Amintiri - de Dorel Mărgan

Nu se mai face pâinea-n vatră
Și nici străicuțe la război,
Iar dacă azi vreun câine latră,
E doar la stânele de oi!
 
Rar mai auzi mugind o vacă,
Și prin grădini scaieții cresc,
Că tinerii din țară pleacă
Și satele se prăpădesc!
 
Câte-un bătrân sau p bătrână
Mai stau pe lavițe în fața porții,
Parcă rugându-se să vină
Mai repede, trăsura morții!
 
După o viață zbuciumată,
Bătuți de ploi și arși de soare,
Sărmanii, stau și o așteaptă,
Ca pe o binecuvântare.
 
O să ne fie cândva dor
Să-I mai vedem sezând la poartă,
Dar vor pleca în drumul lor,
Cu tot ce-a fost frumos odată!
 
Ne vom ruga să mai revină,
Pe lângă noi, și-am da oricât…
Da-n urma lor or să rămână
Doar amintirile… Și-atât!
 
Dorel Mărgan