Ani de zile am tânjit să găsesc un grup de oameni ai rugăciunii. Oameni care atunci când vin la biserică nu își spun rugăciunile, ci vorbesc cu adevărat cu Dumnezeu Tatăl din Ceruri. Oameni care dacă treci prin nevoi, ei se roagă. Dacă ai un țepuș în coastă, ei se roagă. Dacă ești prigonit, ei se roagă. Dacă ai succes, ei se roagă. Dacă ai luat-o pe arătură, ei se roagă. Ca Apostolii lui Hristos. Dar, de unde să găsești astăzi titani ai rugăciunii când întâlnirile de rugăciune aproape au dispărut din biserici?
Dumnezeu a numit Casa Sa un loc de rugăciune. Și tocmai rugăciunea a dispărut. Sau, dacă se face rugăciune, e în viteză, e stearpă, e rece. Nu trece de tavan. Nu schimbă pe nimeni. Dar ce e mai dureros, nu mai atrage! Un pastor spunea că dacă nu are un invitat special, un predicator renumit, sau cântăreț de top, oamenii nu mai vin la ora de rugăciune!
Jim Cymbala zicea că în timpul rugăciunii Biserica se transformă într-o sală de naștere! Strigătele femeii în durerile nașterii nu sunt plăcute, dar rezultatele sunt grozave... Un gângurit de copil astupă toată durerea mamei. Pentru că rugăciunea naște. Naște noi sfinți!
Duhul Sfânt e Duhul rugăciunii. Cu cât suntem mai plini de El cu atât apetitul pentru discuții cu Tatăl este mai mare. Dacă bisericile nu se roagă atunci numărul celor ce participă la închinare nu mai contează... Ce folos să ai armată dacă nu câștigă niciun război?
Când vom ajunge în Cer Hristos nu ne va întreba dacă am fost buni predicatori, mari oratori, dacă am cântat după partituri, dacă am scris cărți de studii ori devoționale, dacă am avut programe matematic prestabilite. Ci “dacă am învățat oamenii să stea de vorbă cu Tatăl”, vorba unui pastor american.
Când vom ajunge în Cer Hristos nu ne va întreba dacă am fost buni predicatori, mari oratori, dacă am cântat după partituri, dacă am scris cărți de studii ori devoționale, dacă am avut programe matematic prestabilite. Ci “dacă am învățat oamenii să stea de vorbă cu Tatăl”, vorba unui pastor american.
Diavolul nu este deloc speriat de oratorie, de fanfară, tobe sau imnuri creștine, vechi ori noi din biserici. Dar tremură ca varga când intrăm în talk-show cu Dumnezeu. Pentru el rugăciunea noastră miroase a război care-i zdruncină împărăția.
Rugăciunea e cheia care deschide toate ușile. “Rugăciunea mamei se aude din fundul mării”, mărturisea un tânăr. “Mama s-a rugat pentru mine până a făcut gaură în cer”; mărturisea Dana Roba.
“Când se ruga (Francisc d’Asissi) dacă întindeai mâna îl atingeai pe Dumnezeu!”, spunea un scriitor. Rugăciunea aduce Cerul între oameni.
“Când se ruga (Francisc d’Asissi) dacă întindeai mâna îl atingeai pe Dumnezeu!”, spunea un scriitor. Rugăciunea aduce Cerul între oameni.
Rugăciunea te duce în inima lui Dumnezeu. Cerul se atinge cu genunchii legați de pământ!
Uneori, mă enervez când primesc dimineața pe whatssap de la diverși frați fotografii cu Biblia, un verset și o ceașcă de cafea. Ce legătură are cafeaua cu versetele? Niciuna. Știu însă că dimineața pentru mulți, foarte mulți, cafeaua miroase mai plăcut decât Scriptura. Dar, mă gândeam azi că frații poate vor să îmi spună că dimineața nimic nu are aromă mai plăcută decât rugăciunea! E cea mai eficientă cafea! Nu doar că te ține treaz, dar poate fi băută (îndestul) chiar seara înainte de culcare!
Fii sincer, pentru tine Rugăciunea mai are aromă?
Nicolae.Geantă
Orăștie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu