Şi a fost Isus copil…
Fără leagăn, fără slavă.
Şi-n fiinţa Lui firavă
au pătruns fiori de ger.
Şi a fost Isus copil,
ca să aibă toţi copiii
Tată-n cer.
Şi a fost Isus sărac.
Se uitau cu milă bacii
cum I-ardeau pe faţă macii.
Cel mai trist dintre copii.
Şi a fost Isus sărac, ca să aibă toţi săracii bogăţii.
Şi a fost Isus flămând. Şi plângea din albul pânzii
cum plâng mieii-n zori, plăpânzii, cu-a lor ochi înrouraţi.
Şi a fost Isus flămând, ca să fie toţi flămânzii săturaţi.
Şi a fost Isus un miel… ce-l pândeau pe-afară leii
– şi din culmile Iudeii şi-n pustiul arzător -.
Şi a fost Isus un miel, ca să aibă-n El toţi mieii un
Păstor.
Şi a fost un rob Isus… sus, slujind Împărăţia,
jos, la Iosif şi Maria. Lumii-ntregi S-a dat răpus
ca s-aveam şi noi robia şi-nfierea lui Isus…
