RECENSĂMÂNT 2021 (Date preliminare). Oare a scăzut interesul pentru religie? – de Nicolae. Geantă

În dimineața aceasta a apărut mult așteptatele rezultate ale noului recensământ, cel efectuat electronic în anul 2021. Datele oferite de INS (Institutul Național de Statistică) ne oferă informația că pentru prima data după 55 de ani (din 1966) România coboară sub 20 milioane ca număr de locuitori. Numeric 19.053.815 persoane. Adică o scădere de 1.067.826 persoane (- 5,30 %). Sincer mă așteptam la alte cifre, deoarece în ultima perioadă s-a și plecat dar s-au și întors destui de mulți români în țară (mai ales în perioada coronavirusului).

Românii, credința de tip ghiveci și săpunul - de Nicolae.Geantă

Peste 96% dintre români cred în Dumnezeu, spune INSCOP, sondajul cel mai recent despre națiunea mioritico-religioasă. Ce bine ar fi! Cu ponderea asta de credincioși țara noastră ar avea avort aproape de zero. Minciuna ar lipsi, băieții dăștepti la fel. Am fi o națiune de sfinți. Natalitatea ar fi cel puțin dublă decât mortalitatea, barurile goale, Poliția ar intra în șomaj, DNA-ul ar rămâne fără clienți. Iar gay's n-ar mai avea nerușinarea să agațe steagul curcubeu de Parlament! Românii însă mint ca vânzătorii de lozuri!

Deși 96,5% cred în Dumnezeu, numai  83,9% se declară religioși. Cum o fi credința fară religie? 83 % dintre români spun că respectă duminica, dar numai 25,4 % merg la biserică în ziua Domnului (sau măcar săptămânal). Peste zece procente nu ajung în Casa Domnului decât odată pe an, sau mai rar! Pentru român respectul zilei de odihnă înseamnă grill, bere, talciocuri, snaks-uri și mall-uri. Pentru primii creștini biserica era centrul vieții lor, spun istoricii. Biserica locală are nevoie de mine, indiferent racă eu simt sau nu că am nevoie de ea! Oare de ce ceea ce credem noi că ne face fericiți este tocmai opusul voii Lui Dumnezeu?

Deși aproape integral românii cred în Dumnezeu, credință lor e tip ghivechi. Pe lângă credința în Tatăl din Ceruri, mioriticii mai cred și în deochi (31,2%), blesteme (25,5%), horoscop (23,6%), vrăjitorie (15,3%) ori... extratereștrii (15,6%)! Pentru ai noștrii Porunca întâi de la Sinai (Să nu ai alți dumnezei afară de Mine) e un fel de text predictiv, o evaluare fără contabilizare în școala vieții. Dumnezeu nu doar că e cel mai mare Dumnezeu, dar e Singurul!

INSCOP - Numai un sfert din români merg săptămânal la biserică

37,8% dintre românii care se declară religioși merg la biserică doar la marile sărbători, 25,4% o dată pe săptămână (mai ales duminica), 18,9% o dată pe lună, 10,2% o dată pe an sau mai rar, 3,4% declară că nu merg la biserică, 2,7% de câteva ori pe săptămână și doar 0,9% spun că merg zilnic la biserică.

83% dintre români spun că respectă zilele de duminică și sărbătorile religioase, 74,6% se închină atunci când trec pe lângă o biserică, 65,6% spun că se roagă în mod regulat și 60,2% afirmă că își sfințesc obiectele personale, casa, mașina, iar 53,6% dintre români contribuie periodic cu bani la biserică (43,2% nu contribuie, nonrăspunsuri 3,2%).

44,8% dintre români au încredere în preoți, 42,4% cred în miracole, 31,2% cred în deochi, 25,5% cred în blesteme, 23,8% cred în horoscop, 15,6% cred în extratereștri și 15,3% — în vrăjitorie.

* "Barometrul INSCOP — ADEVĂRUL despre România" a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul în perioada 9-14 iulie 2015, pe un eșantion de 1.075 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. 

Pentru mai mult click DCNews

Dinamica creștinismului

Motorul creșterii în creștinismul de azi este Africa, unde trăiesc circa 542 de milioane de creștini, comparativ cu cele 8,7 milioane care existau în anul 1900. Cercetătorii estimează că, în anul 2050 numărul lor va crește la 1,2 miliarde, devenind egal cu suma cifrelor privind America latină și Europa.

Urbanizarea creștinismului este o altă transformare prin care a trecut creştinismul în ultimul secol și jumătate. În 1900, doar 29% dintre creștinii din întreaga lume locuiau la oraș. Astăzi, în schimb, procentul a crescut la 65%, deși este de așteptat să scadă la 59% până în 2050.

Penticostalismul a devenit ramura creștină cu cea mai spectaculoasă creștere raportată la anul de referință. Mișcarea, care cuprinde și Biserica Charismatică, a ajuns de la 981.000 de credincioși în debutul secolului al XX-lea, la peste 640 de milioane astăzi și la 1 miliard estimat pentru 2050. De fapt, apreciază George Weigel, cercetător la Centrul pentru Politici Publice și Etică, din Washington DC, această creștere reprezintă cel mai rapid fenomen de acumulare religioasă din istoria religiilor.

O tendință mai puțin îmbucurătoare este fragmentarea tot mai accentuată a creștinismului în diverse confesiuni. Dacă, în 1900, creştinismul număra circa 1.600 de confesiuni, astăzi numără 45.000 și se estimează că în anul 2050 se va ajunge la 70.000.

Sursa AICI

Religii și vârste în România (2) - NICOLAE GEANTĂ

continuare de AICI

În ceea ce privește vârstele medii, cea mai mică etate o dețin penticostalii (31,7 ani), urmați de musulmani (35,4 ani) și creștinii după Evanghelie (37,5 ani). De fapt cele trei confesiuni sunt singurele din România care au vârstă medie mai mică decât etalonul național (40,6 ani). Cele mai ridicate vărste medii le înregistrează persoanele de religie mozaică (58,6 ani), urmate de armeni (48,3 ani), augustani și lutherani (47,6 respectiv 47,3 ani) ori greco-catolicii (46,9 ani). Vârste apropiate față de media țării înregistrează catolicii și ortodocșii (41 respectiv 41,3 ani), evanghelicii tudoriști și baptiștii (42,1 respectiv 42,2 ani) și adventiștii (43,1 ani). Nici martorii lui Iehova nu au o vârstă medie prea tânără (45,4 ani), ceea ce reiese că în ultima vreme la acest cult au aderat persoane adulte și nu tineri. Pe de altă parte, persoanele fără religie au o vârstă medie de 32,8 ani în România.

În piramida vârstelor, la segmentul +65 ani, România are o pondere de cca 16,1 %, peste pragul normalității. Ponderea cea mai semnificativă de persoane peste 65 de ani este deținută de cultul mozaic (45,4 %), urmată de augustani (29,1 %), greco-catolici (27,7 %) și lutherani (26,7 %). Martorii lui Iehova, adventiștii și unitarienii au ponderi de peste 20 % (respectiv 22,9 %, 22,5 %, 20,7 %), iar ortodocșii, catolicii și reformații peste 16 % (16,6 %, 16,9 %, 19 %). Dintre crestinii evanghelici cel mai mic procent de bătrâni înregistrează penticostalii (6,3 %) și creștinii după Evanghelie (16,1 %), baptiștii și tudoriștii depășind 20 de procente (20,2 %, respectiv 21,1%). De remarcat ca musulmanii au un procent mic de vârstnici peste 65 de ani (9,7 %), situație întâlnită și la populația fără religie (7,6 %) sau atee (9,3 %).

Doresc să mai precizez că la Recensământul din anul 2011 (cu care nu sunt în totalitate de acord în privința evanghelicilor baptiști, cde, penticostali și tudoriști - unde datele nu corespund cu realitatea), numai 4 confesiuni au crescut procentual față de anul 2002: penticostalii (de la 1,8 % din populația României la 1,92 %), baptisții (de la 0,58 la 0,60 %), musulmanii (de la 0,31 la 0,34 %) și creștinii după Evanghelie (de la 0,21 la 0,23 %), fenomen pus însă și pe seama scăderii populației țării (cu peste 10 %). Totuși singura religie ce are și creștere numerică este penticostalismul. Totodată, unitarienii, adventiștii și tudoriștii deși au scăzut numeric, au rămas constanți ca pondere (0,43, 0,3 și respectiv 0,08 % din populația țării), toate celelalte confesiuni scăzând nu doar numeric ci și procentual. Este îngrijorător faptul că pesoanele fără religie s-au dublat ca pondere între 2002-2011 (de la 0,06 la 0,10 %), iar ateii s-au triplat (0,04 și 0,11 %).

Fac din nou precizarea că, în cadrul politicilor demografice, tinerii sub 15 ani trebuie să depășească 20 procente pentru vitalitatea unei comunități. Mai subliniez că, în cadrul unei populații, vârstele tinere confirmă întotdeauna că va exista viitor. Cu cât mai mulți tineri sub 15 ani cu atât va fi mai mare creșterea comunității. Pentru că în anii ce urmează grupul de tineri se va casătorii și va procreea. Acolo unde procentul grupelor de vârstă înaintată este ridicat (cum e cazul grupei peste 65 de ani), descendența numerică a comunității e obligatorie. Bătrânii nu nasc, dar și foarte mulți mor, prin urmare populația va înregistra descreșteri. Indicii de vârste produc același impact și în religie. Cu o excepție: aici pot crește numărul de adepți prin convertire.

Știu că în cadrul religiilor sunt destui sceptici care consideră că recensămintele nu sunt importante. Totuși ele sunt inventarele vii ale comunităților. Arată dacă o religie trăiește sau se pregătește de înmormântare... 

(Scris

Religii și vârste în România (1)

În urma analizei structurii vârstelor populației religioase din România, constatăm că la recensământul oficial de la finalul anului 2012, cel mai mare procent de tinerii îl dețin penticostalii - 29,9 %, urmați de creștinii după Evanghelie 21,9 % și musulmani 21,2 %. Raportat la media pe țară (care este de 15,9% pentru tinerii sub 15 ani), dintre celelalte culte religioase numai baptiștii trec puțin peste prag (cu 16,2%), în timp ce tudoriștii (biserica evanghelică română) sunt la egalitate cu țara (15,9%). Restul confesiunilor au o pondere inferioară. De exemplu adventiștii dețin 15,8 % tineri sub 15 ani, catolicii 15,2 %, ortodocșii înregistrează 14,7 %, reformații 13,4 %, unitarienii 13,1 %, iar luteranii 11,1 %. Cel mai mic procent de tineri îl dețin mozaicii 5,5%. Pe altă parte martorii lui Iehova au numai 11,1 % tineri, ceea ce demonstrează că dinamica lor pozitivă de creștere în ultimii 10 ani are suport prozelitismul. Îngrijorător este faptul că în rândul persoanelor ce s-au declarat fără religie 23,4 % sunt tineri sub 15 ani (care au cel puțin 8 ani de religie în școală!!!). Totuși, numai 3,5 % din categoria acestei vârste s-au declarat atei! 

Fac precizarea că, în cadrul politicilor demografice, tinerii sub 15 ani trebuie să depășească 20 procente pentru vitalitatea unei comunități. Mai subliniez că, în cadrul unei populații, vârstele tinere confirmă întotdeauna că va exista viitor. Cu cât mai mulți tineri sub 15 ani cu atât va fi mai mare creșterea comunității. Pentru că în anii ce urmează grupul de tineri se va casătorii și va procreea. Acolo unde procentul grupelor de vârstă înaintată este ridicat (cum e cazul grupei peste 65 de ani), descendența numerică a comunității e obligatorie. Bătrânii nu nasc, dar și foarte mulți mor, prin urmare populația va înregistra descreșteri. Indicii de vârste produc același impact și în religie. Cu o excepție: aici pot crește numărul de adepți prin convertire.

                                       * WizzAir, 31.01.14, zbor de la București la Madrid

Efectul Evanghelizării eficiente

Aproximativ o jumătate de milion de oameni la nivel internațional l-au primit pe Hristos, la sfârșitul lunii septembrie 2013 , în America Latină, Europa si Caraibe, ca parte a programului “El Evanghelio Cambia” (Evanghelia schimbă).

Potrivit datelor furnizate de centrul de presă al mișcării “Evanghelia schimbă” , 456 528 de persoane l-au primit pe Isus Hristos în 16 țări într-o zi de evanghelizare.

Evanghelizarea a avut loc în Venezuela ( 377302 persoane convertite), Argentina (1537), Brazilia (1252), Aruba (680), Statele Unite ale Americii ( 1.200), Chile (5466) Costa Rica ( 6.000), Panama (8123), Mexic ( 16434), Columbia (14867), Peru (3505), Spania ( 2797), Ecuador (12965), Haiti (4400), Rusia și altă țără.

Rapoartele sunt furnizate doar pentru 14 țări, deși evanghelizarea a avut loc în 16 de țări.

* Citeşte mai mult pe www.stiricrestine.ro Aproape o jumătate de milion de oameni l-au primit pe Hristos la sfârșitul lunii septembrie 2013 - Stiri Crestine.ro 

Evanghelicii din România - ponderea în 2011

Populaţia evanghelică este prezentă în procente mai ridicate în regiunile Banat-Crişana, Nordul Transilvaniei, Maramureş şi Nordul Moldovei, şi scăzute în judeţele riverane Dunării (Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Tulcea). Cele mai mici procente de evanghelici le înregistrează judeţele Olt (0,20 %), Tulcea (0,21 %) şi Vâlcea (0,28 %), iar cele mai ridicate Arad (11,36 %), Bihor (10,53 %), Sălaj (8,71 %), Suceava (8,63 %), Bistriţa (7,96 %) şi Maramureş (7,09 %), împreună depăşind 50 % dintre evanghelici.

 Ponderea evanghelicilor din România la nivel judeţean, 2011

sursa: Nicolae Geantă, Dinamica teritorială a religiei în România, 

Din punct de vedere al indicelui de vitalitate, evanghelicii au o medie de 2,3 copii/femei, aproape dublu faţă de media României. Etnic, ponderea cea mai ridicată o deţin românii (77,7 %), urmaţi la distanţă de rromi (15,73 %), maghiari (4,17 %), ucraineni (1,26 %) şi germani (0,58 %). Prin urmare, evanghelicii nu sunt confesiune etno-culturală non-românească (asemeni reformaţilor sau mozaicilor).

Rromii evanghelici - Nicolae Geantă

Biserica Betel, Râmnicelu, BZ

621.573 rromi locuiesc în România potrivit recensământului populației din 2011. Asta înseamnă o creștere cu 16,12 % față de anul 2002, ultimul recensământ oficial.

Din totalul rromilor 71.262 sunt penticostali, 8815 baptiști, 2973 creștini după evanghelie și 871 "tudoriști" (nebotezați, cum sunt cunoscuți în popor). Adică 83.921 de țigani evanghelici. Dacă adăugăm și rromii adventiști (6793), atunci numărul țiganilor neoprotestanți, pocăiți, ajunge la 90.714. Prin urmare 14,6 % din țiganii ce locuiesc în România sunt evanghelici (decembrie 2011).

Biserica Rugul Aprins, Toflea, GL

Cele mai mari comunități de rromi evanghelici (peste 1000 enoriaşi) trăiesc la Toflea, Bărbulești, Cornetu, Râmnicelu (în mediul rural) dar și la Ploiești, Bucureşti, Sibiu, Mizil..

Etnia rromă din țara noastră a crescut per total între 2002 și 2011, de la 535.140 la 621.573 persoane, așa cum notam mai sus, peste 16 procente. Asta în ciuda tuturor migrațiilor din ultima vreme. Şi ei au plecat pe afară. Foarte, foarte mulţi. Neoficial se spune că ar fi de trei ori mai mult.

Biserica nr.2, Bărbuleşti, IL

În ceea ce privește rromii evanghelici ascensiunea lor numerică este îmbucurătoare. Mai ales pentru Hristos. Din anul 2002 numărul țiganilor pocăiți s-a dublat (de la 41.827 la 90.714) până în 2011; penticostalii au crescut de la 34.449 la 71.262 (107 %). baptiștii de la 4749 la 8815 (85,7%), creștinii după evanghelie de la 2029 la 2973 (46,5%), "tudoriștii" de la 600 la 871 (45 %).

PS: În ultimii ani am văzut ceva deosebit în bisericile rromilor din România: valizele Duhului Sfânt. Dumnezeu n-a plecat de tot în Brazilia, nici în Nigeria. A rămas şi pe la noi. E vremea de cercetare a rromilor! Am spus de câţiva ani că în România e vremea în care această etnie cunoaşte cea mai mare trezire spirituală din istoria sa. Unii nu m-au crezut, alţii m-au considerat... deplasat. Dar cifrele de mai sus adeveresc că Dumnezeu nu mi-a luat mintea! Am mai spus multor fraţi că Dumnezeu nu mi-a dat oportunitatea de a sluji în India, în Munţii Anzi sau Matto Grosso. Dar a adus India la mine. Şi la dumneavoastră... Slujiţi!

Nicolae Geantă