Românii, credința de tip ghiveci și săpunul - de Nicolae.Geantă

Peste 96% dintre români cred în Dumnezeu, spune INSCOP, sondajul cel mai recent despre națiunea mioritico-religioasă. Ce bine ar fi! Cu ponderea asta de credincioși țara noastră ar avea avort aproape de zero. Minciuna ar lipsi, băieții dăștepti la fel. Am fi o națiune de sfinți. Natalitatea ar fi cel puțin dublă decât mortalitatea, barurile goale, Poliția ar intra în șomaj, DNA-ul ar rămâne fără clienți. Iar gay's n-ar mai avea nerușinarea să agațe steagul curcubeu de Parlament! Românii însă mint ca vânzătorii de lozuri!

Deși 96,5% cred în Dumnezeu, numai  83,9% se declară religioși. Cum o fi credința fară religie? 83 % dintre români spun că respectă duminica, dar numai 25,4 % merg la biserică în ziua Domnului (sau măcar săptămânal). Peste zece procente nu ajung în Casa Domnului decât odată pe an, sau mai rar! Pentru român respectul zilei de odihnă înseamnă grill, bere, talciocuri, snaks-uri și mall-uri. Pentru primii creștini biserica era centrul vieții lor, spun istoricii. Biserica locală are nevoie de mine, indiferent racă eu simt sau nu că am nevoie de ea! Oare de ce ceea ce credem noi că ne face fericiți este tocmai opusul voii Lui Dumnezeu?

Deși aproape integral românii cred în Dumnezeu, credință lor e tip ghivechi. Pe lângă credința în Tatăl din Ceruri, mioriticii mai cred și în deochi (31,2%), blesteme (25,5%), horoscop (23,6%), vrăjitorie (15,3%) ori... extratereștrii (15,6%)! Pentru ai noștrii Porunca întâi de la Sinai (Să nu ai alți dumnezei afară de Mine) e un fel de text predictiv, o evaluare fără contabilizare în școala vieții. Dumnezeu nu doar că e cel mai mare Dumnezeu, dar e Singurul!

Creștinismul ghiveci al carpato-danubienilor zice ca puțin peste jumătate (54,4%) dintre adepti cred în viața de apoi, deși 59,6% cred în Rai și 57,5 % în Iad! Cine crede în Rai și Iad trebuie sa traiascâ. Sunt de acord cu Craig Groeschel care spune că e un creștinism ateu. Adică să ști despre Dumnezeu din amintiri, din povești, din auzite, din cărți. Fără relație personală...

Nu mă mai surprind sondajele "creștinești" ale românilor, cum nu am rămas nici șocat de declarația unei femei din biserica noastră: "frate, știu că viața mea nu arată cu adevărat ca de creștină, dar să știi că eu cred cu adevărat în Dumnezeu. Acu', dacă nu fac voia Lui mereu să mă înțeleagă și El!". Asta știți cum se traduce? Cred în Dumnezeu, dar trăiesc ca și cum n-ar exista!

Pentru mulți români credința a devenit ca săpunul. Degeaba miroase frumos, degeaba e peste tot în baie, dacă nu te speli rămâi plin de murdărie! Apoi miroși! Și păcatul tare urât pute! Mai ales la creștini!

"Săpun pentru păcat" avem la Golgota. Cine mai vrea să se spele?