Le-am spus liceenilor o poveste: Pantofii Roșii. O fetiță săracă și-a făcut inițial niște pantofi din cârpe. Îi iubea foarte mult. Apoi a întâlnit-o o bătrână bogată cu caleașcă. A luat la palat și i-a cumpărat pantofi roșii adevărați. Fata mergea cu ei la biserică și atrăgea toate privirile. Dar pantofii aveau un blestem: dansau cu fetiță cu tot! Bătrâna nu îi dădea voie să-i poarte, așa că i-a aruncat pe-un dulap. Când bătrâna era în agonia morții fețița a încălțat pantofii. Și a început să danseze fără să se mai oprească. A dansat zile, ani întregi. Nu mai putea să-i scoată din picioare! Istovită a ajuns în pădure unde locuia călăul. L-a rugat să-i scoată pantofii. Nu a putut. Atunci L-a rugat să-i taie picioarele. Ca să se poată odihni! Și a rămas invalidă. Dar liberă! „Nu dansul a mutilat-o ci lipsa instinctului de a recunoaște capcanele!”, zicea Clarissa Pinkola Estes.
Păcatul e ca purtatul pantofilor roșii! Îl încalți de plăcere și apoi nu mai poți să-i descalți. Te poartă până te istovește. Până te lasă fără picioare. Invalid. Căci, ca să scapi de el trebui să-i tai rădăcina...
Le-am mai spus liceenilor că Hristos a zis că dacă „mâna te bagă în păcat taie-o, dacă ochiul te bagă în păcat, scoate-l!” „Ați văzut păcătoși?” „Da”. „Și ați văzut vreunul cu ochiul scos?” „Nu”. „Hai să vă spun ceva: degeaba îți scoți ochiul dacă nu scoți păcatul din minte!” Oamenii pot fi dependenți și fără ochi!
Nu „încălțați” ce place ochilor! Ci ceea ce face bine sufletului!
Dar dacă totuși v-ați încălțat greșit alergați la Isus. Să cereți iertare!
Nicolae.Geantă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu