Dacă am avea iubire, toate le-am răbda ușor,
N-am lovi nici prin cuvinte, nici prin fapte care dor,
Nu ne-am tulbura cu duhul, n-am răspunde mânios,
Dacă am vedea in oameni, chipul Domnului Hristos!
Dacă am avea iubire,
ar înmuguri surâsul,
Ce ar șterge de pe
gene și tristețea, dar și plânsul,
Dacă am avea iubire, n-am trăi doar pentru noi,
Am întinde-un colț de pâine și o haină celor goi!
Dacă am avea iubire, sufletul ni s-ar sfinți,
Am fi îngeri de
lumină ce pășesc spre veșnicii,
Am aduce bucurie și un strop de pace-n toate,
Și-am tămădui cu-n zâmbet, sufletele întristate!
Dacă am avea iubire, cea lăsată de Hristos,
Am vedea in cei din jur, numai ce este frumos,
Dumnezeu a pus in oameni, un talant sau chiar mai mult,
Dar robiți de patimi multe, l-am ascuns sau l-am pierdut!
Dacă am avea iubire, am fi buni samarineni,
Și am ridica pe umeri, toți bolnavi-acestei vremi,
Am primi in casa noastră pe toți Lazării sărmani,
Nu ne-am strânge-n punga noastră spre osândă gologani!
Dar nu mai avem iubire, alergăm vânând păcate,
Ne oprim pentru o clipă și apoi mergem mai departe.
Și uităm că timpul nostru într-o zi se va sfârși,
Și în viața viitoare, ce am dat, vom dobândi.
(Eliana Popa)
x
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu