Fundaţia CIREŞARII

vineri, 30 martie 2018

Ceasul cercetării - de Vladimir Pustan


Isus nu vede lucrurile aşa cum le vedem noi. Ucenicii vedeau Templu, slujbe sofisticate, pietre măreţe. Hristos vedea ruină, distrugere şi sare. Ei vedeau viaţă, El vedea moarte pentru că cine Îl respinge e un om mort chiar dacă i se pare că trăieşte. Niciun oraş de pe faţa pământului n-a fost mai favorizat decât Ierusalimul şi de aceea nu mai avea nicio şansă. Ninive cu o fărâmă din oportunităţile oraşului sfânt izbutise să se mântuiască.

Oamenii sunt oameni… A folosi clipa cercetării sfinte nu e o chestiune de şansă ci un exerciţiu de înţelepciune. Hristos a mai dat Ierusalimului aproape 40 de ani timp de pocăinţă. Un an pentru o zi la Ninive. N-au folosit-o. A mai rămas deci ca Titus Vespasian să-şi desăvârşească planul prin foc şi nici până azi cetatea nu mai e ce a fost. Dar nici nu trebuie să fie…

Sărbătoarea de Florii nu-i altceva decât popasul minţii ce trebuie să gândească la faptul că ziua de azi pierdută poate fi pasul spre o veşnicie de dezastru. Baraba nu-i o soluţie nici măcar de moment. Dacă vom tăcea noi vor striga pietrele. Adică, se vor văita…

Vladimir_Pustan

Un comentariu:

  1. E jale si doliu mare printre muilioanele de "pietre" ale cetatii religioase zidite pe nisipul miscator, instabil al relativismului doctrinelor false, lipsite de "piatra din capul unghiului si de "mortarul liant al " Duhului Sfânt, asediate de doua milenii de vrasmasul puternic al ADEVARULUI absolut eliberator, care a zadarnicit harul, darul lui Dumnezeu, prin meritocratia competitiva dintre liderii pastori platiti de guvernele fiarei nemiloase, care decimeaza si pun sarcini din ce în ce mai grele pe spinarea oilor, oitelor si mieluseiloR

    RăspundețiȘtergere