ProSefora

youtube

luni, 3 februarie 2014

Religii și vârste în România (2) - NICOLAE GEANTĂ

continuare de AICI

În ceea ce privește vârstele medii, cea mai mică etate o dețin penticostalii (31,7 ani), urmați de musulmani (35,4 ani) și creștinii după Evanghelie (37,5 ani). De fapt cele trei confesiuni sunt singurele din România care au vârstă medie mai mică decât etalonul național (40,6 ani). Cele mai ridicate vărste medii le înregistrează persoanele de religie mozaică (58,6 ani), urmate de armeni (48,3 ani), augustani și lutherani (47,6 respectiv 47,3 ani) ori greco-catolicii (46,9 ani). Vârste apropiate față de media țării înregistrează catolicii și ortodocșii (41 respectiv 41,3 ani), evanghelicii tudoriști și baptiștii (42,1 respectiv 42,2 ani) și adventiștii (43,1 ani). Nici martorii lui Iehova nu au o vârstă medie prea tânără (45,4 ani), ceea ce reiese că în ultima vreme la acest cult au aderat persoane adulte și nu tineri. Pe de altă parte, persoanele fără religie au o vârstă medie de 32,8 ani în România.

În piramida vârstelor, la segmentul +65 ani, România are o pondere de cca 16,1 %, peste pragul normalității. Ponderea cea mai semnificativă de persoane peste 65 de ani este deținută de cultul mozaic (45,4 %), urmată de augustani (29,1 %), greco-catolici (27,7 %) și lutherani (26,7 %). Martorii lui Iehova, adventiștii și unitarienii au ponderi de peste 20 % (respectiv 22,9 %, 22,5 %, 20,7 %), iar ortodocșii, catolicii și reformații peste 16 % (16,6 %, 16,9 %, 19 %). Dintre crestinii evanghelici cel mai mic procent de bătrâni înregistrează penticostalii (6,3 %) și creștinii după Evanghelie (16,1 %), baptiștii și tudoriștii depășind 20 de procente (20,2 %, respectiv 21,1%). De remarcat ca musulmanii au un procent mic de vârstnici peste 65 de ani (9,7 %), situație întâlnită și la populația fără religie (7,6 %) sau atee (9,3 %).

Doresc să mai precizez că la Recensământul din anul 2011 (cu care nu sunt în totalitate de acord în privința evanghelicilor baptiști, cde, penticostali și tudoriști - unde datele nu corespund cu realitatea), numai 4 confesiuni au crescut procentual față de anul 2002: penticostalii (de la 1,8 % din populația României la 1,92 %), baptisții (de la 0,58 la 0,60 %), musulmanii (de la 0,31 la 0,34 %) și creștinii după Evanghelie (de la 0,21 la 0,23 %), fenomen pus însă și pe seama scăderii populației țării (cu peste 10 %). Totuși singura religie ce are și creștere numerică este penticostalismul. Totodată, unitarienii, adventiștii și tudoriștii deși au scăzut numeric, au rămas constanți ca pondere (0,43, 0,3 și respectiv 0,08 % din populația țării), toate celelalte confesiuni scăzând nu doar numeric ci și procentual. Este îngrijorător faptul că pesoanele fără religie s-au dublat ca pondere între 2002-2011 (de la 0,06 la 0,10 %), iar ateii s-au triplat (0,04 și 0,11 %).

Fac din nou precizarea că, în cadrul politicilor demografice, tinerii sub 15 ani trebuie să depășească 20 procente pentru vitalitatea unei comunități. Mai subliniez că, în cadrul unei populații, vârstele tinere confirmă întotdeauna că va exista viitor. Cu cât mai mulți tineri sub 15 ani cu atât va fi mai mare creșterea comunității. Pentru că în anii ce urmează grupul de tineri se va casătorii și va procreea. Acolo unde procentul grupelor de vârstă înaintată este ridicat (cum e cazul grupei peste 65 de ani), descendența numerică a comunității e obligatorie. Bătrânii nu nasc, dar și foarte mulți mor, prin urmare populația va înregistra descreșteri. Indicii de vârste produc același impact și în religie. Cu o excepție: aici pot crește numărul de adepți prin convertire.

Știu că în cadrul religiilor sunt destui sceptici care consideră că recensămintele nu sunt importante. Totuși ele sunt inventarele vii ale comunităților. Arată dacă o religie trăiește sau se pregătește de înmormântare... 

(Scris

Campo de Criptana - satul lui don Quijote


la Criptana pe dealuri...
...  Morile lui don Quijote
... ulita copilariei Cavalerului Tristei Figuri
don Quijote - luptatorul cu iluziile
Sancho Paza
un guvernator al unei insule imaginare



sâmbătă, 1 februarie 2014

Îmi pasă de tine - A doua șansă

Religii și vârste în România (1)

În urma analizei structurii vârstelor populației religioase din România, constatăm că la recensământul oficial de la finalul anului 2012, cel mai mare procent de tinerii îl dețin penticostalii - 29,9 %, urmați de creștinii după Evanghelie 21,9 % și musulmani 21,2 %. Raportat la media pe țară (care este de 15,9% pentru tinerii sub 15 ani), dintre celelalte culte religioase numai baptiștii trec puțin peste prag (cu 16,2%), în timp ce tudoriștii (biserica evanghelică română) sunt la egalitate cu țara (15,9%). Restul confesiunilor au o pondere inferioară. De exemplu adventiștii dețin 15,8 % tineri sub 15 ani, catolicii 15,2 %, ortodocșii înregistrează 14,7 %, reformații 13,4 %, unitarienii 13,1 %, iar luteranii 11,1 %. Cel mai mic procent de tineri îl dețin mozaicii 5,5%. Pe altă parte martorii lui Iehova au numai 11,1 % tineri, ceea ce demonstrează că dinamica lor pozitivă de creștere în ultimii 10 ani are suport prozelitismul. Îngrijorător este faptul că în rândul persoanelor ce s-au declarat fără religie 23,4 % sunt tineri sub 15 ani (care au cel puțin 8 ani de religie în școală!!!). Totuși, numai 3,5 % din categoria acestei vârste s-au declarat atei! 

Fac precizarea că, în cadrul politicilor demografice, tinerii sub 15 ani trebuie să depășească 20 procente pentru vitalitatea unei comunități. Mai subliniez că, în cadrul unei populații, vârstele tinere confirmă întotdeauna că va exista viitor. Cu cât mai mulți tineri sub 15 ani cu atât va fi mai mare creșterea comunității. Pentru că în anii ce urmează grupul de tineri se va casătorii și va procreea. Acolo unde procentul grupelor de vârstă înaintată este ridicat (cum e cazul grupei peste 65 de ani), descendența numerică a comunității e obligatorie. Bătrânii nu nasc, dar și foarte mulți mor, prin urmare populația va înregistra descreșteri. Indicii de vârste produc același impact și în religie. Cu o excepție: aici pot crește numărul de adepți prin convertire.

                                       * WizzAir, 31.01.14, zbor de la București la Madrid

vineri, 31 ianuarie 2014

Dumnezeul celei de-a doua șanse – de Vladimir Pustan

Sunt mulți. Niciunde trecuți pe vreo listă. Unii mai merg la biserică, dar fără să mai aștepte nimic. Alții de rușine stau acasă, în fața internetului, vizionând o slujbă la care nu se simt parte. Alții au renunțat și la frânghia asta…


Răniții bisericilor, pierderile colaterale, vinovații noștri. Dar nu și morții noștri. Așteaptă un semn, o îmbrățișare, un umăr care să-i ridice, un mesaj al speranței. Așteaptă să o ia de la capăt, dar nu pot singuri. Trebuie să învingă senzația de neiertare, de singurătate și de vină.

Îl știi. Poate tu ești singura lui legătură cu un nou început. Folosește oportunitatea aceasta! Ajută campania pe care o derulăm zilele următoare. Roagă-te, dăruiește, du un CD, spune o vorbă bună.
Dumnezeu nu va uita implicarea ta în cea mai mare și iubită de Domnul lucrare. Aceea de recuperare. Nu cu superioritate să te duci la el, ci cu dragoaste. Faptul că tu ești încă în picioare e harul lui Dumnezeu.

Duminică vom lansa campania și o să spun atunci mai multe. Vino la Serbarea Cireșarii de la ora 17 sau fii cu noi pe Cireșarii TV și Radio Cireșarii.

Hai să mai scriem o filă de istorie împreună. Așa cum am făcut-o anul trecut.

Te iubesc pe tine și pe el. Prietenul tău. Fratele tău…

V l a d i m i r _ P u s t a n 

31 ian 2014, www.citesarii.ro

Vorbitul la femei

Apetitul verbal al femeii e dublu faţă de cel al bărbatului. Are cel puţin 5-6 mii de cuvinte în plus pe zi. (Dumnezeu le-a dat atătea să le consume cu copii). Evident trebuie să le daunladeze!
Nu vreau să fiu ironic cu nimeni dar... analizăm câteva aspecte:

1. femei plângăreţe
- se plâng din orice: "nu comunică soţul", "nu face nimic prin casă", "nu e ca tata", "manâncă mult, des", etc; se plâng la părinţi, la vecini, la rude, la serviciu!

2. femei cicălitoare
- un fel de Dalile care te ciocănesc tot timpul în cap (femei ciocănitori); pe Samson îl necăjea și-l chinuia în fiecare zi. Sunt care nişte streaşini de unde picură întruna. Nişte picături chinezeşti. Ucid încet, dar sigur!
- ştiţi cum să scăpaţi de cicăleală? Luaţi-vă soţia pe genunchi un minut, spuneţi-i ceva frumos, sărutaţi-o! Îşi va da delete la toate cuvintele neutilizate!

3. femei care vorbesc fără nici o dificultate cu vecinele
- când vecina se opreşte să respire, intervine ea (cu un subiect diferit evident); apoi intră în casă şi povesteşte  ce a auzit. E tipul de femeie radio. Funcţionează pe orice frecvnţă! Mai ales la cafea!
- uneori intervine să-şi corecteze soţul când acesta discută "cu vitejii ori cu bătrânii la poarta cetăţii".

4. femei care-şi încurajează soţul să vorbească
- iniţial ele vor să pară indiferente la discuţie, dar ard de curiozitate: "cine era?", "ce-ai căutat acolo?", "ce-a zis?", "ce-aţi vorbit la comitetul bisericii?". Pentru ele nu există confidenţialitate! (Sunt un fel de femei facebook! Etalează tot...) Culeg totul şi completează golurile cu imaginaţie.
- Întrebare: cât de liber se va simţi soţul să comunice pe viitor cu ea?

5. femeie setate pe "mute"
- sunt timide; robotesc tot timpul; oricine încearcă să le vorbească trebuie să alimenteze toată conversaţia; indiferent care este cauza, eforturile de-a conversa cu ele eşuează!

6. femei care-şi câştigă soţii fără cuvinte
- aşa ne învaţă Petru! Predicare prin fapte. Îi dai motiv să te iubească!
- nu cred că sunt "rara avis"!
Surorilor, doamnelor, nu uitaţi: "Oamenii sunt mai adesea impresionaţi să vadă o predică trăită decât vorbită!"

(voi reveni şi cu un studiu despre bărbaţi)

Azi ne rugăm pentru copiii noștrii !

Nu intra pe cărarea celor răi şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi! (Proverbe 4:14)



            Ați fost și veți rămâne o binecuvântare pentru casa noastră. Să știți că v-am iertat pentru toate năzbâtiile copilărești, orele târzii din adolescență și durerile provocate când deja gândeați.

         "Tată, deși am încercat și nu am reușit, recunoaștem că am greșit vrând să le controlăm toate reacțiile și alegerile în viață. Astăzi îi punem în mâna ta ocrotitoare, păzește-i de păcat, rătăcire, durere, boală, familii frânte, inimi zdrobite, anturaj nepotrivit, de  planul celui rău, de lipsuri. Dă-le pacea ta, biruință, cămine în care Tu să locuiești și să fii liber să te manifestezi. Nu îi lăsa în deznădejde ci păstrează-i în bucuria Ta. Îți mulțumesc Dumnezeule pentru ca mi i-ai dat și m-ai ascultat".


Campania "Mă rog pentru tine"- http://radiociresarii.ro/

luni, 27 ianuarie 2014

27 ianuarie - Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului

La intrare în lagăr
27 ianuarie 1945. Rușii au eliberat Auschwitz-ul. Adică acea mașinărie drăceasco-nemțească de exterminat evreii. Și nu numai. Cca 1.000 de prizioneri au fost uciși în câteva zile înainte de 27 ianuarie. Dar 8000 au scăpat cu viaţă. S-a ars Birkenau, o parte din Auschwitz, documente. Să nu rămână urme. Din peste 300 de ofițeri SS numai 10 au fost prinși. Rudolf Hess, comandantul lagărului, a fost spânzurat! Mengele însă, doctorul drac, a scăpat. Conspirația zice că ar fi trăit prin Brazilia până spre anii '80. Gurile rele spun că și Hitler ar fi fugit tot prin America de Sud. Fantasmagorii...

M-a șocat declarația unui fost ofițer SS, care întrebat de scriitorul Laurence Rees (după 1990) dacă regretă și dacă ar mai participa la o exterminare dacă ar avea ocazia, bătrânul a spus fără remușcări: "Da. Noi am susţinut o cauză dreaptă!". O cauză dreaptă care a ucis cca 6 milioane de evrei. Peste 1,1 milioane numai la Auschwitz!

Acum trei ani am fost la Auschwitz. Acolo am văzut cum iubește Satana. De atunci am ținut mai multe simpozioane despre acest lagăr. Din nefericire nu am reușit să scriu ceea ce aș fi dorit. Din lipsă de timp...

Mai multe persoane m-au întrebat de ce Dumnezeu a îngăduit Auschwitz-ul? Căci El doar are totul sub control? Le-am răspuns... Redau mai jos un articol pe care l-am scris în 2012 și pe care l-a publicat azi și newsnetcrestin.ro... Vă postez de asemeni și câteva fotografii *(de la Auschwitz și Dachau). Vă avertizez: sunt șocante! Dar adevărate! Hristos să ne păzească de un nou Auschwitz. Și totuși, oameni buni, mai rău decât Auschwitz e... Iadul. Fugiți de el! Cât încă sunteți departe...

De ce Holocaust?
De-a lungul istoriei, evreii au trecut de mai multe ori prin Holocaust. Însă, aşa cum spunea pastorul Richard Wurmbrand, nu numai că nu au sfârşit exterminaţi, dar după suferinţă Dumnezeu le-a dat câte o nouă sărbătoare!

Prima exterminare a fost pe vremea faraonului Ramses (cca 1500 de ani îH). Acesta a ordonat să fie ucişi toţi nou născuţii de parte bărbătească. Totuşi, Moise a rezistat masacrului, eliberând Israelul. Faraon a murit, dar evreii au sărbătorit Paştele. Le-am spus liceenilor că nu Faraon a avut ideea să fie exterminaţi evreii, ci Satana! Pentru că ştia că din acest popor se va naşte Mesia! Şi dacă venea Şilo, oamenii căpătau mântuire.

Ce arătăm pe facebook?

de Milena Cișmașu, o liceeancă activă tare în blogărit...

Am observat că mai ales fetele sunt dispuse la a-şi arăta fiecare gând şi sentiment pe facebook, sperând că vor ieşi probabil în evidenţă sau că vor primi atenţia cerută. Doar pentru că te simţi singuratică sau trădată de cineva, nu înseamnă că trebuie să postezi întreaga poveste pe facebook cu tot felul de citate menite să rănească ca străpungerea unei săbii. Sau doar pentru că ţi-ai cumpărat nişte articole de îmbrăcăminte de la Zara sau de la Bershka, nu înseamnă că e nevoie să ni le araţi pe net.

Însă, la urma urmei, fiecare arătăm ce avem în inimă. Nu putem să distribuim ceva de folos celorlalţi, cum ar fi un articol pentru cineva care trece printr-o situaţie grea sau un video motivaţional, dacă nouă nu ne pasă  cum se simt celorlalţi. În schimb, suntem dispuşi să postăm o mie de poze cu statusuri care mai de care încărcate cu tot felul de aluzii. Sau poze cu noi în tot felul de locuri sau poziţii, cu speranţa că vom aduna cât mai multe like-uri, dacă tot sunt la modă. Consider că ar trebui să avem mare grijă la ce postăm pe facebook şi oriunde altundeva pe reţelele de socializare, fiindcă tot ceea ce postăm s-ar putea întoarce cândva împotriva noastră. Să nu crezi că vei câştiga ceva dacă vei posta tot ce simţi sau ce gândeşti, din contră, îţi vei face o imagine proastă. Doar pentru că facebook e o reţea de socializare, nu înseamnă că acolo trebuie să comunici tot ce îţi trece prin minte. Ai mare grijă cât şi ce postezi!

Pentru mai mult click Milena Cișmașu

duminică, 26 ianuarie 2014

Eu în ei - de Nicolae Geantă

Ioan 17:23 - "Eu în ei, şi Tu în Mine; - pentru ca ei să fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis, şi că i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine"

N-avem dragoste pentru că nu ne scufundăm în dragoste! Prin urmare lumea e încă înghițită de ură. Și unele biserici distruse. N-avem pace pentru că nu ne-am scufundat în pace. De aceea conflictele aprind patimi, aduc ochi vineți și uneori lanțuri de pușcărie. N-avem Duh pentru că nu ne scufundăm în Duh. Prin urmare trăim după capul nostru. Și ereziile, predicile slabe, proorociile din îndrăzneală, idolatria, vor știrbi dunamisul lui Hristos!

Oamenii n-au fericire pentru că nu se scufundă în fericire! Fericirea nu se găsește pe toate ulițele. Dacă ar fi așa am râgîi de ea ca după Coca-Cola, spunea un cântăreț celebru. Ce bine că Dumnezeu e singurul dealer și fericirea n-o vinde buticarii de blocuri!

Tudor Chirilă recomanda în volumul "Exerciţii de echilibru" ca atunci când „eşti singur în vârtejul suferințelor și nu mai poţi, să te scufunzi în tine și mai adânc, apoi să te ridici și să te scuturi. Să te vindeci singur!”. Ce prostie, spusă drept filosofie! Cum să se scufunde un bețiv în el, o prostituată sau un hoț, și mai adânc, apoi să iasă ca sirenele din valuri și să le crească aripi de îngeri? Singura șansă a omului este să se scufunde în Isus! Atunci tot Raiul va coborî în el.

Papias, unul dintre ucenicii lui Ioan - apostolul iubirii, a fost întrebat odată de către discipolii săi cum poate fi "Isus în noi și noi în el?". Bătrânul evanghelist a luat un fier și l-a băgat în foc. A așteptat până s-a înroșit bine, l-a scos și l-a arătat ciracilor. "Vedeți, fierul a fost în foc. Acum focul este în fier!"

Dacă vreți să aveți focul lui Dumneeu intrați în focul Lui. N-o să ieșiți pârjoliți, dar nici fitile care abia fumegă! Apoi îi veți aprinde și pe ceilalți!

sâmbătă, 25 ianuarie 2014

Decizii noi

Absalom - Anul viitor o să mă tund mai des.
Dima - Să nu mai fiu atât de lumesc ca anul acesta.
Pavel - Voi încerca să mă port mai bine cu colegii de slujbă.
Toma - Nu voi mai lipsi niciodată de la întrunirile fraților.
Ioan - Să nu uit să iau lenjerie, că niciodată nu se știe...
Timotei - Să o iubesc mai mult pe bunica și mămica.
Iuda - Să am mai mare grijă ce cumpăr, dar mai ales, ce vând.
David - Anul acesta o să merg în toate războaiele și n-am să mai stau pe acasă.
Bat-Șeba - Doresc să ne mutăm la o casă fără piscina.
Adam - N-am să mai ascult niciodată de nevastă.
Eva - Anul acesta n-o să mai fac nici măcar un ștrudel cu mere.
Avraam - N-am să-mi mai cumpăr roabe egiptence niciodată.
Sara - N-o să mai râd când vorbește Domnul.
Nevasta lui Lot - Anul acesta am să scot sarea din alimentație.
Noe - Am să beau numai apă, că n-o fi potop.
Saul - N-am să mai dorm prin peșteri anul acesta.
Ionatan - Să mă feresc de dulciuri, mai ales de miere.
Solomon - Anul acesta n-am să mă mai însor nici măcar o singură dată.
Samson - Am să discut numai cu fete de la noi din biserică.
Lot - Am s-o prețuiesc pe soția mea ca sarea-n bucate.
Iefta - Mă jur că anul acesta să nu fac nici o juruință.
Iona - Anul acesta voi mânca mai mult pește.
Daniel - O să merg mai des cu copii la grădina zoologică să vedem leii.
Eutih - Mai bine dorm acasă decât la biserică.
Ieremia - O să-mi cumpăr mai multe batiste.
Iacov - Nu voi mai înșela pe nimeni.
Esau - Îmi voi schimba meniul, nu mai vreau să aud de linte.
Moise - Va trebui să vizitez un logoped.
Acan - Mă voi lăsa de furat.
Maria (Miriam) - Voi încerca să nu mai fiu invidioasă.

Tu ce decizii ai luat?

* din revista devoțională a Bisericii Rugul Aprins, Toflea, nr. 7, ianuarie 2014