Prevederile legale nerespectate in capturarea, procesul si executia lui Isus Hristos

CAPTURAREA

1. Capturarea, care a avut loc noaptea. Legea ebraica prevedea ca, in afara de cazul de flagrant, un demers de acest gen sa aiba loc ziua, la lumina soarelui, sub ochii tuturor, tocmai pentru ca "nimic sa nu se petreaca in ascuns". De asemenea, arestarea Mântuitorului s-a produs fara nici un mandat legal. Procedura a avut caracteristicile unei conspiratii, cu prezenta a cel putin unui conspirator: Iuda, probabil deziluzionat in sperantele sale patriotice ca Mesia va lupta cu arma in mâna impotriva romanilor.
   
   

Luca 22: 52, 53. Isus a zis apoi preotilor celor mai de seama, capeteniilor strajerilor Templului si batrânilor care venisera impotriva Lui: „Ati iesit dupa Mine ca dupa un tâlhar, cu sabii si cu ciomege? In toate zilele eram cu voi in Templu, si n-ati pus mâna pe Mine. Dar acesta este ceasul vostru si puterea intunericului.”

PROCESUL

2. Judecarea a avut loc tot noaptea. Daca se considera ca acuzatul a faptuit delicte susceptibile de pedeapsa cu moartea, atunci, conform Legii mozaice, el trebuia judecat ziua si in public.
3. Convocarea primului Sinedriu [1] a avut loc noaptea, fapt ce contravine, de asemenea, legislatiei vremii. A avut rol de cercetare prealabila, acasa la Ana, ex-Mare Preot. Interogatoriul luat de Ana nu a avut probabil un caracter oficial. Marele preot era desigur curios sa-L vada pe Iisus si sa se convinga ca fusese arestat, dar nu voia sa se angajeze in vreun fel, dat fiind mai ales ca lui nu-i revenea nicio obligatie din punct de vedere legal. Acesta este poate motivul pentru care interogatoriul luat de Ana nu este consemnat in nici o alta Evanghelie, chiar trecerea pe la el fiind omisa de sinoptici.
   
   
   

Ioan 18:13. L-au dus intâi la Ana; caci el era socrul lui Caiafa, care era mare preot in anul acela.

4. Convocarea celui de-al doilea Sinedriu a constituit o alta incalcare a Legii ebraice (Tora), care prevedea un anume interval de timp intre prima si a doua audienta.

Sidnedriul voteaza condamnarea Mântuitorului la moarte si hotaraste modalitatea obtinerii ratificarii ei de catre Pontiu Pilat.

Ioan 18:24. Ana L-a trimis legat la marele preot Caiafa.

5. Sinedriul avea si misiunea de a proteja si a apara acuzatul . In nici un caz membrii acestuia nu aveau voie sa loveasca un acuzat si nici un membru nu putea actiona in exclusivitate ca acuzator sau aparator. Legea prevedea ca acuzatului sa ii fie acordata prezumtia de nevinovatie. Ceea ce, evident, nu s-a intâmplat in cazul lui Iisus.

Ioan 18:14. Si Caiafa era cel ce daduse iudeilor sfatul acesta: „Este de folos sa moara un singur om pentru norod.”

6. Reunirea membrilor Sinedriului era interzisa in perioada pascala (Pesahului).
7. Iisus Hristos este lovit in timpul procesului, fara ca Legea sa prevada acest lucru

Luca 22:64. 65. L-au legat la ochi, Il loveau peste fata si-L intrebau, zicând: „Proroceste, cine Te-a lovit?”Si rosteau impotriva Lui multe alte batjocuri.

8. Sunt prezenti doi martori mincinosi, ale caror marturii nu concorda, lucru de care Sinedriul nu a tinut cont. Tora specifica faptul ca nu era posibila condamnarea la moarte pentru un pacat capital, decât daca se baza pe cuvântul a cel putin doi martori (un martor avea "valoarea" nici unui martor). In cazul lui Iisus, au fost doi martori, dar ale caror declaratii nu au concordat.

Marcu 14:57-59. Unii s-au sculat si au facut o marturisire mincinoasa impotriva Lui si au zis: „Noi L-am auzit zicând: „Eu voi strica Templul acesta, facut de mâini omenesti, si in trei zile voi ridica un altul, care nu va fi facut de mâini omenesti. Nici chiar in privinta aceasta nu se potrivea marturisirea lor.”

9. Acuzatul avea dreptul sa beneficieze de consultanta legala, potrivit Talmudului . Daca nu isi putea plati un aparator expert in Lege, atunci era numit unul din oficiu, care ar fi urmat sa actioneze in apararea lui. Ceea ce, in cazul lui Iisus, nu s-a intâmplat.
10. Singura "marturisire" a lui Iisus a fost când a recunoscut ca este Fiul lui Dumnezeu, ceea ce i-a adus imediat acuzatia de "blasfemie". Dar Legea ebraica nu accepta marturia unui acuzat in propria defavoare. O confesiune voluntara, fara martori, nu era suficienta pentru sentinta de condamnare la moarte.

Matei 26:63, 64, 65. Isus tacea. Si marele preot a luat cuvântul si I-a zis: „Te jur, pe Dumnezeul cel Viu, sa ne spui daca esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.” „Da”, i-a raspuns Isus, „sunt! Ba mai mult, va spun ca de acum incolo veti vedea pe Fiul omului sezând la dreapta puterii lui Dumnezeu si venind pe norii cerului.” Atunci marele preot si-a rupt hainele si a zis: „A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iata ca acum ati auzit hula Lui.

11. Marele Preot, Caiafa [2] si-a rupt hainele , fapt nepermis de Lege, deoarece hainele purtau simboluri divine.
12. Pilat din Pont [3] , desi nu i-a gasit nicio vina lui Iisus , la strigatele multimii Rastigneste-L , rastigneste-L!, ca sa arate nevinovatia sa, s-a spalat pe miini inaintea multimii zicind : „Eu sunt nevinovat de sângele Neprihanitului acestuia. Treaba voastra!”. Iar tot poporul a raspuns si a zis: „Sângele Lui sa fie asupra noastra si asupra copiilor nostri.”Matei ( 27:24-25).
13. Irod [4] nu si-a asumat responsabilitatea judecarii lui Iisus la Ierusalim (unde se gasea cu ocazia sarbatorii anuale evreiesti Pessah), ci l-a retrimis inapoi procuratorului roman Pilat din Pont .
14. Verdictul Sinedriului nu putea fi emis in aceeasi zi . Pâna sa ia decizia finala referitoare la o eventuala condamnare, Sinedriul trebuia sa se gândeasca timp de "o zi solara intreaga", conform Legii. Nici acest lucru nu s-a intâmplat in cazul Mântuitorului.

CONDAMNAREA SI EXECUTIA

15. Pedeapsa (crucificarea) , una romana, aplicata pentru Iisus Hristos. [5] O persoana acuzata de blasfemie trebuia omorâta in bataie cu pietre, in timp ce rastignirea era o pedeapsa prevazuta de legea romana pentru furt, tradare, viol si batjocorirea imparatului.