John Maxwell povestea odată că un pescar i-a relatat o experiență. Dacă prinzi un crab și îl bagi într-un coș, vei avea neapărat nevoie de un capac. Pentru că, va încerca să iasă afară crustaceul. Dar dacă prinzi mai mulți și îi zvârli în coș nu mai ai nevoie de capac. Când sunt mai mulți crabii se trag în jos unii pe alții! Și nimeni nu poate ieși!
Mă gândesc că cel mai adesea ineficiența bisericilor se datorează „crabilor” care ne trag în jos! Și pentru a trăi asta nu trebuie să fii tânăr! Nu știu de ce, dar atunci când un creștin vrea să urce o treaptă mai sus îl împiedicăm să progreseze! Poate că ar trebui să învățăm de la Ioan Botezătorul sintagma: „El trebuie să crească și eu să mă micșorez!”. Dar asta presupune smerenie...
Interesant este că dacă într-un țarc bagi niște oi, și una singură a găsit o gaură, sau a sărit peste gard toate oile o vor zbughi afară! Una deschide calea tuturor!
Când cineva urcă pe scara vieții o face și pentru noi! Cu cât aproapele meu e mai sus, mai pregătit, mai sfânt, mai înzestrat, cu atât e mai bine și pentru mine! Dar crabii nu gândesc așa!
Să nu fii crab! Sau dacă ești între ei nu trage în jos pe nimeni! Chinuie-te să ieși afară din coș! Și fugi!
Nicolae.Geantă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu