Plecăm pe rând și în tăcere
Și-n locul nostru alții vin,
În lumea asta de durere,
Și-n locul nostru alții vin,
În lumea asta de durere,
Trăim, iubim, visăm, murim.
Și toate-acestea se repetă,
De-a lungul anilor, la fel.
Doar nouă ni se pare-ntruna,
Că roata azi o inventăm.
Și nimeni nu-i ca noi sub soare…
Ne amăgim orgolioși.
Uitând că suntem doar o boare,
La rândul lor, cum alții au fost.
Ne facem planuri peste planuri,
În trenul vieții care aleargă.
Dar trenul se oprește-n gară,
Vestind c-atât avea să meargă.
* nu cunosc autorul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu