Fecioarele - de Mihaela Mănescu

 - Mi-e candela aproape stinsă...
O, dă-mi puțin ulei în vas!
C-am fost cu multă treabă prinsă
Și timp, de-acum, n-a mai rămas.
Privește, se-nserează-afară...
Îmi spui c-ajunge vasu-ți plin
Doar pentru lampa ta, fecioară?
Îndură-te de-al meu suspin!
- Ai fost așa neînțeleaptă...
Se-aude Pasul Celui Sfânt!
De mergi în târg, nu te așteaptă.
De stai, ești prinsă de pământ!
De zbucium și de lacrimi grele,
Fecioara se trezi din vis
Și-și puse repede-n ulcele
Ulei, să nu o mai înșele
Vrăjmașu-n drum spre Paradis...

mihaela_mănescu