Bisericii Rugul Aprins. Anul trecut a trecut printr-un accident groaznic. Vărul lui n-a mai scăpat. Eu ştiu că Domnul s-a îndurat de George pentru că vrea să-l folosească. Nu mă îndoiesc în câţiva ani va fi unul din marii predicatori din Toflea. Hristos să-i dea harul necesar!

Mă bucur pentru voi, George şi Isaura. Povestea voastră este o melodie de aripi neterminată. Să vă iubiţi până când moartea va spune Stop! Slujba voastră va fi o cântare pe pianul lui Hristos! Cântaţi şi predicaţi bunătatea Regelui ce s-a îndurat de noi! Dumnezeu să vă umple coşniţa, să vă protejeze familia şi să vă vorbească de bine! Poate nu toţi oamenii au fost, dar El a fost şi este de partea voastră!

Nu vă urez "casă de piatră", căci şi pietrele se pot eroda. Vă urez "casă binecuvântată". Şi ce binecuvântează Domnul din Ceruri, rămâne în veac!

Boldeşti-Scăeni: Evanghelizare cu Vladimir Pustan

vineri 28 şi sâmbătă 29 august 2015

Boldeşti Scăeni, terenul de lângă stadionul Petrolistul

mesaj biblic: Vladimir Pustan (vineri), Nicolae Geantă 

mărturie: Alin Jivan (sâmbătă)

închinare: Alin şi Florina Jivan, Rouă pentru Suflet