Ar trebui să fim
oameni care tot ceea ce facem să facem cu pasiune. Lipseşte focul din trăirea
creştină şi e vizibilă lipsa în slujire. Cântăm fără foc, predicăm fără el, văd
asta copiii de la Şcoala Duminicală. Se vede lipsa evanghelizării, se vede în
felul nostru plictisit de a veni la biserică, iar lipsa pasiunii, bucuriei ne-a
făcut să fim nişte murături spirituale, botezate în oţet.
În anul 2020 ar
trebui să fim oameni practici în credinţă. Când Neemia a reclădit zidurile
Ierusalimului, Ezra a ţinut o predică scrută, cu puncte clare pentru noul an.
Ne luăm doar după Cuvântul Domnului, nu ne căsătorim fetele cu şmecherii din
lume, nu ne dăm banii cu dobândă, nu treierăm totul, ci lăsăm şi la săraci, dăm
zeciuială să aibă preoţii şi leviţii ce mânca ca să poată sluji şi nu lipsim de
la închinare. Restul e bla-bla.
În anul 2020 ar
trebui să fim oameni dependenţi de Dumnezeu. Avem nevoie să înţelegem că cerul
nu suportă ideea slalomului printre jaloanele revoluţiei franceze. Frumuseţea,
banii, diplomele, vilele, conturile sunt valori trecătoare pe care nu te poţi
baza. Toate vin de la Dumnezeu zice Iov şi când pleacă tot Dumnezeu trebuie
binecuvântat. Recunoaşte-L în 2020 în toate căile tale şi abia atunci îţi va
netezi cărările.
În 2020 ar trebui
să fim nişte oameni mulţumitori. Mulţumiţi suntem, mai trebuie să devenim
mulţumitori, adică recunoscători pentru ceea ce-a făcut Dumnezeu cu noi în 2019
şi pentru grija pe care ne-o va purta în 2020. Pe Dumnezeu nu-L interesează
integrarea noastră, nici preţul pe care trebuie să-l plătim pentru asta. Noi
trebuie să plătim preţul crucii, iar pâinea chiar va fi 100 euro felia, tot o
să o avem pe masă.
În 2020 de fapt
ar trebui să fim pocăiţi. Ce-am trăit în 2019 pentru mulţi a fost un
infantilism spiritual. Este vremea să ieşim din depechemode-ul credinţei şi să
devenim serioşi.
Vă doresc
pocăinţa uşoară, nu uşuratică.
La mulţi ani!
Vladimir_Pustan
www.ciresarii.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu