Dinu, un tânăr
devotat pentru lucrarea lui Dumnezeu, fost elev al meu, mi-a trimis într-o zi o istorioară despre
marinari. În vremurile trecute, când o corabie se îndrepta spre port, unul
dintre marinari sărea în apă și înota până la mal trăgând după el o frânghie. Apoi
căuta o stâncă solidă și lega sfoara. Și, cu un scripete vasul era tras la țărm
cu siguranță!
Mă gândeam (ieri, când am scris despre corabie) că tot așa face și Domnul cu noi. Isus Hristos a ajuns înaintea noastră la țărmul
veșniciei și ne-a legat de el cu funia de dragoste. Acum noi, nu numai că
privim ținta, dar și înaintăm cu siguranță datorită frânghiei care ne ține
legați. Pot valurile să fie tsunami, poate să urle vântul cu miliarde de
decibeli, poate să scârțâie puntea în fiecare secundă, poate să intre chiar apă
în corabie, noi vom ajunge cu siguranță în port! Pentru că Hristos este
deja acolo și ne trage cu scripetele!
Zilnic ne apropiem
de port! Mai e puțin și vom coborî din corabie! Și vom fii Acasă! Suntem în
siguranță. Navigăm în siguranță! Orice s-ar întâmpla. Orice valuri vor veni! Doar
un singur lucru NU trebuie să facem: să NU tăiem funia!
Nicolae.Geantă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu