În lumea de telurici efemeri
Ai coborât să dăruiești Lumină,
S-aduci nebănuite mângâieri,
Să spulberi nesfârșitele poveri
Din nopțile pustiului de vină.
Dar noi, infimele făpturi de lut,
Te-am răstignit dorind să-Ți frângem Viața
Când pe o cruce-n cuie Te-am bătut
Și-n neștiința noastră am crezut
Că vom putea să stingem Dimineața.
O, Tu, Eternă Flacără din Rai,
Ce Dragoste de oameni Te-mpresoară
De-ai părăsit nemărginitu-Ți Plai
Lumină din Lumină să ne dai
Să fim lumini în noaptea de afară...?
În lumea de telurici efemeri,
De-alegem crucea firii drept cunună,
Vom revărsa din inimi primăveri
În sufletele pline de dureri
Ca-n lumea de telurici efemeri
Să semănăm, Isuse, Vestea Bună.
mihaela
02 februarie 2019
Ce dar nepretuit si câta maretie,
RăspundețiȘtergereNe-a oferit Parintele ceresc prin har,
Nu este-n univers mai mare bogatie,
O spun, ca toata omenirea azi sa stie,
IUBIREA e biruitoarea mortii prin Calvar...
Fiti binecuvântati !