La noi în sat e mai mare sărbătoare duminică decât la Paști.
În Duminica Tomii se umple satul de fiii plecați departe, ce vin să-și aducă
aminte de cei morți. Apoi timp de un an nu-și mai vizitează părinții, ca semn
că prețuim mai tare pe cei morți decât pe cei vii.
Când eram copil știam că ouăle vopsite la Paști, dăruite în
Duminica Tomii la cimitir, înseamnă urticarie lunea.
Mai știam că cei ce se îmbătau la cimitir și apoi dormeau pe
mormântul bunicului voiau să fie mai aproape de cei dragi plecați.
Mai știam că Toma s-a îndoit. Înseamnă că a fost un om
deștept. Numai proștii n-au îndoieli. Când întâlnești un om sigur pe el și pe
ce spune înseamnă că stai de vorbă cu un prost ce bubuie. Spiritele superioare
au dubii. Progresul omenirii s-a făcut cu oameni ce n-au fost siguri pe ceea ce
au învățat.
Nu-l condamnați pe Toma, pentru că în seara de Paști era
lipsă. Când vine necazul peste oameni, unii caută tovărășia altora. Se duc la
biserică, la club, la crâșmă sau ies în fața porții. Alții se retrag în singurătate
și numără fluturii. N-a fost un sceptic necredincios, ci un credincios rănit.
Îmi veți spune că Orfeu a pierdut-o pe Euridice pentru că
s-a îndoit că ar fi în spatele lui și pe ultimul metru din Hades a întors capul
să vadă dacă-l urmează. Orfeu a avut un cap frumos (de aceea l-au tăiat
bacantele să-l aibă amintire) dar minte nu a avut. Dragostea se bazează pe
încredere. Adică pe puterea de a nu întoarce capul. Trebuie să ”simți” că
celălalt e acolo… Dar ne-am îndepărtat de subiect.
Și care a fost subiectul? Niciunul.
După 1600 de ani de la moartea lui Toma, portughezii au
găsit în India creștini tomiți. Iar ei spuneau că nu tot ce zboară se mănâncă.
De exemplu, avioanele…
V l a d i m i r _ P u s t a n
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu